Dacã albinele ar disparea, ar costa milioane intregi sa facem lucrurile pe care ele le fac gratuit. De altfel, v-am mai povestit cum unii europeni au inteles si s-au mobilizat deja ca sa le protejeze.
Anul 2010 a fost desemnat anul international al Biodiversitatii, iar Comisia Europeana a dezvoltat o campanie cu scopul de a contribui la cresterea responsabilizarii fata de biodiversitate, prin educarea publicului si generarea unui angajament comun din partea cetatenilor UE.
Avand ca mesaj central Contam unii pe altii! (We are all in this together!), campania va cuprinde intr-o prima faza tarile cu un nivel scazut de informare a publicului despre biodiversitate. Romania se numara printre aceste tari, alaturi de Bulgaria, Italia, Olanda, Spania si Polonia, in care campania va fi sustinuta si printr-o serie de actiuni publice, in scopul responsabilizãrii cetatenilor cu privire la importanta biodiversitatii.
Europarlamentarii PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu si Ioan Enciu au depus vineri o declaratie scrisa privind asigurarea liberei circulatii a fortei de munca in Uniunea Europeana, prin eliminarea restrictiilor impuse la angajare cetatenilor din noile state membre. Co-initiator este deputatul european Evgeny Kirilov (Bulgaria). Daca va intruni semnaturi de la jumatate plus unu din numarul membrilor PE, declaratia va deveni pozitie oficiala a Parlamentului European.
Declaratia scrisa mentioneaza, in preambulul sau, Comunicarea Comisiei Europene privind “Impactul liberei circulatii a lucratorilor in contextul extinderii UE” (2008), potrivit careia impactul general al mobilitatii post-extindere a fost pozitiv, dar si recomandarea CE catre statele membre care mentin interdictii la angajarea cetatenilor din statele care au aderat recent la UE, de a-si revizui pozitiile fata de restrictionarea accesului la piata muncii, tinand cont si de absenta unor perturbari semnificative ale pietelor muncii.
Totodata sunt aduse o serie de argumente aditionale in favoarea ridicarii restrictiilor, printre care faptul ca: libera circulatie a fortei de munca este un principiu fundamental al Pietei Unice europene, garantat prin tratate; romanii si bulgarii inca nu se bucura de drepturi depline in calitate de cetateni europeni, la mai mult de trei ani de la aderare; mentinerea restrictiilor la angajare impiedica utilizarea intregului potential de forta de munca pentru relansarea economiei europene.
“Diferentierile de tratament perpetueaza o cortina care divide in profunzime UE precum si falia dintre cetatenii vechilor si noilor state membre”, atrag atentia initiatorii.
Europarlamentarii solicita statelor membre care mentin interdictiile sa renunte la dreptul de a restrictiona temporar libertatea fundamentala a lucratorilor bulgari si romani de a veni pe teritoriul altor state membre pentru a munci si pentru a se stabili acolo fara a necesita un permis de munca.
De asemenea, ei cer Comisiei Europene sa incurajeze statele membre, care inca mentin restrictii, sa elimine practicile administrative nationale restrictive la angajarea cetatenilor europeni si sa asigure aplicarea integrala a Directivei 2004/38/CE vizand libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii UE si membrii familiilor acestora.
Semnatarii declaratiei solicita totodata statelor membre si executivului comunitar sa asigure accesul liber pe piata fortei de munca pe intreg teritoriul Uniunii Europene pentru lucratorii romani si bulgari inainte de punerea in aplicare a prevederilor Programului de la Stockholm referitoare la accesul fortei de munca din tarile terte pe piata europeana a muncii.
Presedintele PE va transmite declaratia, insotita de numele semnatarilor, Comisiei Europene, Consiliului UE si parlamentelor statelor membre”.
Codrin Scutaru mi-a adresat invitatia de a transmite un mesaj profesorilor umiliti in aceste zile – si in acesti ani – de un guvern absurd. Ii multumesc pentru initiativa. Urmaresc atent loviturile repetate administrate cadrelor didactice. Acea fraza a ministrului Funeriu m-a revoltat, dar nu m-a surprins. Pana la urma, vorbim de persoana care a decis inchiderea multor scoli (probabil dupa un pas de esantionare aleator), ca sa se faca economii la buget. Asta intr-o tara unde, se stie, scolile sunt insuficiente.
