Refugiatii climatici

“Bruxelles, 30 octombrie 2009

Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), au adresat vineri o intrebare scrisa Comisiei Europene privind fenomenul migratiei cauzate de schimbarile climatice, fiind vizate atat modificarile legislative privind recunoasterea termenului de “refugiat climatic”, cat si o posibila strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici.

“Se preconizeaza ca nivelurile in crestere ale apelor, cauzate de incalzirea globala si topirea ghetarilor, vor determina milioane de oameni care locuiesc in zonele de coasta sa migreze catre alte regiuni, daca emisiile de gaze cu efect de sera nu vor fi reduse semnificativ in urmatorii ani.

In 2008, catastrofele naturale cauzate de schimbarile climatice, degradarea solurilor si lipsa alimentelor au provocat deja migratia a peste 20 de milioane de persoane. Se estimeaza totodata ca in 2010 cifra refugiatilor climatici va ajunge la 50 de milioane de persoane, iar pana in 2050 200 de milioane de oameni ar putea fi obligati sa isi paraseasca domiciliul”, se arata in intrebarea scrisa.

Potrivit deputatelor europene, “problema va fi cu atat mai grava in cazul in care migratia are loc dincolo de frontierele statului de origine si este binecunoscut faptul ca in primul rand Uniunea Europeana si America de Nord vor fi confruntate cu valuri masive de refugiati. Pentru a veni in sprijinul migrantilor climatici, sunt necesare adaptari ale anumitor dispozitii de drept national si international pentru a le recunoaste acestora statutul de refugiat”.

In acest context, doamnele Sarbu si Dancila au intrebat executivul comunitar: ce masuri intentioneaza sa ia pentru completarea legislatiei comunitare in vederea recunoasterii din punct de vedere juridic a termenului de refugiat climatic; respectiv daca CE anticipeaza o strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici”.

Make Animal Testing History

Impreuna cu Dr. Marlene Wartenberg (Vier Pfoten) si Emily McIvor (Dr. Hadwen Trust ). Copyright: Intergroup on the Welfare and Conservation of Animals

Reuniunea de pe 21 octombrie a Intergrupului PE pentru bunastarea si protectia animalelor nu a fost una obisnuita.
In primul rand, alaturi de noi, membrii integrupului, s-au aflat Ministrul suedez al Agriculturii, Rolf Eriksson, ca reprezentant al presedintiei suedeze a UE, dar si o delegatie a organizatiilor de protectie a animalelor, care au organizat primul Mars Virtual in favoarea renuntarii la testarea pe animale.

Timp de sase luni, zeci de mii de europeni au fost parte a acestui cyber-mars, cerand institutiilor europene sa asigure protectia animalelor folosite pentru cercetare. O initiativa pentru care VIER Pfoten, Humane Society International si Dr Hadwen Trust au muncit mult si merita toata admiratia.

Marsul a atras sprijinul unor personalitati precum Brian May, Chrissie Hynde  sau Ricky Gervais, iar finalitatea actiunii a fost o cyber-petitie, semnata de 65.000 de oameni care solicita UE sa-si asume o actiune rapida.

Ca raportor din umbra al grupului socialist pentru revizuirea directivei 86/609 referitoare la protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice, am fost unul dintre destinatarii acestei petitii, pe care o consider un semnal foarte patrunzator. Un semnal ca multor oameni le pasa si ca actiunile noastre sunt sprijinite, moral si, uneori, chiar vocal, de cetatenii europeni.

Deocamdata, procesul legislativ pentru revizuirea Directivei 86/609 se afla la stadiul discutiilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana. Am pregatit deja cateva amendamente importante, pentru a putea raspunde cu adevarat dorintelor semnatarilor acestei petitii.

Pentru romani. Pentru Europa

Asa cum am mai evocat in multe randuri, inclusiv aici pe blog, in campania electorala am cunoscut, prin toate localitatile vizitate, foarte multi oameni. Tineri, varstnici, cu familii sau inca la scoala, priceputi la treburile politice sau dezinteresati de ele, pesimisti sau increzatori, insa cu totii impresionanti. Prin vointa de a se lupta cu greutatile, prin inventivitate, prin curajul de a spune cu voce tare ce nu le convine si de a propune cai de urmat.

