Declaratie scrisa privind Rosia Montana

“Bruxelles, 24 februarie 2010

Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu si Catalin Ivan au initiat, saptamana aceasta, o declaratie scrisa privind amenintarea distrugerii patrimoniului national prin exploatarea miniera cu cianuri in zona Rosia Montana.

Eurodeputatii solicita interventia Comisiei Europene pentru oprirea acestui tip de exploatare miniera care ar putea periclita o parte din  patrimoniul antropic si natural european. Declaratia poate deveni pozitie a Parlamentului European, daca va fi semnata in termen de trei luni de cel putin jumatate dintre membrii PE (cel putin 376).

In preambulul Declaratiei scrise se mentioneaza ca importanta economica, socio-culturala si istorica a zonei Rosia Montana este una inestimabila, atat pentru Romania, cat si pentru Uniunea Europeana. In acelasi timp, se atrage atentia ca folosirea tehnologiilor pe baza de cianuri si exploatarea la suprafata, pun in pericol mediul, sanatatea umana si vestigiile istorice. De asemenea, se afirma ca turismul poate fi o alternativa pentru valorificarea potentialului natural si antropic al zonei, in contextul in care, in urma sapaturilor arheologice, Rosia Montana se contureaza a fi unul dintre cele mai mari centre miniere ale lumii romane.

Daciana Sarbu si Catalin Ivan considera ca “beneficiile comunitatii din zona, in cazul aprobarii proiectului de exploatare cu cianuri, sunt nesigure, iar efectele in termeni sociali ar fi imposibil de contrabalansat in conditiile in care numarul somerilor va creste masiv dupa finalizarea exploatarii“.

Eurodeputatii romani solicita, prin Declaratia scrisa, interventia Comisiei Europene “pentru a se opri, si nu doar suspenda, acest tip de exploatare miniera care ar putea periclita o parte din  patrimoniul antropic si natural european”.

Totodata, executivul comunitar e indemnat sa monitorizeze evolutiile privind aprobarea proiectului Rosia Montana Gold Corporation si sa verifice pertinenta studiilor de impact.  

Declaratia va fi trimisa de Presedintele PE parlamentelor statelor membre ale Uniunii Europene.

 

(textul integral al Declaratiei)

DECLARATIE SCRISA

privind amenintarea distrugerii patrimoniului national prin  exploatarea miniera cu cianuri in zona Rosia Montana

depusa in conformitate cu articolul 123 din Regulamentul de procedura

Daciana Octavia Sarbu, Catalin Sorin Ivan

Declaratie scrisa privind amenintarea distrugerii patrimoniului national prin exploatarea miniera cu cianuri in zona Rosia Montana

Parlamentul European,

 - avand in vedere articolul 174 din Tratatul CE privind protectia mediului, a sanatatii publice si utilizarea rationala a resurselor naturale din Europa,

 - avand in vedere Directiva 2001/42/EC privind evaluarea efectelor anumitor planuri si programe asupra mediului,

- avand in vedere articolul 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului,

- avand in vedere articolul 123 din Regulamentul sau de procedura,

 A.  intrucat importanta economica, socio-culturala si istorica a zonei Rosia Montana este una inestimabila atat pentru Romania cat si pentru Uniunea Europeana ,

B.  intrucat folosirea  tehnologiilor pe baza de cianuri si exploatarea la suprafata, pun in pericol mediul, sanatatea umana si vestigiile istorice,

C.  intrucat turismul poate fi o alternativa pentru valorificarea potentialului natural si antropic al zonei, in contextul in care, in urma sapaturilor arheologice, Rosia Montana se contureaza a fi unul dintre cele mai mari centre miniere ale lumii romane,

D. intrucat beneficiile comunitatii din zona, in cazul  aprobarii proiectului de exploatare cu cianuri sunt nesigure, iar efectele in termeni sociali ar fi imposibil de contrabalansat in conditiile in care numarul somerilor va creste masiv dupa finalizarea exploatarii,

 1.   solicita interventia Comisiei Europene pentru a se opri, si nu doar suspenda, acest tip de exploatare miniera care ar putea periclita o parte din  patrimoniul antropic si natural european,

2.  indeamna Comisia Europeana sa monitorizeze evolutiile privind aprobarea proiectului Rosia Montana Gold Corporation  si sa verifice pertinenta studiilor de impact,

3.   incredinteaza Presedintelui sarcina de a transmite prezenta declaratie, insotita de numele semnatarilor, parlamentelor statelor membre.