In ianuarie, i-am adresat aceluiasi ministru o scrisoare deschisa fiindca aflasem, dintr-un apel disperat al unei doamne invatatoare, ca Scoala 11 din Hunedoara ar trebui sa-si inchida portile, pentru a se comasa cu o alta scoala din oras. Copiii aceia fusesera invitatii mei la Bruxelles, fiindca facusem parte din juriul unui concurs de mediu pe care ei l-au castigat cu felicitari. Au fost premiati fiindca au venit cu un plan de infrumusetare a Gradinii Castelului Corvinilor, de ecologizare a zonei si, nu in ultimul rand, de amenajare a curtii scolii lor. La cateva luni dupa acea veste buna, au aflat ca ministerul, cu inteligenta si grija fata de educatie, vrea sa le desfiinteze scoala (modernizata prin contributia parintilor), comasand-o cu alta unitate de invatamant, pentru a crea o scoala noua, cu 900 de elevi.
Spuneam, in acel apel: “Elevii sunt prea mici sa-si aminteasca educatia ‘in schimburi’; eu insa mi-o amintesc prea bine, si imi este aproape imposibil sa inteleg de ce, in anul 2010, in Romania membra a Uniunii Europene, ar trebui sa ne intoarcem la conditii pe care le credeam ingropate in trecutul comunist. Nu cunosc nici principiile, nici intentiile din spatele reformei educatiei dorite de actualul executiv, dar stiu sigur ca estimata inchidere a 5 din cele 10 scoli generale ale orasului Hunedoara nu se poate chema reforma, ci sacrificare, cu buna stiinta, a viitorului copiilor hunedoreni. Din moment ce exista fonduri pentru promovarea turismului, pentru primele imense din administratie sau pentru bugetele enorme ale serviciilor secrete, nu se poate sa nu existe bani si pentru supravietuirea unor scoli pline de copii. Niciun stat european nu sacrifica educatia, nici macar in fata celei mai cumplite crize economice. Nicio reforma nu poate incepe cu inchiderea scolilor, comasarea claselor sau taieri din salariile profesorilor”.
Intr-un mesaj emotionant, Codrin Scutaru spune un adevar dur, chiar si in aceasta perioada de criza care tinde sa relativizeze sensurile: “Nimeni nu va poate lua creierul si puterea de a intelege realitatea”. Mama mea e profesoara si, privind-o, am invatat de mica sa respect efortul, caldura si atentia cu care un cadru didactic innobileaza tot ceea ce face, dar si dragostea simpla fata de copii, camuflata – uneori stangace, alteori convingator – sub masca autoritatii. Stiu bine cum traieste un cadru didactic astazi, si in ce conditii munceste, dupa cum stiu la fel de bine cat de putine sanse are un copil sa primeasca o educatie potrivita fara eforturile financiare suplimentare ale parintilor, intr-un stat cu educatie “gratuita”. Stiu ca adesea singura resursa care ii hraneste pe profesori este sufletul, fiindca salariul se termina mult prea repede. Si mai stiu ca nu asta e Romania normala.
Astazi, la putere nu se afla un nume sau o initiala, cu liniuta sau fara, ci anormalitatea. Iar anormalitatea va naste noi generatii de umiliti. Daca ii vom permite.
Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a primit, marti, raspunsul Comisiei Europene la intrebarea scrisa privind drepturile muncitorilor sezonieri. Comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, Laszlo Andor, precizeaza ca, pentru moment, CE nu ia in considerare posibilitatea introducerii unei propuneri legislative care sa guverneze drepturile lucratorilor agricoli sezonieri in UE. Insa, lucratorii sezonieri romani din Spania nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE, aflati in tara respectiva, in chestiuni legate de incadrarea in munca, spune Comisia, mentionand ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament.
“In conformitate cu articolul 45 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si cu Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 al Consiliului, care prevad libera circulatie a lucratorilor, cetatenii UE care lucreaza in alt stat membru nu trebuie sa fie tratati in mod diferit fata de colegii lor care sunt resortisanti ai statului respectiv in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si alte conditii de munca. Aceste prevederi se aplica si lucratorilor sezonieri care beneficiaza de dreptul lor la libera circulatie in calitate de lucratori”, se arata in raspunsul CE.
