Primavara

Cainii vagabonzi, in atentia CE

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a trimis, joi, o intrebare scrisa Comisiei Europene privind “Proiectul legislativ care permite eutanasierea cainilor vagabonzi din Bucuresti”. Daciana Sarbu, vicepresedinta Intergrupului PE pentru bunastarea animalelor, interpeleaza executivul european privind conformitatea unei asemenea legi cu prevederile Tratatului de la Lisabona, precum si cu privire la cea mai eficienta modalitate de abordare a situatiei cainilor vagabonzi, “care sa tina cont atat de prioritatea legata de sanatatea si siguranta oamenilor, cat si de respectarea drepturilor animalelor”.   

“Saptamana trecuta, prefectul municipiului Bucuresti a inaintat catre Parlament un proiect de lege care prevede eutanasierea cainilor fara stapan. Proiectul de eutanasiere implica folosirea a aproximativ 100.000 de euro, justificarea acestei masuri facandu-se pornind de la faptul ca eutanasierea cainilor implica eforturi financiare mai mici decat tinerea lor in adaposturi sau sterilizarea. De asemenea, propunerea legislativa limiteaza si posibilitatea de adoptie a cainilor, astfel, daca in sapte zile o persoana nu revendica un caine, acesta este automat eutanasiat”, se arata in textul intrebarii scrise.

In opinia Dacianei Sarbu “problema cainilor fara stapan din Bucuresti este una  foarte grava, iar lipsa interventiei la  timp a autoritatilor, prin punerea in practica a unor programe de sterilizare a cainilor vagabonzi, a facut ca situatia sa scape de sub control, reprezentand in acest moment o amenintare pentru siguranta publica si sanatatea publica. Insa, modul in care se propune a fi solutionata problema cainilor vagabonzi din Bucuresti a starnit reactii puternice atat in Romania cat și in alte state din Uniunea Europeana”.

In acest context, deputata europeana intreaba executivul comunitar daca propunerea de lege care prevede eutanasierea cainilor din Bucuresti este in conformitate cu prevederile articolului 13 din Tratatul de la Lisabona, conform caruia “Uniunea si statele membre tin seama de toate cerintele bunastarii animalelor ca fiinte sensibile si respecta actele cu putere de lege si normele administrative, precum si obiceiurile statelor membre in privinta riturilor religioase, a traditiilor culturale si a patrimoniilor regionale”.

Totodata, CE este interpelata privind cea mai eficienta modalitate de abordare – cu rezultate pe termen lung – a situatiei cainilor vagabonzi, “care sa tina cont atat de prioritatea legata de sanatatea si siguranta oamenilor, cat si de respectarea drepturilor animalelor, bazata atat pe spiritul legislatiei comunitare cat si pe practicile si experienta statelor membre”.

De intrebarea scrisa sunt vizate si: actiunile prevazute de Comisie pentru a incuraja schimbul de bune practici intre statele membre ale UE privind bunastarea animalelor care nu sunt folosite in agricultura; respectiv, intentia CE de a crea un cadru legislativ armonizat la nivel european privind bunastarea acestor animale”.