Trenuri, WIFI si eficienta energetica

Am prezentat astazi in cadrul comisiei ENVI avizul „Mobilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor in vederea facilitarii tranzitiei spre o economie eficienta din punct de vedere energetic, cu emisii scazute de dioxid de carbon”. Am avut rolul de raportor de aviz din partea Comisiei de Mediu pentru raportul pe aceasta tema discutat in cadrul Comisiei de Industrie si Cercetare. Cu alte cuvinte, am redactat un punct de vedere din perspectiva protectiei mediului, care sa fie luat in calcul de colegii nostri in textul legislativ dedicat acestei teme. In saptamanile urmatoare, avizul va fi imbogatit cu amendamente, urmand ca pe 16 martie sa se voteze in comisia ENVI, si ulterior sa fie integrat raportului pe acelasi subiect al Comisiei de Industrie si Cercetare.

Concluziile avizului pot parea tehnice si indepartate de realitatea romaneasca, dar numai la prima vedere. Eficienta energetica este o tema vitala a dezbaterii la nivel european, si ea nu este legata numai de protejarea mediului, ci si de nevoia de economisire intr-o perioada de criza. Imi doresc sa aud asemenea discutii si la Bucuresti. Din pacate, nici macar apelul meu, vechi de vreo trei ani, de reducere a consumului de resurse al Palatului Parlamentului, nu a primit vreun raspuns pana astazi. Ar fi fost un gest simplu: integrarea acestei cladiri in sistemul EMAS, dupa modelul cladirii Parlamentului European de la Bruxelles si a multor cladiri din UE.

Tehnologiile informatiilor si comunicatiilor (ICT) pot ajuta enorm, in foarte multe domenii, la folosirea eficienta a energiei, la economisirea acesteia si la „inverzirea” accentuata a unor domenii de activitate. Zonele unde implicarea lor poate transforma modul in care consumam energia sunt mai multe decat ne imaginam: distributia energiei, transporturi, eficienta energetica a cladirilor.

As vrea sa detaliez aici doar doua idei.

1. Un punct interesant al discutiei din Comisia ENVI a fost faptul ca, in societatile care folosesc intensiv tehnologii informatice, oamenii se bucura de o mobilitate mult mai mare. Sunt zone ale Europei unde contributia in acest sens este dificil de imaginat in Romania: oamenii tind sa opteze pentru transportul feroviar atunci cand fac naveta la serviciu, deoarece li se ofera internet WIFI si pot lucra in drum spre birou. Inutil de spus ca noi suntem inca departe de o astfel de optiune; nu fiindca nu am avea WIFI gratuit in trenuri, ci fiindca nu avem trenuri. Sau cai ferate…

Imi propun sa adresez Comisiei Europene o intrebare pe aceasta tema; mai exact, sa aflu care sunt modalitatile prin care executivul comunitar isi propune sa incurajeze dezvoltarea transportului feroviar in statele membre deficitare la acest capitol. Un impuls in acest sens de la Bruxelles poate indrepta autoritatile de acasa pe un drum potrivit.

2. Nu putem vorbi insa de constientizarea pe scara larga a nevoii de eficienta energetica fara a aduce in discutie educatia. Oamenii fac greseli simple sau rateaza ocazii de a economisi energia mai ales fiindca nu sunt constienti de ele. De aceea, potentialul de a economisi energie este imens, dar el poate fi atins doar prin educatie. Intentionez sa aduc in atentia CE ideea unei campanii de constientizare, la nivel comunitar, in privinta gesturilor simple prin care putem evita risipa de energie. Multe categorii de populatie – de la elevi la cei care lucreaza in birouri – trebuie sa stie ca gesturi care nu-i costa nimic pot pune frana risipei de energie.

Se poate

Raspunsul CE cu privire la ajutoarele pentru irigatii

“Bruxelles, 18 februarie 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiilor pentru Mediu, respectiv Agricultura ale Parlamentului European, a primit raspunsul Comisiei Europene la intrebarea sa scrisa privind sprijinul acordat de Uniunea Europeana pentru irigatii. Daciana Sarbu interpelase executivul comunitar privind un sprijin, la nivel european, care sa suplineasca ajutoarele de stat pentru irigatii, dar si cu privire la ajutoarele pe termen scurt prevazute de Comisie pentru a veni in sprijinul fermierilor in lupta cu efectele schimbarilor climatice.

In raspunsul CE, se arata ca executivul comunitar este pe deplin constient de problemele generate de seceta in Romania. “Schema de ajutoare pentru irigatii, care a prevazut finantarea costului apei suportat de fermieri, nu a putut fi mentinuta si nici prelungita in 2010, deoarece constituie un ajutor pentru costurile de exploatare, care este interzis de normele UE privind ajutoarele de stat. Acelasi lucru este valabil si pentru schema de ajutoare pentru energie. Normele UE privind ajutoarele de stat permit insa Romaniei sa acorde ajutoare pentru investitii destinate sistemelor de irigatii si sistemelor de furnizare a energiei“, se arata in raspuns.