Potrivit comisarului Andor, de libertatea fundamentala in cauza beneficiaza, de asemenea, romanii si bulgarii care lucreaza in Spania, tara care, la 1 ianuarie 2009, a renuntat la aplicarea dispozitiilor tranzitorii din Actul de aderare din 2005 si nu mai limiteaza libera circulatie a lucratorilor romani si bulgari. In consecinta, lucratorii romani nu pot fi tratati diferit fata de alti cetateni ai UE aflati in tara respectiva in chestiuni legate de incadrarea in munca.
CE arata ca orice persoana poate contesta in fata instantelor judecatoresti nationale un angajator privat care incalca principiul egalitatii de tratament, in acest sens trebuind “stabilita existenta unei diferente de tratament in cazul lucratorilor sezonieri romani, legata de nationalitatea acestora, in ceea ce priveste conditiile de lucru, remuneratia sau concedierea si ar trebui demonstrat faptul ca diferenta de tratament in cauza nu a fost justificata”.
“Ratele de remunerare si ratele remuneratiilor pentru ore suplimentare de lucru constituie o chestiune de drept intern (…). Cu toate acestea, diverse directive privind sanatatea si securitatea la locul de munca, precum si Directiva privind timpul de lucru se aplica in cazul conditiilor de munca si, respectiv, in cazul timpului de lucru. (…) Punerea in aplicare a dispozitiilor privind sanatatea si securitatea, si a dreptului muncii intra sub incidenta autoritatilor nationale competente. In consecinta, plangerile se pot adresa autoritatilor nationale competente insarcinate cu punerea in aplicare a legislatiei sau instantelor sau tribunalelor nationale competente”, se mai arata in raspunsul executivului comunitar’.
Comisia Europeana trebuie sa elaboreze strategii care sa previna si sa atenueze consecintele negative ale schimbarilor climatice asupra agriculturii in Uniunea Europeana, fiind necesar ca politica agricola comuna sa raspunda in mod ferm si eficient acestor provocari, cu o politica alimentara dar si de mediu. Acestea sunt o parte din propunerile si rezultatele amendamentelor depuse de eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura din Parlamentul European (AGRI), cu ocazia adoptarii, miercuri, in AGRI, a raportului Le Foll referitor la “agricultura in Uniunea Europeana si schimbarile climatice”.
Printre altele, in raportul Le Foll se mentioneaza ca agricultura participa la schimbarile climatice, doua gaze cu efect de sera (protoxidul de azot si metanul) fiind eliberate in atmosfera in timpul practicilor agricole. In acelasi timp, pe de o parte, acest sector este puternic afectat de efectele incalzirii globale, iar, pe de alta parte, agricultura si silvicultura sunt singurele sectoare economice capabile sa capteze CO2 si sa il stocheze in sol.
“Prin amendamentele depuse si aprobate la acest raport, am subliniat ca Uniunea Europeana trebuie sa isi mentina pozitia de lider in lupta impotriva schimbarilor climatice, care nu trebuie plasata pe locul doi din cauza dificultatilor economice actuale. Totodata, agricultura este cel mai vulnerabil sector in fata schimbarilor climatice si am solicitat ca executivul comunitar -Comisia- sa elaboreze strategii care sa previna si sa atenueze consecintele negative la nivelul agriculturii in Uniunea Europeana”, a afirmat Viorica Dancila. In viziunea deputatei europene, este necesar in acest sens un plan de actiune in zonele cele mai afectate, cu masuri precum: folosirea unor soiuri de plante rezistente la noii parametri climatici; adaptarea calendarului activitatilor agricole la noile conditii; impaduririle; constructia de sere; gestionarea resurselor de apa din agricultura; ecologizarea terenurilor poluate. Totodata, trebuie eliminate cauzele care conduc la schimbarile climatice prin promovarea unei economii bazate pe emisii reduse de carbon.
“Politica agricola comuna trebuie sa raspunda in mod ferm si eficient noilor provocari reprezentate de schimbarile climatice. Agricultura poate contribui substantial la limitarea emisiilor si captarea carbonului dar pentru ca acest lucru sa fie posibil, este insa nevoie de o finantare adecvata, de aceea este necesar ca la nivelul Uniunii bugetul acordat agriculturii sa ramana unul substantial. In acest sens, politica agricola comuna (PAC) trebuie sa fie in acelasi timp o politica alimentara si una de mediu”, a declarat Daciana Sarbu, care este si membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a PE (ENVI).