Despre umanitate si luciditate

In Romania se vorbeste, din nou, despre problema cainilor vagabonzi. Discutia este absolut necesara – dar nu mai necesara decat actiunea.
Din pacate, modul in care se vorbeste nu ajuta deloc drumului de la problema la solutie.
Ca locuitor al Romaniei, stiu, la fel de bine, cat de grav este atentatul la adresa sigurantei si sanatatii noastre reprezentat de cainii vagabonzi din foarte multe localitati. Am un copil, stau la bloc si merg pe aceleasi strazi ca si ceilalti bucuresteni, asa ca sunt foarte constienta de acest pericol. Nu inteleg de ce problema a fost ignorata atat de mult timp si cred ca ea trebuie abordata cat mai repede si cat mai eficient.
Ca vicepresedine al Intergrupului PE pentru bunastarea animalelor, stiu cat de grave sunt abuzurile asupra animalelor si cate masuri se elaboreaza pentru ca animalele sa fie tratate cu mai multa umanitate, fie ca e vorba de cele folosite pentru cercetare sau de cele chinuite in circuri.
Constat, insa, cum aceste doua puncte de vedere sunt considerate ireconciliabile.
Asta e si marea problema a dezbaterii despre cainii vagabonzi: o transformam intr-o confruntare intre bunastarea oamenilor si bunastarea cainilor. Nu este asa!
Radicalismul, in oricare dintre cele doua directii, este nepotrivit si nu va face decat sa perpetueze blocajul in care ne aflam astazi. Da, e nevoie de o solutie acum, fiindca deja au existat prea multe victime. Insa a cauta o solutie lipsita de cruzime nu inseamna a face compromisuri cu bunastarea oamenilor.
Exista proiecte de sterilizare a cainilor vagabonzi, care este, cel mai probabil, solutia cu rezultate durabile; sa nu uitam ca au mai fost omorati caini in Bucuresti, dar numarul lor este astazi la fel de mare – daca nu chiar mai mare – decat in 2000.
Exista modele ale altor state care s-au lovit de aceasta problema si au rezolvat-o cu succes.
Exista informatii si cai de actiune la indemana noastra. Suntem membri UE si nu trebuie decat sa cerem sfatul celor mai experimentati decat noi – il vom primi.
Avem nevoie doar de atentie si deschidere, pentru a gasi rezolvarea cea mai buna, cu umanitate si luciditate in acelasi timp.
Nu pentru astazi sau maine, ci pe termen lung, pentru ca acest ciclu sa nu se reia la fiecare 10 ani din viata noastra.
Nu condusi de emotii, ci rational, lucid si argumentat.
Nu radical, ci adaptat la regulile care ne guverneaza si pe noi, ca si pe ceilalti europeni.
Ma bucur ca la invitatia mea de a discuta deschis pe aceasta tema, in cadru european, cu toate parerile exprimate liber, a raspuns si Primaria capitalei. Sper sa invatam impreuna din exemplele celor care au reusit.

Bonurile fiscale in piete inseamna condamnarea la saracie a micilor producatori

“Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), condamna decizia executivului de la Bucuresti de a alunga micii producatori din piete si solicita renuntarea imediata la aplicarea prevederilor OUG nr 44/2008 la aceasta categorie de comercianti.

Prin aplicarea OUG 44/ 2008 in cazul micilor producatori agricoli, acestora li se interzice practic sa-si mai desfaca productia in piete daca nu sunt inregistrati la Registrul Comertului ca persoana fizica autorizata, intreprindere individuala sau familiala, daca nu au case de marcat si nu elibereaza bon fiscal. Cele doua eurodeputate considera ca o asemenea masura echivaleaza in mod automat cu falimentul micilor producatori, care vor fi nevoiti sa-si abandoneze marfa catre speculanti, la preturi infime.

„Agricultorii romani nu sunt in situatia celor europeni, adica suficient de instariti astfel incat sa-si permita inregistrarea unei firme sau cumpararea unei case de marcat. Prin aceasta decizie, guvernul taxeaza saracia, in loc sa-i ajute pe micii producatori sa iasa din saracie”, a declarat Daciana Sarbu.

„Este clar ca guvernul cauta resurse pentru a plati pensiile si salariile, dar a scoate bani de la una dintre cele mai defavorizate categorii de romani este cinic. Nu vor avea de castigat decat intermediarii si importatorii”, a afirmat Viorica Dancila.

Deputatele europene solicita exceptarea micilor producatori de la aplicarea acestei norme, considerand ca impozitarea acestora nu poate fi o masura realista in conditiile agriculturii de subzistenta practicate in prezent.

Daciana Sarbu si Viorica Dancila intentioneaza sa ridice aceasta problema si in discutia AGRI, pentru a solicita opiniile colegilor din celelalte state membre si solutiile aplicate in functie de contextele diferite din care provin acestia. De asemenea, eurodeputatele PSD vor adresa Comisiei Europene o interpelare prin care doresc sa afle parerea executivului comunitar cu privire la aceasta masura care pune in pericol, in mod direct, supravietuirea unui larg segment al agricultorilor din Romania”.

Copiii nostri ne vor acuza

Actuala generatie de copii va fi prima generatie din istorie mai bolnava decat cea a parintilor.

