Ganditi pozitiv despre Romania

Ce facem noi la Bruxelles

Raportul Qvorum, dat publicitatii recent, evalueaza activitatea noastra ca europarlamentari, cantitativ si calitativ, pentru perioada 1 ianuarie 2008 – 8 februarie 2009. Ma bucur mult ca munca mea la Parlamentul European a fost apreciata, mai ales ca in perioada evaluata s-a petrecut si un eveniment important in viata mea – nasterea fetitei mele – care a presupus, natural, si o perioada de absenta de la lucrarile legislativului european.
Reiau mai jos cateva pasaje din analiza celor de la Qvorum, carora le multumesc pentru modul transparent si metoda echilibrata de colectare si analiza a datelor.
 
“Daciana Sarbu a depus un numar de 127 de amendamente, calitatea acestora fiind una deosebita. Amendamentele au vizat, in principal, reglementari privind comercializarea produselor biodestructive, masuri de protectie pentru ecosistemele marine fragile si reducerea emisiilor de dioxid de carbon in tarile membre, protejarea resurselor de apa, dar si aspecte legate de protectia sociala cum ar fi crearea unor politici care sa acorde asistenta pentru imbunatatirea starii mentale a copiilor cu parinti emigrati, sau care sa apere drepturile persoanelor cu dizabilitati de invatare si/sau cu tulburari psihice, precum si reglementari privind donarea si transplantul de organe.
 
Per ansamblu, calitatea interventiilor doamnei Sarbu a fost foarte buna, interventiile fiind in general bine documentate si propunand solutii la unele probleme legate de domenii majore, cum sunt mediul, sanatatea si piata muncii.
 
Principalele teme abordate de Daciana Sarbu pe parcursul mandatului de europarlamentar au fost:

• protectia mediului (protejarea ecosistemelor marine, care sa includa, printre altele, realizarea unei harti a acestor regiuni, declararea lor ca fiind fragile in cazul in care riscul de degradare exista si interzicerea pescuitului in zonele vulnerabile si zonele cu risc foarte mare de distrugere a ecosistemului; promovarea alimentelor ecologice; reducerea emisiilor de dioxid de carbon, precum si acordarea de stimulente financiare acelor state care iau masuri rapide si eficiente pentru reducerea acestor emisii poluante; reducerea impactului traficului asupra mediului; gestionarea zonelor verzi),
• protectia sociala (situatia muncitorilor imigranti si combaterea discriminarii acestora in ceea ce priveste conditiile de munca si salariul oferit; cresterea controalelor si sanctiunilor pentru cei care angajeaza imigrantii fara a le face forme legale; acordarea unor fonduri de pre-aderare pentru statele din Balcani, pentru imbunatatirea capacitatii acestora de a combate traficul de persoane si pentru a imbunatati accesul la servicii medicale pentru femeile din zona, indiferent de varsta sau religia acestora),
• sanatatea (surse de radiatii electromagnetice; problema obezitatii in randul copiilor si a sustinut luarea unor masuri prin care sa se ofere alimente sanatoase in cantinele scolare; armonizarea pietei medicamentelor din Europa, astfel incat sa fie usurat importul acestora de catre statele membre; s-a declarat insa impotriva liberalizarii pietei europene de servicii medicale, sustinand ca acest lucru ar duce la aglomerarea sistemelor de sanatate din Europa de Est, unde costurile sunt mai mici, ceea ce ar scadea accesul cetatenilor romani cu venituri medii si mici la aceste servicii),
• stoparea evacuarilor si despagubirea echitabila a celor deja deposedati.

Partenerii sociali sau categoriile sociale ale caror interese le-a aparat Daciana Sarbu au fost in special muncitorii imigranti, in sprijinul carora doamna europarlamentar a desfasurat o campanie in februarie 2009, femeile si copiii, apicultorii, persoanele deposedate in baza Legii nr. 247/2005, asociatiile pentru protectia mediului”.

Mesajul lui Edison

Unul dintre cele mai prestigioase premii cunoscute omului modern are la baza un principiu prea putin mediatizat in ziua de astazi.

Alfred Nobel a inventat dinamita pentru a incerca sa simplifice, pe cat posibil, munca de minerit sau alte activitati asemanatoare. In momentul in care a ajuns sa intrevada modalitatea in care oamenii se folosesc de inventia sa, totusi inocenta, acesta a fondat premiile care-i poarta numele, probabil cele mai prestigioase premii care se pot oferi oamenilor astazi.