Prin amendamentele Dacianei Sarbu se solicita Comisiei sa estimeze in mod corect costurile de adaptare a agriculturii la schimbarile climatice, cand discuta despre bugetul alocat agriculturii. Totodata se mentioneaza ca agricultura biologica si practicile de lupta integrata impotriva schimbarilor climatice fac parte din sistemele performante pe plan ecologic si trebuie dezvoltate; in acest sens, se solicita CE sa acorde o atentie sporita finantarii agriculturii biologice si sa armonizeze ajutoarele acordate acesteia in statele membre.
Raportul Le Foll subliniaza ca PAC trebuie sa incurajeze inovatiile din sectorul agricol pentru a permite limitarea emiterii de gaze cu efect de sera. Aceasta politica UE trebuie, totodata, sa raspunda asteptarilor opiniei publice referitoare la o politica agricola mai durabila, cu atat mai mult cu cat incalzirea climatica afecteaza atat capacitatea de productie, cat si pe cea de alimentare a populatiei”.
Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu, Corina Cretu si Catalin Ivan au adresat, miercuri, o intrebare scrisa Comisiei Europene prin care executivul comunitar este interpelat privind masurile de limitare a abuzurilor la adresa angajatilor, respectiv de asigurare a respectarii drepturilor acestora. Deputatii europeni mentioneaza si cazul tragic recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, decedate “din cauza surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou”.
“In Romania, pe fondul crizei economice, atat in sectorul public, cat si in cel privat, au avut loc numeroase disponibilizari si se preconizeaza o crestere semnificativa in continuare a somajului. In acest context, multi angajati sunt nevoiti sa lucreze ore suplimentare fara a fi remunerati, devenind din ce in ce mai vulnerabili in fata angajatorilor. Climatul actual este, fara indoiala, favorabil angajatorilor, care isi permit sa exercite presiuni, greu de sanctionat din punct de vedere legal”, se arata in intrebarea scrisa.
Initiatorii interpelarii mentioneaza cazul recent al unei tinere de 34 de ani din Romania, care a alarmat opinia publica din aceasta tara. “Tanara a facut stop cardiac din cauza surmenajului provocat de munca in exces si de stresul de la birou, iar dupa cateva zile de coma profunda a incetat din viata. Cazul nu este singular in Romania: cu doi ani in urma, o alta tanara, angajata a unei companii multinationale, a murit din cauza oboselii acumulate in urma orelor suplimentare de munca”, se arata in intrebare.
Deputatii europeni considera ca este nevoie de mecanisme de control bine puse la punct, pentru garantarea respectarii drepturilor angajatilor, precum si de crearea unui cadru sigur, in care angajatii sa poata reclama conditiile improprii in care muncesc, fara riscul de a-si pierde locul de munca.
In acest context, executivul comunitar este intrebat ce masuri prevede pentru a limita abuzurile la adresa angajatilor si pentru a asigura respectarea drepturilor acestora – garantate prin art. 153 al Tratatului de functionare a Uniunii Europene -, mai ales in climatul economico-social marcat de actuala recesiune.
Totodata, cei trei eurodeputati au interpelat CE privind intentia sa de a crea un organism de control la nivel european care sa colaboreze cu autoritatile nationale pentru a se asigura ca drepturile angajatilor sunt respectate, in special in marile companii multinationale”.
Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Corina Cretu au solicitat, marti, in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, actiuni concrete pentru imbunatatirea situatiei romilor in Uniunea Europeana, pledand pentru elaborarea si aplicarea unei strategii comune la nivelul UE pentru integrarea romilor. Declaratia celor doua deputate europene a avut loc cu ocazia dezbaterii intrebarii adresate Consiliului UE si Comisiei Europene privind cel de-al doilea Summit european dedicat comunitatii rome, care urmeaza sa aiba loc in aprilie la Cordoba.
Daciana Sarbu a subliniat ca, in ciuda faptului ca sumele alocate in ultimii ani pentru proiectele dedicate imbunatatirii situatiei celei mai numeroase si mai vulnerabile minoritati din Europa se apropie de jumatate de miliard de euro, conditiile de trai ale acestei comunitati raman improprii si discriminarea acesteia se adanceste.
“Este momentul sa trecem de la bune intentii la fapte. Din pacate, Comisia Europeana inca nu a dovedit ca are vointa necesara coordonarii actiunilor pentru imbunatatirea nivelului de trai si de integrare sociala a romilor, precum si pentru combaterea actiunilor rasiste indreptate impotriva lor”, a afirmat Daciana Sarbu, propunand ca problematica romilor sa se constituie intr-o sarcina speciala bine definita pentru Comisarul pentru afaceri sociale, iar printre expertii Comisiei insarcinati cu aceasta problematica sa se numere si specialisti de etnie roma.