Poate vi se pare socant. Dar nu aceasta este cea mai socanta descoperire pe care o veti face vizionand filmul Nos Enfants Nous Accuseront, al regizorului francez Jean-Paul Jaud.

Veti mai afla, de exemplu, ca un studiu american a descoperit aproape 300 de substante chimice in cordonul ombilical al unor nou-nascuti. Printre acestea se aflau mercur, pesticide, dar si Bisfenol A, un estrogen sintetic si component al plasticului; perclorat, o substanta folosita in industria pirotehnica, dar si in componenta airbag-urilor si combustibilului pentru rachete; ftalati, componenti al plasticului. Toate aceste substante se regasesc fie in alimentatie, fie in obiectele de uz curent, fie ca poluanti in mediul inconjurator, si toate au legatura cu diferite forme de cancer sau boli ale sistemului endocrin.

In Europa, cazurile de cancer in randul copiilor au crescut cu 1,1% pe an, in ultimii 30 de ani; tot in Europa, sustin expertii consultati de Jean Paul Jaud, 70% dintre cazurile de cancer au legatura cu mediul inconjurator: 30% cu poluarea si 40% cu alimentatia. Si tot ei afirma ca 100.000 de copii europeni mor in fiecare an din cauza bolilor generate de mediu.

Deocamdata, prea putine eforturi s-au facut in privinta cercetarii acestor legaturi, pentru a putea vorbi cu certitudine absoluta de legaturi clare de cauzalitate. Este clar insa ca modul in care s-a schimbat alimentatia  pe parcursul acestor ani are efecte adanci asupra starii de sanatate.

Satul francez Barjac, folosit de Jean Paul Jaud pe post de contragreutate a acestor statistici, a decis sa puna capat acestei inertii si sa elimine din alimentatie toate pericolele la adresa sanatatii copiilor, pregatind pranzul scolar cu ingrediente 100% naturale. Mai mult, copiilor li s-a construit o sera, unde invata sa planteze, sa cultive si sa recolteze legume; placerea de a le manca este cu atat mai mare.

Romania se gandeste prea putin la alimentatia nesanatoasa, vorbeste prea putin despre asta si, in consecinta, face si mai putin – adica aproape nimic. Lipsa de bani, lipsa de timp si, inainte de toate, lipsa de informare forteaza multi parinti sa nu constientizeze riscurile – adica bolile ascunse in produsele ambalate colorat care devin pachetelul pentru pauza mare sau masa de seara a copilului. Cum spuneam si cu alta ocazie, totul incepe de la educatia nutritionala, in paralel cu reglementarea mult mai severa atat a substantelor folosite in agricultura si industria alimentara, cat si a publicitatii acestor produse.

Altfel, copiii nostri nu numai ca ne vor acuza, dar vor suferi enorm.

Un strop de frumusete, de Ziua Pamantului

Nymphaea nouchali, Okavango Delta, Botswana. Foto: Frans Lanting//iLCP via Guardian

Istoria ne ofera lectii. Avem datoria sa le intelegem

(Mesaj transmis in cadrul dezbaterii din plenul PE pe tema interzicerii tehnologiilor miniere bazate pe cianuri. Pe parcursul discutiilor, reprezentantii PDL si-au declarat opozitia fata de aceasta initiativa) 

“Pe 30 ianuarie 2000, la orele 22:00, barajul care inconjura iazul de decantare a deseurilor apartinand societatii Aurul din Baia Mare, Romania, s-a fisurat, permitand deversarea a aproximativ 100.000 metri cubi de ape contaminate, continand intre 50 si 100 de tone de cianura, precum si metale grele incluzand cuprul. Valul de cianura s-a varsat in raul Sasar, si, de aici, prin Lapusel, in Somes. Imediat dupa accident, raul Somes avea concentratii de cianuri de 700 de ori mai mari decat nivelurile permise. Somesul se varsa in Tisza, apele careia ajung apoi in Dunare. Viata acvatica a fost distrusa complet pe o distanta de cateva sute de kilometri.

La acel moment, scurgerea a cauzat intreruperea furnizarii de apa potabila in 24 de orase, pentru  2,5 de milioane de oameni si a creat costuri suplimentare pentru uzinele de purificare, dar si pentru diferite companii, datorita intreruperii proceselor de productie.