Povestea lui Nobel ne obliga putin sa ne gandim la mai multe dintre marile inventii, care, prin folosirea cea mai ergonomica posibil, ajung sa faca mai mult rau decat bine.

Urmariti acest film, o explicatie – fantezista, desigur - atribuita lui Edison.

Pentru el si pentru ecologie, sa incercam sa folosim curentul electric ca pe o utilitate, nu ca pe o obligatie. Recomand sa incepem de sambata, sustinand „pe intuneric” nationala Romaniei impotriva Serbiei pentru o repriza.

Primul an

M-am obisnuit sa scriu aici mai ales despre viitor. Despre ce nu merge in prezent si ce putem face pentru a repara, ca sa putem privi cu liniste spre viitor. Despre increderea in ceea ce va urma, care nu poate veni decat din increderea in ceea ce construim.  Despre speranta, care se cladeste mai ales prin staruinta.

Dincolo de toate acestea, mai presus de oricare din ele separat si de toate impreuna, pentru mine viitorul inseamna Irina.

Saint Exupery ne-a invatat pe toti ca adultii nu inteleg nimic de unii singuri, si ca, pana la urma, e de-a dreptul obositor pentru copii sa-i ajute mereu sa descifreze fiecare detaliu in parte.

Da, e adevarat.

Din primul moment, am invatat de la Irina cate ceva despre sensul tuturor lucrurilor care conteaza. Astazi se implineste un an de atunci. Stiu ca nu-i vom putea oferi niciodata in schimb atat de mult cat ne-a daruit ea deja.

La multi ani si toata dragostea noastra!

Inspiratie

Fotografia de mai sus reprezinta orasul Stockholm vazut de sus.

Noua “capitala verde” a Europei pentru anul 2010 are 800 de mii de locuitori si 95% dintre acestia traiesc la o distanta mai mica de 300 de metri fata de un spatiu verde. 30% din suprafata totala a orasului e ocupata de parcuri.

Cum s-a ajuns aici?

Politicile ecologiste au fost integrate in fiecare gest sau strategie administrativa.

Comisia Europeana, care acorda anual acest titlu, spera ca exemplul Stockholm sa inspire cat mai multe orase europene. Iar cuvantul este excelent ales…

Picnic suprarealist

Credit: Horia Deaconescu, Pitesti

Principiul ecologiei a fost frumos formulat de catre Marshall McLuhan, care spunea ca nu exista pasageri pe nava Pamant: cu totii suntem membri ai echipajului. Intr-un fel sau altul, oamenii realizeaza si singuri acest fapt si incearca sa-si faca drumul cat mai confortabil posibil, dupa cum se poate vedea si in aceasta fotografie, pe care am primit-o de la un baietel din Pitesti.

Nu pot decat sa ma gandesc ca imaginea pe care o vedem este rezultatul unei importante crize imobiliare.

“Comuniunea natura-om”, despre care am tot invatat la scoala, este dusa la extrem. Iar cand fiecare o intelege cum vrea, parteneriatul nu poate fi decat sortit compromisului. Transformarea unui peisaj frumos din padurea Trivale intr-un decor de sufragerie moderna este un asemenea compromis.

Intrebarea mea ar fi pe cand facem un altfel de compromis: acela ca, dupa fiecare vizita la padure, sa o lasam cu totii asa cum am gasit-o. Contrar vorbelui poetului, daca “din codru rupi o ramurea” totul se poate duce de rapa, cat se poate de dramatic.

Si daca noi nu ne vom gandi la copiii de maine, putem sa fim siguri ca ei nu ne vor uita niciodata.

Propunem Comisiei Europene o Strategie europeana privind Delta Dunarii

Saptamana trecuta, la Strasbourg, am initiat, alaturi de colegul Victor Bostinaru, o declaratie scrisa care urmareste crearea unui grup de lucru pentru elaborarea si implementarea Strategiei privind Dunarea. Proiectul declaratiei este convenit cu Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, iar documentul are ca obiectiv plasarea Deltei Dunarii printre prioritatile Parlamentului European si Comisiei Europene.
In centrul declaratiei se afla ideea unicitatii si fragilitatii Deltei Dunarii, un ecosistem care adaposteste specii rare de plante, amenintate de poluarea rezultata de actiunea intensa a factorului uman, care poate cauza daune ireparabile. Iar demersul nostru porneste si de la faptul ca statele situate de-a lungul Dunarii si Deltei Dunarii au statute diferite si, implicit, niveluri diferite de punere in aplicare a legislatiei europene si internationale. Urmarim institutionalizarea dialogului cu statele membre, pentru crearea de proiecte integrate, finantate din fonduri europene si concentrate pe dezvoltarea durabila transfrontaliera in Delta Dunarii.  