In interventia sa, Corina Cretu a subliniat ca “se mentine o discrepanta masiva intre planuri si studii si transpunerea acestora in realitate, pentru a imbunatati vizibil viata comunitatii rome, care ramane grupul etnic cel mai vulnerabil din Europa, in conditiile in care se confrunta cu nivelul cel mai ridicat al saraciei si al excluderii sociale”. Vicepresedinta Comisiei pentru dezvoltare a PE a precizat ca perspectivele nu sunt deloc imbucuratoare, avand in vedere ca aproximativ jumatate din populatia roma este alcatuita din minori, datorita natalitatii crescute dar si din cauza sperantei mici de viata.
“Cred ca primul pas intr-o strategie coerenta de incluziune trebuie sa fie asigurarea accesului nediscriminatoriu la educatie al tinerei generatii de romi, singura care poate juca rolul decisiv de agent al schimbarii, pentru integrarea pe piata muncii si pentru depasirea cercului vicios al excluderii sociale”, a declarat Corina Cretu”.
(Textul complet al interventiei Dacianei Sarbu):
Doresc de la bun inceput sa-mi exprim speranta ca Summitul pentru Romi de la Cordoba va reprezenta momentul decisiv pentru asumarea unei strategii comune consacrate incluziunii romilor.
Conditiile de trai ale acestei comunitati raman improprii si discriminarea ei se adanceste, in ciuda faptului ca sumele alocate in ultimii ani pentru proiectele dedicate imbunatatirii situatiei celei mai numeroase si mai vulnerabile minoritati din Europa se apropie de jumatate de miliard de euro.
Cred ca este momentul sa trecem de la bune intentii la fapte. Din pacate, Comisia Europeana inca nu a dovedit ca are vointa necesara coordonarii actiunilor pentru imbunatatirea nivelului de trai si de integrare sociala a romilor, precum si pentru combaterea actiunilor rasiste indreptate impotriva lor.
Consider ca este necesar ca problematica romilor sa se constituie intr-o sarcina speciala bine definita pentru Comisarul pentru Afaceri Sociale, iar printre expertii Comisiei insarcinati cu aceasta problematica ar fi foarte util sa se numere si specialisti de etnie roma. Cred, de asemenea, ca avem nevoie de o abordare atat sociala, cat si culturala, pentru a nu adanci inegalitatile deja existente, atat in privinta gradului de alfabetizare, cat si a celui de ocupare a fortei de munca. In acest sens, solicit Comisiei sa incurajeze programele de acces pe piata muncii a romilor migranti, cooperarea dintre autoritatile locale si comunitatile de romi si sa aiba in vedere o colaborare mai stransa cu organizatiile non-guvernamentale.
Sper sa nu ma acuzati de exagerare daca va spun ca branza romaneasca a avut la fel de mult succes la Bruxelles precum filmele romanilor la Festivalul de la Berlin sau la premiile Cesar. Europarlamentari din toata Uniunea Europeana si functionari de la Comisie, Parlament si Consiliu (aproape o mie de persoane in total!) au gustat, s-au minunat, au apreciat – si au mai cerut. Imi doresc din toata inima ca asta sa insemne un pas inainte pentru producatori pe piata europeana.
Glumind, le-am povestit invitatilor ca termenul “branza” este considerat fi de origine dacica. Era deci firesc sa le aducem, alaturi de branza, si niste… daci, in persoana mea si a Comisarului Ciolos! Am insistat astfel ca tot ceea ce savureaza in aceste doua zile are legatura cu traditia: autentica, nealterata, apropiata de natura. Cei mai multi dintre ei au auzit cu siguranta despre Camembert, sau ricotta, sau Stilton. Ceea ce le-am adus noi la Bruxelles sunt comori inca nedescoperite, dar cu siguranta memorabile. Am surprins multe exclamatii de surpriza, multe priviri incantate si multe incercari stangace de a pronunta “branza in coaja de brad”. Nu stiu daca vor retine denumirea, dar gustul sigur nu-l vor uita.