Toate acestea sunt datele unui dezastru care a afectat puternic mediul inconjurator din Europa. A fost numit cea mai mare astfel de catastrofa de dupa Cernobal.

Citez din raportul realizat de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu: “Romania a declarat cantitatea de peste mort in apele de pe teritoriul sau ca fiind foarte mica. Ungaria a estimat cantitatea de peste mort in aceasta tara la 1240 tone. Autoritatile iugoslave au raportat mari cantitati de peste mort pe parcursul iugoslav al raului Tisa”.

Biologii au estimat atunci ca urma sa fie nevoie de cinci ani ca sa se regenereze populatia de pesti si de zece sau 20 de ani pentru ca ecosistemul raului sa se refaca. Despre unele specii s-a spus ca pierderea lor e ireversibila. Au fost afectate peste 60 de specii de peste si 20 de specii protejate.

A fost afectat cu precadere ecosistemul raului Tisza. Practic toata flora si fauna din portiunea maghiara a raului a disparut. Ministrul mediului din Iugoslavia declara atunci: “Tisza a fost ucisa. Nici macar bacteriile nu au supravietuit”. In mai multe orase maghiare, oamenii s-au adunat ca la inmormantare si au aruncat flori in raul atat de greu lovit.

Si aceasta nu este tot. Zona Baia Mare era deja afectata de poluarea datorata exploatarii miniere, cu probleme inregistrate la nivelul faunei, vegetatiei si sanatatii oamenilor. Albinele, un bio-indicator al poluarii, incepusera deja sa dispara din regiune si unele rapoarte aratau cum concentratia de plumb din sangele copiilor depasea de 6 ori nivelul permis. Locuitorii povestesc cum, din cauza plumbemiei, copiilor le cadeau dintii la varsta de un an si jumatate si aveu hemoragii nazale aproape in fiecare zi. Adultii din zona aveau probleme respiratorii cronice. In 1999, speranta de viata in Baia Mare era cu 12 ani sub nivelul national.

Accidentul de la Baia Mare a afectat cateva mii de oameni, ecosistemul catorva rauri si a devenit un simbol international al poluarii, fiind citat in lista celor mai mare dezastre de acest gen.

La momentul accidentului, conducatorii minei au dat vina pe zapada cazuta in cantitati excesive si au incercat sa convinga pe toata lumea ca pestii au murit, de fapt, de frig.

Fabrica de la Baia Mare responsabila pentru accidentul din ianuarie 2000 se numeste astazi Romaltyn Mining. Noii proprietari au cerut recent autoritatilor romane o noua licenta de functionare.

Nu trebuie sa uitam niciunul din detaliile acestei drame. Fiindca ea ne demonstreaza ca, in pofida legislatiei, in pofida controlului, in pofida autorizatiilor si verificarilor, accidente de acest tip sunt posibile oricand. Substantele periculoase nu au ce cauta in minerit, daca vrem sa prevenim astfel de catastrofe.

Rosia Montana se afla la sud de Baia Mare, in Muntii Apuseni. Este un sat atestat documentar in urma cu peste 2000 de ani, considerat astazi un potential UNESCO World Heritage Site. Daca proiectul urmarit de investitori devine realitate, asezarea s-ar transforma in cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa.

Aceasta ar insemna nu numai distrugerea mediului inconjurator, dar si distrugerea completa a satului, stramutarea celor 2000 de locuitori, a bisericilor si cimitirelor, precum si condamnarea unor vestigii si artefacte istorice unice in lume, datand din perioada romana si pre-romana.

Mina de la Rosia Montana ar fi de sapte ori mai mare decat cea de la Baia Mare. In imediata sa apropiere se afla raul Aries, care, prin Mures, se varsa in Tisza, care, la randul sau, se varsa in Dunare.

Istoria ne ofera lectii. Avem cu totii datoria sa le intelegem. Este absolut necesar sa interzicem total folosirea cianurilor in minerit pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a preveni tragedii ale oamenilor si ale mediului inconjurator.