“De asemenea, pot fi acordate fermierilor ajutoare pentru sistemele de irigatii prin intermediul politicii UE de dezvoltare rurala. In conformitate cu normele privind ajutoarele de stat, astfel de ajutoare sunt insa limitate la ajutoarele pentru investitii, cele pentru costurile de intretinere si exploatare fiind excluse”, precizeaza executivul UE. In acest context, se mentioneaza ca pentru orice ajutoare destinate sistemelor de irigatii este necesara o evaluare a impactului asupra mediului.

Potrivit CE, Uniunea asigura, in actuala perioada de programare (2007–2013), un buget de 8,022 miliarde euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala pentru sprijinul financiar destinat masurilor de dezvoltare rurala din Romania. Aceasta suma a fost suplimentata cu 102 milioane euro in urma adoptarii Pachetului de redresare.

“In plus, Comisia ar dori sa sublinieze ca irigatiile nu pot constitui unica solutie pentru a face fata secetei. Pentru adaptarea la conditiile climatice si de aprovizionare cu apa viitoare, s-ar putea sa fie necesare si schimbari ale practicilor agricole si ale tipurilor de culturi. Al doilea pilon al Politicii agricole comune cuprinde, de asemenea, instrumente care pot contribui la atingerea acestui obiectiv, de exemplu masurile de agromediu care sprijina conversia terenului arabil in pasune, reducand astfel consumul de apa pe terenurile agricole. Mai mult, comunicarea Comisiei privind deficitul de apa si seceta cuprinde, de asemenea, optiuni de politica prin care se contureaza posibile cai de adaptare la lipsa de apa si de imbunatatire a gestionarii apei”, se conchide in raspunsul Comisiei.

 

Textul intrebarii initiale transmise Comisiei

Intrebare Scrisa P-6602/09 din partea Dacianei Sarbu (S&D)

“Romania este unul dintre statele Uniunii Europene care resimte acut efectele schimbarilor climatice. Secetele prelungite din timpul verii pericliteaza in fiecare an culturile agricole, avand consecinte directe asupra productivitatii agricole.

In anul 2008, Romania a alocat ajutoare de stat in valoare de 620 de milioane de euro pentru sistemul de irigatii si, pana la sfarsitul anului 2009, a putut pastra, conform principiului „sans cesse”, ajutoarele de stat pentru irigatii existente pana la data aderarii.

In luna septembrie a acestui an, Comisia Europeana a respins solicitarea Romaniei de a prelungi acordarea ajutoarelor de stat pentru irigatii in anul 2010.

De asemenea, Guvernul a prevazut o masura care sa permita furnizarea de energie ieftina pentru sistemul de irigatii, dar Comisia a impus restrictii si pe aceasta varianta de sprijin, pentru ca ar putea fi considerata ajutor de stat.

Avand in vedere faptul ca, pentru ca Romania sa poata face fata concurentei de pe piata alimentara, este nevoie de o finantare consistenta pentru irigatii, mai ales in contextul in care aceasta tara se confrunta cu fenomene extreme cauzate de schimbarile climatice.

In acest sens,

1.         Prevede Comisia Europeana un altfel de sprijin, la nivel european, care sa suplineasca ajutoarele de stat pentru irigatii?

 2.         Ce fel de ajutoare pe termen scurt prevede Comisia Europeana pentru a veni in sprijinul fermierilor in lupta cu efectele schimbarilor climatice?”

 

Inghitim orice?

Foto: Bill Adams, flickr.com

De cand sunt europarlamentar, m-am exprimat public, in tara, mai ales pe teme de mediu. A contat si faptul ca Romania are foarte multi pasi de facut pentru a ajunge din urma UE la capitolul protejarea mediului – institutional, dar si la nivel de constiinta ecologica. A contat, de asemenea, ca au tot aparut subiecte importante si presante de mediu care au privit Romania – Rosia Montana este cel mai cunoscut. Insa comisia din care fac parte la PE se ocupa, alaturi de mediu, si de siguranta alimentara si sanatate publica. Iar o parte din demersurile mele au privit alimentatia sanatoasa si combaterea bolilor provocate de obezitate.

Observ cu multa bucurie ca acest subiect cucereste teren si in presa de la noi. Cu cativa ani in urma, cand vorbeai de nutritie in Romania, predicai in desert.

