“Ca sa intelegi Europa, trebuie sa fii genial – sau francez”. Nu intamplator mi-am amintit aceasta vorba celebra a doamnei Albright chiar de Quatorze Juillet.
Astazi a debutat mandatul nostru de europarlamentari. Atmosfera e festiva – fiindca Strasbourg sarbatoreste – si in acelasi timp marcata de un entuziasm bine cantarit. Fiecare dintre noi stie ca avem de traversat o perioada complicata, marcata de efectele crizei economice si de provocari considerabile ale definirii constructului european (Tratatul de la Lisabona) si ale functionarii acestuia (strategia privind schimbarile climatice).
Pentru delegatia romaneasca e de asemenea un moment important. Dupa parerea mea, acest mandat trebuie folosit de fiecare membru al echipei de europarlamentari romani pentru a face vocea Romaniei auzita, pentru a-i defini mai bine personalitatea la Bruxelles. Prin actiuni in PE de promovare a intereselor romanilor, prin luari de pozitie puternice pe toate temele importante care ne privesc, prin actiune convingatoare si unitara in sprijinul romanilor care traiesc in afara tarii.
Ca om de stanga, cred ca o misiune esentiala a noastra va fi aceea de a ne asigura ca fiecare lege pe care a analizam si o votam este atent cantarita din perspectiva sociala si din perspectiva ecologica.
Despre directiile de actiune pe care mi le-am stabilit drept tinte personale am vorbit si in campanie – continuarea si intensificarea eforturilor de protejare a romanilor din afara tarii; demersuri pentru desfiintarea barierelor pe piata muncii pentru cetatenii romani; sprijinirea, alaturi de grupul socialist, a realizarii unei Directive Europene pentru Integrarea Imigrantilor; sprijinirea agriculturii ecologice romanesti, inclusiv prin promovarea la Bruxelles a produselor noastre traditionale; sustinerea si popularizarea politicilor ecologice in Romania; sprijinirea comunitatilor locale pentru o mai buna absorbtie a fondurilor europene. Cu siguranta, multa energie si mult timp vor trebui dedicate, inclusiv in PE, strategiilor de protejare a populatiei de efectele crizei economice, pentru care grupul socialist are deja un set de propuneri coerente.
Imi doresc mult ca, la finalul acestui mandat, romanii sa fie impresionati de rezultatele noastre si sa vina la vot in numar mult mai mare. Sigur ca acum suna idealist, dar daca vom munci serios si vom comunica bine despre ceea ce facem, oamenii vor intelege rolul si utilitatea noastra. Ca sa intelegi Europa, trebuie sa fii informat – asa reinterpretez eu azi sentinta doamnei Albright.

http://www.originiromania.com/noticia/1232/STIRI/corina-cretu-daciana-sarbu-protesteaza-impotriva-declaratiilor-lui-geert-wilders-despre-romania.html
http://mihaimarin.wordpress.com/2009/07/10/corina-cretu-si-daciana-sarbu-protesteaza-impotriva-declaratiilor-lui-geert-wilders-despre-romania/
Există încă un citat, mai puţin celebru, care completează pe cel al doamnei Madeleine Korbel Albright, dar nu mai puţin adevărat. Etienne Davignon spune aşa:
“Pour comprendre l’Europe
unie, il faut avoir à l’esprit que la
seconde partie du XXe siècle fut
aux antipodes de la première. Ce
siècle a eu une évolution extraordinaire
: nos dirigeants ont pris
conscience que le système ancien
devait être transformé.Et on a assisté
à des bouleversements successifs
qui avaient leur logique : ce
fut le plan Marshall où l’on s’est
rapproché des Etats-Unis. En
même temps, il y a eu l’émergence
d’un nouveau danger pour la paix
du côté de l’URSS. Mais plutôt
que de revenir à des relations bilatérales,
on a mis en place l’Organisation
européenne de Coopération
économique (l’OECE, qui
deviendra l’OCDE, NdlR) pour
mettre en oeuvre le planMarshall.
Mais en même temps, un autre
moment essentiel fut le traité de
Paris avec la création de la Communauté
européenne du charbon
et de l’acier (CECA). On était toujours
dans un contexte de reconstruction
économique avec une
forte dimension politique : avec,
d’une part, le génie de réunir la
gestion de l’énergie (le charbon) et
de l’industrie lourde (l’acier) et,
de l’autre, l’intégration de l’Allemagne
qui fut une réconciliation
avisée… Mais on a voulu aller
plus loin et s’occuper aussi de la
sécurité.”
Aş adăuga la cele spuse de Etienne Davignon că secolul XXI înseamnă în mod clar conturarea Europei ca pe o putere în creştere ce se alătură, cumva intermediar, ca zonă tampon, marilor super-puteri SUA şi Rusia. Iată, în ultima perioadă China tinde şi ea să capete rolul de super-putere. Economia, politica şi structura armată a vieţii planetei nu mai se conduce după un echilibru antagonic est/vest, comunist/capitalism, echilibrul este astăzi mult mai greu de obţinut, numărul de variabile fiind mai mare. Această situaţie va duce ori la o globalizare administrativă, ori la o a treia şi o ultimă conflagraţie mondială care va duce în final la aceiaşi globalizare administrativă (varianta celui de al treilea război mondial îmi pare mai credibilă). Momentul declanşării conflictului va fi dat de deficitul de resursă.
Iată de ce rolul dumneavoastră în această legislatură este esenţial. O vorbă spune că “dormi aşa cum îţi aşterni”. În aceşti ani Europa îşi pregăteşte aşternutul, comoditatea vieţii viitoare a europenilor depinde de modalitatea în care se scrie astăzi istoria Europei. Cred că principala grijă europeană este încetarea contractului de exclusivitate cu SUA şi deschiderea, fără a crea conflictu cu Statele Unite, spre Rusia şi China.
Părerea mea.