 Daciana Sarbu, MEP”

Romanii nu trebuie sa fie cobai in Uniunea Europeana

“Bruxelles, 15 aprilie 2010

 

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI) a trimis saptamana aceasta o intrebare lamuritoare Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (European Food Safety Authority-EFSA) cu privire la dosarul sensibil al fungicidelor, care facuse anterior obiectul unei interpelari a Comisiei Europene de catre Daciana Sarbu.

EFSA i-a raspuns miercuri europarlamentarului roman, mentionand, printre altele, ca  va oferi o concluzie finala privind noua substanta activa BAS 650F in 2011/2012. Doamna Sarbu considera ca este necesara interzicerea testarii acestei substante in Romania pana la concluzia EFSA privind evaluarile de risc ; “romanii nu trebuie sa fie cobai in Uniunea Europeana“, a declarat joi deputata europeana.  

“Comisia a mandatat EFSA sa realizeze o revizuire (‘peer review’) a evaluarii de risc pentru toate noile substante active pentru care a fost adoptata o Decizie vizand caracterul complet al dosarului dupa 1 iulie 2002. In consecinta, in conformitate cu mandatul sau, EFSA va realiza o revizuire a evaluarii de risc pentru BAS 650F si va prezenta concluziile. In materie de termene in acest sens, EFSA a primit Proiectul initial de raport de evaluare (Draft Assessment Report – DAR) pentru BAS 650F de la statul membru Raportor (Olanda) in septembrie 2009“, afirma EFSA. 

“Intre timp, EFSA a fost informata de raportor ca se afla in curs de pregatire o actualizare a DAR, care va fi trimisa EFSA spre finalul anului 2010.  In consecinta, EFSA intentioneaza sa realizeze revizuirea evaluarii de risc si sa ofere concluzia sa privind noua substanta activa BAS 650F in 2011/2012“, se arata in raspunsul Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara.  

“In plus, Olanda a aplicat, pentru setarea de niveluri reziduale maxime temporare, BAS 650F pentru un numar de produse. EFSA a evaluat aceasta aplicatie intr-o Opinie (‘reasoned opinion’) -anexata- si a conchis ca nivelurile maxime reziduale propuse sunt suficient de sprijinite de date iar evaluarea de risc pentru dieta nu a revelat o potentiala ingrijorare pentru sanatatea consumatorilor“, conchide EFSA.  

In intrebarea sa de clarificare catre EFSA, doamna Sarbu in care a amintit ingrijorarile legate de caracterul toxic al acestui fungicid precum si demersul realizat anterior pe langa Comisia Europeana. Deputata europeana a solicitat un raspuns cu privire la:

1. existenta vreunui motiv pentru care consumatorii romani sa se teama de un posibil rezultat in detrimentul sanatatii lor dupa consumarea de fructe si legume care au fost tratate cu fungicide pe baza de Initium;

2. existenta a suficiente teste care sa contrazica relatarile media conform carora Initium provoaca cancer;

3. faptul ca aceste produse sunt testate abia acum pentru prima data si daca acest lucru ar trebui sa fie o cauza de ingrijorare pentru consumatorii romani;

4. obligatia pentru producatori de a mentiona clar pe etichetele produselor folosirea unor asemenea fungicide, din moment ce produsul nu a fost testat in alt stat membru.

“Noi, cei din Romania, asteptam un raspuns clar, neambiguu ca aceste fungicide nu ridica amenintari la adresa sanatatii umane, iar informatia existenta pana acum nu sugereaza asta. Oamenii se tem ca, in numele competitivitatii si al eficientei in agricultura, sunt sacrificate interesele pe termen lung ale consumatorilor“, mai afirma doamna Sarbu in mesajul catre EFSA.

Daciana Sarbu a primit, saptamana trecuta, raspunsul Comisiei Europene la intrebarea scrisa privind fungicidul cu continut de Initium. Doamna Sarbu atrasese atentia asupra faptului ca Romania este prima tara din lume care a omologat temporar, pentru o perioada de trei ani, fungicide pe baza de Initium -o substanta chimica toxica-, care vor fi utilizate in culturile de vita de vie, cartofi, rosii, castraveti si ceapa. CE a fost intrebata ce masuri trebuie luate pentru a se asigura ca normele privind protectia si informarea consumatorilor sunt respectate in timpul testarilor de noi produse neomologate in statele membre”.