Mi-as dori sa raman in dialog cu ei, desi stiu ca nu e omeneste posibil sa ma intorc pentru a sta de vorba cu fiecare dintre cei carora le-am strans mainile, chiar daca merg in tara cat de frecvent imi permite programul de la Parlamentul European. Unele dintre ideile pe care mi le-au transmis atunci au devenit proiecte la care lucrez astazi – insasi optiunea mea pentru Comisia de Agricultura are o mare legatura cu dorinta aproape disperata a oamenilor ca politicienii sa se aplece cu mai multa grija asupra agriculturii si a sanselor sale in plan european.

Fiindca mi-au ramas in amintire si in suflet, am strans cateva imagini si le-am grupat intr-o expozitie, pe care am numit-o „Pentru romani. Pentru Europa”. Sunt realizate in mijlocul oamenilor din Timis, Caras-Severin, Hunedoara si Arad si pot fi privite la sediile locale PSD.
Mare parte din aceste instantanee au putut fi admirate si la Parlamentul European, in cadrul unei expozitii de grup a Delegatiei romane de la Bruxelles.
Sunt franturi de viata care m-au invatat, fiecare in parte, cate ceva despre Romania.

Comisia de agricultura a Parlamentului European va vizita Romania

“Strasbourg, 22 octombrie 2009

Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila au propus Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI) sa includa Romania in programul vizitelor sale pe 2010. Solicitarea a fost avizata favorabil, biroul AGRI urmand sa decida perioada vizitei. Potrivit celor doua doamne europarlamentar, scopul acestui demers este ca deputatii europeni sa cunoasca la fata locului realitatile din Romania si problemele cu care se confrunta agricultorii pentru atingerea standardelor comunitare.

In conformitate cu regulamentul Parlamentului European, membrii comisiilor de specialitate pot decide ca una sau doua reuniuni periodice ale comisiilor sa se desfasoare in unul din statele membre. Daciana Sarbu si Viorica Dancila sunt membre ale Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala a Parlamentului European”.

Folosirea telefonului mobil – un risc pentru sanatatea copiilor

“Strasbourg, 20 octombrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica şi siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a adresat marti o intrebare scrisa Comisiei Europene privind folosirea telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, avand in vedere ca persista riscurile de sanatate pentru aceştia.

“Utilizarea internetului şi a altor tehnologii de comunicare, precum telefoanele mobile, cunoaşte o creştere considerabila pe teritoriul Uniunii Europene şi ofera tuturor cetatenilor oportunitati deosebite, printre altele, de participare, interactiune şi creativitate. Cu toate acestea, riscurile pentru copii cauzate de folosirea tehnologiilor persista”, se arata in intrebarea scrisa.

“Cercetarile arata ca radiatiile telefonului mobil vulnerabilizeaza sistemul imunitar al copiilor cu varste sub 18 ani. De asemenea, telefonul mobil are un impact negativ major asupra calitatii somnului, mai ales in randul tinerilor. Un studiu efectuat in Belgia pe 2.500 de tineri a aratat ca 20% dintre aceştia aveau probleme cu somnul din cauza folosirii telefonului mobil”, exemplifica doamna Sarbu.

Daciana Sarbu mentioneaza totodata ca, in Franta, Senatul a propus interzicerea utilizarii telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, şi intreaba in acest context Comisia Europeana daca:

● intentioneaza sa faca o mai buna informare, la nivel european, a parintilor cu privire la efectele nefaste pe care le are folosirea telefoanelor mobile asupra sanatatii copiilor;

● are o strategie de incurajare a companiilor de telefonie mobila pentru a pune in aplicare o informare mai clara asupra nivelului de radiatii a fiecarui tip de telefon mobil;

● prevede o reglementare la nivel european care sa interzica folosirea telefoanelor portabile de catre copiii cu varsta sub 14 ani, daca aceasta se dovedeşte necesara”.

Am sesizat Comisia Europeana in privinta patrulelor civile din Italia

“Bruxelles, 16 octombrie 2009

Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu, Corina Cretu si Ioan Mircea Pascu au adresat vineri o intrebare scrisa Comisiei Europene privind patrulele civile din Italia si ascensiunea miscarilor extremiste, executivul comunitar fiind interpelat privind conformitatea cu legislatia Uniunii Europene a ‘pachetului de siguranta’ adoptat recent in Italia.  

“Cetatenii europeni au dreptul de a trai in libertate, fara frica persecutiei sau a violentei, pe tot teritoriul Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam  prevede ca libera circulatie a persoanelor implica necesitatea ca fiecare cetatean sa beneficieze de acelasi grad de protectie si de acces la justitie oriunde pe teritoriul Uniunii”, se arata in intrebarea scrisa a celor trei deputati europeni.  