Chiar daca sunt idealista, nu ma aventurez in comparatii intre celebritatile europene din lumea branzeturilor si sortimentele noastre. Desi traditia noastra e veche si ingredientele noastre sunt pure, avem de luptat cu ani buni de promovare, de perfectionare a metodelor si de prestigiu international. Dar, ca sa va surprind cu totul, trebuie sa va spun ca francezii au fost printre oaspetii cei mai incantati de branza noastra! Si de vinul nostru, dar asta e o alta poveste, care merita o atentie speciala – si poate chiar un eveniment dedicat, tot la Bruxelles.
I-am rugat ca, daca le place atat de mult, sa duca mai departe vorba despre branza romaneasca si, cine stie, cu sprijinul si la insistentele lor, aceasta va avea o sansa in plus de a ajunge in magazinele din toata Europa. Va puteti gandi la o metoda mai eficienta de crea o imagine pozitiva Romaniei?
Ii multumesc Vioricai Dancila fiindca suntem o echipa, si impreuna am reusit sa-l facem pe Paolo de Castro (seful Comisiei AGRI), un distins italian, sa poarte o caciula romaneasca din blana de oaie.
Le multumesc celor de la Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania, care au pus mult suflet in pregatirea produselor pentru eveniment – chiar daca au fost nevoiti sa se desprinda de acasa intr-un moment important al anului pentru activitatea lor.
Le multumesc, de asemenea, colegilor de la Comisia de Agricultura din PE: Paolo de Castro (Italia), Presedintele Comisiei AGRI din PE, Stephan Le Foll (Franta), vicepresedinte PE, Louis Manuel Capoulas Santos (Portugalia), Spyros Danellis (Grecia), Marc Tarabella ( Belgia ), Tabajdi Csaba Sandor (Ungaria, seful delegatiei maghiare S&D, Esther Herranz Garcia (Spania).
In luna iunie, eu si Viorica Dancila ii asteptam in Romania, pentru a le arata la fata locului cum arata agricultura romaneasca si cum traiesc si muncesc agricultorii nostri.
Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura din Parlamentul European, organizeaza, pe 3-4 martie, la sediul PE din Bruxelles, evenimentul “Gustati Romania” (“A Taste of Romania”), in cadrul caruia ceilalti europeni din mediul institutional sunt invitati sa cunoasca Romania prin intermediul uneia dintre valorile sale gastronomice, branza traditionala. Invitat special la eveniment este Dacian Ciolos, comisar european pentru agricultura si dezvoltare rurala.
Expozitia si degustarea sunt organizate impreuna cu Sindicatul National al Crescatorilor de Ovine si Caprine din Romania; evenimentul aduce in fata oaspetilor sortimente variate de branzeturi, produse dupa retete romanesti traditionale. Vor fi prezenti producatori din regiuni diverse ale tarii, unele renumite la nivel national, precum Sibiu, Brasov sau Bran, altele inca nedescoperite suficient, precum cele din judetele Constanta, Alba sau Arad.
Evenimentul se doreste a fi un sprijin direct acordat crescatorilor de ovine – care nu au gasit un asemenea ajutor pana in prezent, precum si o oportunitate de a patrunde pe piata europeana, calitatea produselor recomandand acest lucru. In afara degustarii de branza in coaja de brad sau cas afumat, participantii vor primi si un pliant cu informatii despre acestea. In acelasi timp, organizatoarele urmaresc sa le prezinte colegilor o perspectiva culinara asupra Romaniei, care sa contribuie la conturarea mai clara a personalitatii unui stat membru intrat relativ recent in UE.
“Se vorbeste mult, in tara, despre imaginea Romaniei, dar gesturile care conteaza cu adevarat nu sunt clipurile costisitoare, ci reperele concrete. Branza e un astfel de reper: noi am adus aici produse speciale, realizate dupa ritualuri foarte vechi, din ingredientele cele mai naturale. Gustul lor poate fi o pledoarie in favoarea Romaniei, una mult mai convingatoare decat discursurile de la Bucuresti”, considera Daciana Sarbu.
“Facand cunostinta cu branza noastra, despre care n-au mai auzit niciodata, dar pe care sigur o vor savura surprinsi de diversitate si de calitate, colegii vor descoperi o fata a Romaniei pe care inca n-au avut ocazia sa o cunoasca”, afirma Viorica Dancila.
Evenimentul va avea loc in spatiul Yehudi Menuhin (PHS 01) din cladirea Parlamentului European. Miercuri, 3 martie, la ora 19 (ora Bruxelles-ului), se va desfasura o receptie, iar joi, la ora 12, un cocktail. Expozitia va fi deschisa pe durata ambelor zile.