In 2008, am vorbit in plenul PE despre nevoia unei actiuni mult mai ferme in privinta alimentatiei nesanatoase.

“Pentru a promova o societate mai sanatoasa, Comisia Europeana trebuie sa se implice in mod activm ajutand statele membre sa reduca efectele periculoase ale dezechilibrului nutritional si ale sedentarismului. Insa nu e suficient sa promovam un stil de viata sanatos in randul cetatenilor UE; trebuie sa le oferim, in acelasi timp, motivatia si infrastructura de care au nevoie. Ar trebui sa existe mai mutle masuri la nivel local pentru descurajarea utilizarii automobilului si promovarea mersului pe jos; ar trebui sa fie mai multe parcuri si piste pentru biciclete. Politicile pentru combaterea obezitatii ar trebui corelate cu dezvoltarea urbana si politicile de transport. Ar trebui sa avem mai multa grija pentru grupurile dezavantajate din punct de vedere social si eco nomic, care sunta fectate de cresterile de preturi ale alimentelor. Promovarea educatiei nutritionale in scoli si interzicerea comercializarii alimentelor cu continut ridicat de grasimi, zahar si sare in scoli si gradinite va ajuta la cresterea unor generatii sanatoase”.

Am sprijinit si schema UE de incurajare a consumului de fructe in scoli, care din pacate nu functioneaza in Romania, si am insistat ca ea trebuie extinsa si dublata de introducerea unui program de educatie nutritionala in institutiile de invatamant.

Evident, ideile de atunci sunt la fel de valabile astazi si cred la fel de mult ca e nevoie de mult mai mult dinamism si initiativa. Cinismul guvernantilor, care camufleaza nevoia de fonduri bugetare intr-o noua taxa, va lovi nu numai in buzunarele romanilor, ci si in credibilitatea subiectului legat de pericolele fast-food. Sustin preocuparea pentru alimentatie sanatoasa, dar condamn folosirea acesteia drept pretext pentru un truc fiscal.

Urmaresc cu atentie dezbaterea de pe hotnews, fiindca imi place sa constat ca exista multi parinti preocupati de ceea ce inseamna alimentatia pentru organismul copiilor, dar si pentru atitudinea lor fata de viata sanatoasa. Imi atrag atentia cateva mesaje.

“Am o intrebare. Ce te faci cand respecti ordinul1563/2008, esti dat de exemplu celorlalte gradinite, nu se repeta acelasi meniu pe o perioada de 10 zile, te incadrezi perfect in calorii, echivalente alimentare si…… surpriza: parintii vor crenvursti, salamuri, ciuperci, cartofii prajiti nu la cuptor sau natur cum facem noi, branza topita?” (Petru)

“Fiecare reclama de caramele, acadele, sucuri si alte baliverne pentru copii ar trebui sa contina un avertisment care sa spuna ca produsele pot induce boli serioase ca diabetul, obezitate morbida etc!” (Alexandru oarecare)

“Cand va incepe scoala vor incepe si tentatiile de a lua alimente si sucuri mai putin sanatoase. Atunci va trebui sa invete, sau sa fie invatat, ce inseamna cumpatarea si abtinerea… pana atunci, TOTUL depinde de parinti”. (Lavinia) 

As sintetiza asa problemele Romaniei la capitolul “alimentatie (ne)sanatoasa”:

• Saracia. Foarte multe familii nu-si permit sa aleaga variantele mai putin procesate, mai “curate” nutritional, mai proaspete. Nu trebuie ignorata nici trista traditie a saraciei care afecteaza de asemenea multe familii: chiar daca astazi mai instarite, ele au ramas cu obiceiurile alimentare mostenite din vremuri mai grele (din tranzitie sau din comunism chiar).
• Lipsa de informare. Chiar daca generatiei conectate la internet ii va veni greu sa creada, foarte multi parinti si bunici nu cunosc principii elementare ale alimentatiei sanatoase. Fiindca nu le-au invatat la scoala, nu le afla de la TV, nu-si permit sa-si cumpere carti sau sunt, pur si simplu, dezorientati de multitudinea de sfaturi adesea contradictorii.
• Lipsa de educatie nutritionala, care inseamna ca nimeni – nici macar generatiile care se formeaza acum in scoala – nu invata, alaturi de informatii importante precum capitalele lumii, date la fel de vitale precum nocivitatea zaharului sau a grasimilor consumate in exces.
• Publicitatea mincinoasa. Folosesc un termen dur si mi-l asum pe deplin, mai ales ca am mai purtat lupte cu industria advertising-ului. Insa cum altfel s-ar putea numi promovarea unor produse bogate in zahar (precum iaurturile cu fructe) sau grasimi hidrogenate (precum margarina) drept alimente sanatoase?