Sarbu, Cretu si Pascu mentioneaza ca ‘la 8 august, in Italia, a avut loc legiferarea ‘patrulelor civile’ prin pachetul referitor la siguranta publica si imigratia clandestina No. 94/2009, adoptat de parlamentul de la Roma. Autorizate sa combata criminalitatea si imigratia ilegala, sa participe, alaturi de carabinieri si politiile municipale, la mentinerea ordinii publice si intarirea securitatii sociale, patrulele civile au generat, inca din faza de proiect, intense polemici si proteste”.  

“Odata cu punerea in aplicare a acestora, un fenomen ingrijorator a aparut, si anume, printre primii voluntari inscrisi, se afla membrii unor formatiuni extremiste precum Lega Nord, formatiune de extrema dreapta, condusa de Max Bastoni, binecunoscut pentru celebra replica  ‘bastoane pentru imigranti’, sau ai Garzii Nationale PO, cunoscuta pentru  manifestarile sale  antisemite si rasiste. Acestia poarta uniforme si insemne fasciste – precum vulturul in cazul Ligii Nordului, Beretele Albastre, sau dublul V si sunt susceptibili de abuzuri la adresa imigrantilor”, afirma eurodeputatii social-democrati.  

 In acest context, executivul comunitar este intrebat:

● daca considera ca pachetul de siguranta adoptat in Italia este in conformitate cu Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea rasiala sau etnica si Directiva 2004/38/CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora;  

● respectiv ce actiuni are in vedere pentru a contracara ascensiunea extremismului in Europa.

Guvernul care va intra la apa

Foto: AFP/Getty images

Ceea ce vedeti mai sus nu e un grup de turisti fericiti inainte de prima – si singura – ora de scuba diving din viata lor: este guvernul Republicii Maldivelor. Care se antreneaza constiincios pentru o sedinta de guvern tinuta la 6 metri adancime. De ce? Fiindca Mohamed Nasheed, presedintele proaspat ales, vrea cu disperare sa arate lumii intregi cat de mare e amenintarea pe care incalzirea globala o creeaza la adresa tarii sale. Si, mai ales, cat de hotarat este el, alaturi de executivul sau, sa convinga pe cat mai multa lume sa se implice.

La sedinta subacvatica de guvern, programata pentru 17 octombrie, guvernul sau va ratifica un tratat prin care solicita, pe plan international, reducerea emisiilor de carbon. Ecologistul presedinte Nasheed a promis deja ca in 10 ani economia statului va deveni prima din lume neutra din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon; deja s-a planificat ca peste un miliard de dolari sa fie investiti in acesti ani in introducerea surselor de energie regenerabila.

De unde vine, totusi, disperarea care dicteaza asemenea artificii spectaculoase de exprimare publica? Dintr-un fapt simplu: Maldivele sunt statul cu cea mai joasa pozitionare din lume, prin raportare la nivelul oceanului. Grupul de studiu al Natiunilor Unite pentru schimbari climatice a prognozat ca, pana in 2100, insulele vor deveni de nelocuit, in cazul unei cresteri (previzibile) a nivelului apei oceanului.80% din atolii care compun statul se situeaza la maxim un metru deasupra nivelului marii, motiv pentru care seful statului a constituit si un fond menit sa caute o destinatie alternativa pentru cei aproximativ 300 de mii de cetateni – printre variante se numara Australia, Sri Lanka sau India.

Bineinteles ca nu cu astfel de trucuri se poate schimba lumea, le transmit eu scepticilor care se vor grabi sa dispretuiasca acest gest. Dar asemenea semnale sunt, cel putin, suficient de interesante pentru ca presa generalista sa-si indrepte atentia, pret de cel putin un articol, catre un subiect ecologist si catre un mesaj “verde” (urmariti tabloidele romanesti pe 18 octombrie si veti vedea ca am dreptate).

Personal, le doresc succes si cat mai multa expunere: nu a costumelor de scafandru, ci a indemnului adresat lumii intregi de a-si schimba atitudinea fata de viitor. Oricum, nu au nimic de pierdut. Rechinii locali sunt “prietenosi”, declarau surse din anturajul prezidential. In orice caz, sunt mai putin nocivi decat indiferenta.

Mes que un club

Pep Guardiola, antrenor al echipei FC Barcelona si militant ecologist

Statul roman trebuie sa ia pozitie impotriva patrulelor civile din Italia

Astazi am adresat, alaturi de Corina Cretu si Adrian Severin, o scrisoare deschisa Presedintelui Romaniei si Ministrului Afacerilor Externe, solicitand actiune imediata in sprijinul comunitatii romanesti din Italia, in contextul climatului creat de recenta intrare in vigoare a noii legi a sigurantei in aceasta tara.