Grupul de lucru va urmari elaborarea si aplicarea, sub supravegherea comisarului european pentru mediu, a unei strategii privind Dunarea, axate pe dezvoltare si protectia mediului.  O cerinta prezenta in declaratie este si ca statele membre si partenere situate de-a lungul Dunarii sa coopereze cu buna credinta si sa implementeze toate acordurile relevante privind protejarea Dunarii, in special Conventiile Espoo, Aarhus si Berna.

Cand vine vorba despre Delta, putem discuta despre valoarea sa de patrimoniu, despre posibilitatile de dezvoltare a zonei, despre forma pe care trebuie sa o ia turismul sau despre formula de imbunatatire a administratiei unui loc atat de special, incat nu se poate incadra in parametrii clasici dupa care masuram eficienta administrativa. Totul trebuie sa inceapa insa de la perspectiva de mediu. Daca echilibrul natural este protejat, oamenii care traiesc aici au un standard de viata mai ridicat, iar viitorul verde al Deltei este asigurat pe termen lung, atunci ne putem gandi la toate elementele de evolutie, dezvoltare sau valorificare a sa.

Urmarea declaratiei scrise este intalnirea pe care o voi organiza, tot impreuna cu dl Bostinaru, in cadrul grupului socialist din Parlamentul European, pe tema Protejarea Deltei Dunarii prin politici europene de dezvoltare si de mediu. Ea va reuni comisiile de mediu si dezvoltare regionala din PE la inceputul lunii aprilie, in Delta Dunarii.  E o forma de a le prezenta colegilor europarlamentari frumusetea si, in acelasi timp, vulnerabilitatea Deltei si de a gasi impreuna solutii de a o proteja.

 

Cea mai mare pana voluntara de curent din istorie

Inteleg cum unii oameni ar putea vedea in proiectul Earth Hour mult prea putin intr-un moment poate nepotrivit.
Cand m-am alaturat acestui proiect, nu am uitat de oamenii pentru care ar fi mai spectaculos sa aiba lumina o ora pe an, sau de oamenii care tin lumina inchisa pentru ca nu au cu ce sa plateasca facturile. Dar acest proiect este si pentru ei, si mai ales pentru copiii lor. Impreuna cu WWF, incercam sa demonstram ca economia de energie este buna atat pentru oameni, cat si pentru mediu. Si nu numai pentru noi insine, ci pentru noi toti.
Cat timp discutam despre criza economica, trebuie sa nu uitam ca mai exista un tip de criza in lume. In multe feluri asemanatoare. Si criza mediului a fost provocata de catre oameni. Si ea cere economisirea resurselor. Si rezolvarea ei ne va face viata cu mult mai buna.
Criza de mediu nu tine cont de rasa, sex sau religie. Earth Hour este sansa noastra de a transmite mai departe, celor care nu stiu, celor care ignora sau celor care sunt preocupati de alte lucruri ca aceste crize sunt o problema de a caror rezolvare depinde viitorul nostru.
Earth Hour este sansa celor care spun de obicei „sunt doar un om, ce pot face numai eu?” sa vada ca nu sunt singuri. Mai mult de 50 de milioane de oameni din peste 300 de orase, din 35 de tari si 7 continente au vazut, in 2008, sansa unui nou inceput in acea ora petrecuta fara lumina electrica. Se mai crede cineva singur?
Earth Hour este un proiect care nu cere munti mutati din loc. Implicarea este foarte simpla, iar rezultatele sunt avantajoase, atat pentru cheltuiala cu facturile, cat si pentru binele mediului. Protejarea mediului nu cere bani cheltuiti de catre oameni, ci bani economisiti de si pentru ei. Intrerupatorul iti este la indemana. Rezultatele vor veni.
Efectele crizei mediului ne vor lovi mult mai devreme decat am putea crede. In multe locuri ele deja se fac resimtite. E datoria noastra sa contribuim la lumea pe care o vrem pentru noi, nu sa o regretam pe cea pe care o lasam copiilor si nepotilor nostri.
Multi vor spune ca o ora nu conteaza. La fel cum ar putea spune ca un om sau un bec nu conteaza. Lor le spun ca, daca 1% din cei peste 50 de milioane de oameni vor inchide lumina pentru protejarea mediului si a doua zi dupa eveniment, lumea va fi mai buna maine decat a fost astazi.
Daca mesajul nostru isi va dovedi adevarul, sunt sigura ca gestul va continua si maine, si in zilele urmatoare, iar la finalul lunii vom avea surpriza placuta ca vom ramane cu mai multi bani in buzunar. Atat fiecare familie, cat si fiecare institutie care se poate confrunta in aceasta perioada de dificultati economice.
Astazi, sunt eu in postura de ambasadoare „Earth Hour” in Romania, dar sunt sigura ca acest proiect are deja milioane de alti ambasadori, fiecare in propria familie, in propriul sau cerc de prieteni, in localitatea in care traieste. Milioane de ambasadori, pentru ca vrem miliarde de participanti.
In functie de numarul participantilor, guverne, administratii si oameni normali ar putea sa-si schimbe obisnuintele de consum.
Sambata, 28 martie 2009, intre orele 20:30 si 21:30. O ora in care oameni de peste tot din lume vor opri luminile de la intrerupator si vor aprinde altfel de lumini.
De speranta, de intelegere sau chiar de la capatul tunelului.