Prioritatile sunt clare, in opinia mea:

Invatarea in scoala a unor elemente de nutritie, de la cea mai mica varsta la care copilul poate intelege cum functioneaza corpul sau si cum si-l poate proteja de imbolnavire.

Promovarea alimentatiei sanatoase in randul copiilor, inclusiv in forme amuzante, care sa le incite atentia si interesul si sa-i ajute sa inteleaga ca fructele si legumele sunt la fel de simpatice precum ciocolata sau sucurile dulci.

Avertismente mai clare in privinta continutului alimentelor, pe pachetul acestora.

Controlul mult mai strict al publicitatii destinate copiilor. 

Voi adresa Comisiei Europene o interpelare pe tema publicitatii la produsele promovate catre copii, solicitand o reglementare mult mai stricta a continutului acestora. Multi ar spune “cenzura” daca as vorbi despre reducerea numarului acestor reclame sau chiar interzicerea lor. Cum s-ar numi insa tentarea cu buna stiinta a unor copii neinformati, cu alimente care ii vor imbolnavi si ii pot chiar ucide, in timp?

Citind discutiile referitoare la hrana din gradinitele bucurestene (si avand acasa o fetita de aproape doi ani), cred, de asemenea, ca hrana prescolarilor trebuie tratata cu mult mai multa grija. Iar daca parintii nu pot sau nu stiu, statul are aceasta obligatie. Aplicand ferm legile existente, controland si pedepsind abaterile, alocand sume mai mari. Stiu, e criza, dar daca se gasesc bani pentru primele uriase din administratie sau clipuri de promovare a Romaniei, nu vad de ce nu s-ar gasi si pentru a finanta un “detaliu minor” precum sanatatea generatiilor tinere. UE ar trebui, dupa parerea mea, sa realizeze un ghid al alimentatiei prescolarului, valabil in unitatile scolare de pe intreg teritoriul comunitar, si sa-l aplice foarte drastic, cu sanctiuni acordate statelor care il ignora.

Mediul in cifre

• Aflu din Evenimentul Zilei ca, de vreo sapte ani, la Rosia Montana turismul este efectiv interzis, fiindca autoritatile locale nu acorda autorizatii de constructie si certificate de urbanism pentru pensiuni agroturistice. De ce? Pentru ca investitia in proiectul minier sa fie privita drept singura sansa pentru dezvoltarea zonei, desigur. Daca aceasta descoperire este reala si singurul motiv pentru care dezvoltarea altor afaceri a fost oprita este acesta, atunci cianura otraveste deja viata Rosiei Montane, chiar inainte sa-si faca aparitia la fata locului. Referendumul national pe tema exploatarii miniere de la Rosia Montana, sustinut si de Academia Romana, este o idee cu care sunt intru totul de acord.

 

• In 2009, Romania a instalat surse de energie eoliana cu o capacitate de 3 (trei) megawati. Totalul a ajuns astfel la 14 megawati, afirma un studiu realizat de EWEA (Asociatia Europeana pentru Energie Eoliana).  Spre comparatie, Germania a instalat in acelasi an 1.917 megawati, ajungand la un total de 25.777. Poate e nedrept sa ne comparam cu liderul european in domeniu. Sa analizam in schimb peformanta Poloniei: 181 – capacitatea construita in 2009, 725 – capacitatea totala. Bulgaria a ajuns, de asemenea, la o capacitate de 117 megawati din surse eoliene. Dar nu acestea sunt datele care ar trebui sa ne ingrozeasca cel mai tare. Anul acesta, Romania va fi obligata, in virtutea angajamentelor de mediu asumate ca membru UE, sa asigure 33% din consumul brut de energie electrica din surse regenerabile. 

 

• Statele membre UE s-au pus de acord recent sa finanteze, pe termen scurt, adaptarea la schimbarile climatice a tarilor in curs de dezvoltare cu suma de 7.2 miliarde de euro. Principiul e laudabil si am mai scris despre Green Climate Fund ca fiind una dintre putinele, dar marile realizari ale conferintei de la Copenhaga. Din asa-numitul fast-start fund, de 10 miliarde pe an intre 2010 si 2012, UE asigura 3,6 miliarde anual. Dar de unde vin acesti bani? Am adresat Consiliului aceasta intrebare, deoarece la acest moment provenienta lor nu e clara deloc: nu se stie daca ei sunt cuprinsi sau nu in bugetele existente si cred ca mai multa claritate se impune.