“Scrisoare deschisa

Presedintelui Romaniei, Domnul Traian Basescu

Ministrului Afacerilor Externe, Domnul Catalin Predoiu

Domnule Presedinte, Domnule Ministru,

Situatia semnificativei comunitati romanesti din Italia cunoaste in ultimul timp o noua inrautatire, in urma punerii in aplicare a prevederilor recent intratei in vigoare legi a sigurantei.

Patrulele civile produc consternare atat in Italia, cat si in intreaga lume, adaugandu-se, ca motiv de profunda ingrijorare fata de evolutiile din societatea italiana, unor alte subiecte extrem de delicate si de importante, cum este libertatea de informare. Autorizate sa combata criminalitatea si imigratia ilegala, sa coparticipe, alaturi de carabinieri si politiile municipale, la mentinerea ordinii publice si intarirea securitatii sociale, patrulele civile au generat, inca din faza de proiect, intense polemici si proteste.

Ne numaram printre oamenii politici care s-au implicat in incercarile de prevenire a deteriorarii climatului interetnic din Italia, atat prin luarile de pozitie din ultimii doi ani din Parlamentul European, cat si prin dialogurile avute la Roma cu clasa politica italiana si cu reprezentantii comunitatii romanesti, pentru a facilita instituirea unui dialog bilateral. Am solicitat, de asemenea, Sanctitatii Sale, Papa Benedict al XVI-lea, intr-o audienta la Vatican in aceasta primavara, o implicare mai puternica a Bisericii Catolice in detensionarea raporturilor dintre populatia locala si imigrantii din Peninsula. Nu in ultimul rand, am atras in mod constant atentia autoritatilor romane asupra necesitatii unei atentii sporite fata de soarta romanilor din Italia.

Insemnele neofasciste alese pentru individualizarea patrulelor civile si formarea unor “militii” proprii ale gruparilor de extrema-dreapta sunt menite sa provoace teama in randul masivei comunitati romanesti din Italia, prima vizata de atacurile si amenintarile xenofobe si rasiste din ultimii ani.

In calitatea dumneavoastra de principali responsabili pentru politica externa a statului roman si pentru apararea intereselor cetatenilor romani oriunde s-ar afla, va rugam, Domnule Presedinte si Domnule Ministru, sa luati o pozitie ferma fata de institutionalizarea extremismului de dreapta in Italia si sa actionati pentru asigurarea respectarii drepturilor fundamentale ale omului in cazul comunitatii romanesti din aceasta tara.

Cetatenii romani care traiesc in Italia sunt in responsabilitatea statului roman si ei asteapta, pe buna dreptate, implicarea institutiilor romanesti in protejarea lor. De aceea credem ca un semnal de la cel mai inalt nivel este nu numai necesar, ci si obligatoriu. In toate dialogurile avute, pe parcursul ultimului an, cu reprezentantii romanilor din Italia am simtit teama si nesiguranta lor. Pe langa demersurile noastre la nivel european, comunitatile romanesti au nevoie de sprijinul dvs, care trebuie sa vina acum.

Consideram ca este necesara o implicare mai pronuntata a statului roman, prin institutiile sale indrituite, in vederea garantarii unui climat de siguranta personala pentru romanii de pretutindeni si in special pentru cei care se confrunta, constant, cu amenintari mai mult sau mai putin directe. Pentru a nu fi pusi iar in situatia de a reactiona tardiv si inutil, se impune o actiune hotarata acum!

Cu stima,

Corina Cretu, Daciana Sarbu, Adrian Severin

Membri ai Parlamentului European”

In zilele urmatoare, alaturi de Corina Cretu voi adresa Comisiei Europene si o intrebare privind legalitatea “patrulelor civile” din Italia.

Turismul poate fi o sansa pentru Rosia Montana

Am transmis astazi o scrisoare deschisa catre Elena Udrea, ministrul turismului si ministrul interimar al mediului, privind situatia de la Rosia Montana, solicitand elaborarea unei strategii guvernamentale de dezvoltare a turismului in aceasta zona.