Think Positively about Romania

Si pentru ca tot vorbim de nevoia de a arata partea frumoasa a romanilor si a Romaniei, iata si trei intamplari care ne pot ajuta.
 
1. Doi romani au salvat o italianca de la viol si au fost premiati. Primarul localitatii respective, care le-a acordat o medalie, a spus: “nu trebuie extinsa la un popor intreg vina catorva indivizi”.

2. Vinerea trecuta, cotidianul britanic The Independent a publicat un articol-omagiu dedicat Angelei Gheorghiu, pe care o considera “ultima dintre marile dive” din istoria operei. Un articol scris cu profunda admiratie pentru o romanca.

3. Saptamana aceasta, la Strasbourg, am depus alaturi de Corina Cretu o declaratie scrisa impotriva discriminarii romanilor din Italia. Este un protest si, in acelasi timp, un indemn adresat europenilor de a ne arunca o privire mai cuprinzatoare si mai justa.

Sunt doar cativa pasi. Pentru ca ei sa devina o strategie coerenta si completa, cu obiectivul de a-i face pe europeni sa vada tot ce avem frumos si de valoare, e nevoie de efortul tuturor.

De ce mergem la Vatican

La inceputul lunii aprilie, voi fi parte a delegatiei de europarlamentari romani care va merge in audienta la Papa Benedict al XVI-lea. Sa va explic de ce.

1. Pentru ca problema romanilor din Italia nu s-a rezolvat doar fiindca presa (a noastra si a lor) si-a intors putin privirea dinspre ea. Dimpotriva. Fata in fata cu romanii de acolo, le-am inteles foarte clar teama de ce va urma, de ce li se poate intampla copiilor la scoala a doua zi, de momentul in care patronul le va spune ca nu mai angajeaza romani
2. Pentru ca decretul emis de guvernul italian care prevede infiintarea patrulelor civile poate duce la abuzuri dramatice, iar victimele vor fi cetatenii romani. Italienii, speriati ei insisi de mesajele negative ale ultimelor luni, vor alege sa-si faca dreptate singuri, iar victimele vor fi selectate aleator, pe un singur criteriu: originea romana. Vaticanul, prin secretarul Consiliului pontifical pentru imigranti, a condamnat aceasta masura ca pe o “abdicare de la statul de drept”. Imi doresc sa obtinem, direct din partea Papei, o sentinta similara. Membrii opozitiei cu care am discutat la Roma se opun acestei masuri si foarte multi au promis ca vor vota impotriva. Un mesaj puternic al Vaticanului ar putea fi un indemn si pentru altii.
3. Pentru ca, asa cum s-a remarcat si aici, pe blog, salvarea “celorlalti romani” – cei buni, cei muncitori, cei corecti – nu se poate face doar cu instrumentele politicii. A vorbi despre romani, in presa si in societatea italiana, trebuie sa se faca si pe alt ton.
4. Pentru ca, dincolo de aplicarea corecta a legii in Italia, pentru romanii de acolo mai e o lupta care trebuie castigata: opinia publica. Acum, aceasta este predominant impotriva lor, fiindca s-au auzit numai vocile negative, s-au dat numai exemplele defavorabile, s-au aflat in prim-planul mediatic mai ales fetele intunecate, nereprezentative, ale comunitatii romanesti. E vital sa se auda si vocile favorabile. Iar un astfel de mesaj venit dinspre suveranul pontif poate ajuta enorm.
5. Pentru ca, in perioada dinaintea sarbatorilor de Pasti, italienilor trebuie sa li se reaminteasca de ce comunitatile se cladesc pe valori comune, iar cei care ti-au castigat increderea merita sa se bucure de respect.