“Stimata Doamna Ministru,

In ultimele luni, soarta regiunii Rosia Montana s-a aflat din nou in prim-planul dezbaterii publice, din cauza unei campanii controversate de promovare a unui proiect destinat acestei zone. Vreau sa va atrag insa atentia, in dubla dvs calitate, de titular al portofoliilor turismului si mediului, ca variantele care privesc dezvoltarea zonei Rosia Montana sunt mai multe. Iar ele se afla de mult timp in atentia si preocuparile celor interesati cu adevarat de prezentul si viitorul oamenilor care traiesc acolo.

Pe parcursul ultimilor ani, am participat, alaturi de ONG-urile de mediu din Romania, la foarte multe dezbateri, discutii, deplasari la fata locului si seminarii care au avut in prim-plan solutii pentru Rosia Montana. Personal, cred ca exploatarea miniera bazata pe cianuri nu poate fi una dintre aceste solutii, nici pentru oameni, nici pentru comunitate, nici pentru mediu si nici pentru patrimoniul cultural si istoric al acestei regiuni. In acelasi timp, consider ca statul roman este dator sa creeze o alternativa. Iar o cale catre dezvoltare este cu siguranta turismul.

Faptul ca dvs va ocupati acum si de politica de mediu a Romaniei va poate ajuta sa aveti o viziune completa asupra regiunii Rosia Montana. Cu siguranta veti intelege mai amanuntit si mai clar pericolul fata de mediu al exploatarii cu cianuri. In calitate de ministru al Turismului, va puteti implica pentru a oferi o sansa reala acestei regiuni.

 Ati afirmat, in aceasta vara, pe blogul dvs: “Am spus si repet mereu, dezvoltarea turismului este o sansa de redresare si relansare economica a Romaniei, este o modalitate de a aduce mai multi bani la bugetul statului, de a crea noi locuri de munca, de a aduce bunastare comunitatilor locale. Turismul este, in opinia actualului Guvern, o prioritate strategica de dezvoltare a tarii nostre”. Eu impartasesc opinia dvs si consider ca turismul poate fi, in diverse variante, un proiect  realist pentru Rosia Montana.

Stimularea, de catre stat, a investitiei in turismul regiunii ar aduce nu numai un plan de viitor pentru locuitorii sai, dar si o destinatie turistica de prim rang pentru Romania. Astfel, in zona s-ar crea locuri de munca, s-ar atrage investitii suplimentare, care ar sustine atat familiile, cat si autoritatile locale, ajutandu-le sa realizeze tranzitia dinspre o zona lipsita de speranta catre o regiune prospera, care isi valorifica resursele in mod durabil si garanteaza reusita generatiilor viitoare. Toate acestea, intr-o armonie perfecta cu mediul natural. Iar Romania ar putea beneficia in acest fel de o atractie turistica aparte, de un pol nou al activitatii turistice care, in viitorul apropiat, ar putea chiar primi statutul de UNESCO World Heritage Site, asigurand un rol mai proeminent al tarii noastre pe harta destinatiilor turistice de top. Vestigiile minelor romane sunt o comoara inestimabila a acestei regiuni si a Romaniei, care trebuie pusa in valoare  in asa fel incat sa poata oferi oportunitatea unei vieti mai bune pentru oamenii de acolo.

Printre propunerile avansate pana acum de ONG-urile de profil se numara multe idei interesante, din care va supun atentiei doar doua: construirea unui muzeu al mineritului, dupa modelul britanic (unde  galeriile subterane ale celor mai vechi exploatari miniere sunt deschise publicului) sau construirea unui parc arheologic dupa model spaniol  (Segobriga, unde o asezare saraca a fost revitalizata prin intermediul activitatii turistice dedicate vestigiilor romane).

Oamenii cu expertiza in domeniu au, cu siguranta, idei mai multe, mai bine documentate si mai concrete in acest sens. Va rog, Doamna Ministru, sa acceptati dialogul cu ei si sa luati in calcul propunerea, cat mai urgenta, a unei strategii guvernamentale de dezvoltare a turismului la Rosia Montana.

Personal, ma opun oricarui proiect de dezvoltare care nu este construit cu grija si respect fata de mediu. Consider, in acelasi timp, ca e de datoria mea sa propun o alta rezolvare. Turismul este o solutie pentru Rosia Montana, deoarece vorbim despre o zona bogata din punct de vedere istoric, arheologic, cultural si natural. Va transmit rugamintea ferma de a lua in calcul o implicare cat mai rapida a ministerului dvs si a guvernului Romaniei in acest sens, pentru a le putea prezenta oamenilor cat mai urgent o strategie concreta pentru prezentul si viitorul lor.

Va multumesc si va doresc succes,

Daciana Sarbu, europarlamentar, membru al Comisiei de Mediu a PE”