 

Scrisoarea adresata EFSA de Daciana Sarbu

European Food Safety Authority

Largo N. Palli, 5/A, 43121 Parma, Italy

“Dear Sir / Madam,

I am addressing you on a food safety issue that is currently of great concern to the Romanian people that I represent as an MEP.

As you are most certainly aware, Romania must this year put to experimental use a product manufactured by a German company. This is a fungicide, containing an extremely toxic chemical substance called Initium, which will be used in the growing of vines, potatoes, tomatoes, cucumbers and onions.

Great public concern is generated by the fact that Romania is the first country in the world to have granted temporary authorisation, in record time, for Initium‑based fungicides for a period of three years. Consumers fear the fact that this is a highly toxic product and its toxicity might be transferred to the fruit and vegetables on their table, without so much as a warning label. There have been quite a few media reports suggesting its possible harmful effects on human health, with repeated use of the products obtained through use of these fungicides.

I have already questioned the European Commission on this matter, and the answer was built around the fact that Member States are allowed to authorise products containing Initium. I quote: “Commission Decision 2009/535/EC recognised in principle the completeness of the data dossier submitted by BASF SE in order to support the inclusion of the active substance with the development code ‘BAS 650F’. This substance has the ISO name ‘ametoctradin’ and is usually referred to under the registered trademark ‘Initium’. Therefore, any Member State can grant provisional authorisations for products containing this substance. When authorising a plant protection product, a Member State must assess whether the high safety standards for human and animal health and the environment as laid down in the European legislation are met for all uses which are granted”[1].

Since the media in Romania haven’t considered this answer explicit enough, and people haven’t found it reassuring enough, I am writing you to find out your official opinion on this matter.

Please clarify:

1. Is there any reason for Romanian consumers to fear a possible detrimental outcome for their health after consuming fruit and vegetables which have been treated with Initium-based fungicides?
2. Have there been enough tests which disprove the media reports that Initium is a carcinogen?
3. Should the fact that these products are only now being tested for the first time be a cause for concern for Romanian consumers?
4. Since this product hasn’t been tested in another Member State, shouldn’t the producers be compelled to clearly state the use of these fungicides on the product labels?

We in Romania are waiting for a clear, unambiguous answer that these fungicides pose no threat for human health, and the information we have accessed so far hasn’t suggested this. People fear that in the name of competitiveness and efficiency in agriculture, consumers’ long-term health is being sacrificed.

I look forward to your reply,

Daciana Octavia Sarbu MEP”

Raspunsul EFSA

 

“Dear Ms Sarbu,

The Commission has mandated EFSA to undertake a peer review of the risk assessment for all new active substances for which a Decision on the completeness of the dossier was adopted after 1 July 2002.  Therefore, in accordance with the mandate, EFSA will undertake a peer review of the risk assessment for BAS 650F and will deliver its conclusions.  In terms of timelines for this work, EFSA received the initial Draft Assessment Report (DAR) for BAS 650F from the rapporteur Member State (the Netherlands) in September 2009.  In the meantime, EFSA has since been informed by the rapporteur that an update to the DAR is currently being prepared, and is expected to be submitted to EFSA towards the end of 2010.  Therefore, it is EFSA’s intention to undertake the peer review of the risk assessment and to deliver its conclusion on the new active substance BAS 650F in 2011/2012.  

In addition, the Netherlands has applied for the setting of temporary maximum residue levels for BAS 650F in a number of commodities. EFSA has evaluated this application in a reasoned opinion (attached) and has concluded that the proposed maximum residue levels are sufficiently supported by data and that the dietary risk assessment did not reveal a potential consumer health concern.

 Please do not hesitate to contact us should you need any further explanation”.

---

[1] http://www.europarl.europa.eu/sides/getAllAnswers.do?reference=P-2010-1123&language=EN

 

 

Interzicerea publicitatii mincinoase – un prim pas catre o nutritie sanatoasa a copiilor

“Bruxelles, 13 aprilie 2010

 

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a interpelat, marti, Comisia Europeana, privitor la felul cum incurajeaza aceasta Guvernele din statele Uniunii Europene sa intervina prompt in limitarea publicitatii mincinoase, mai ales a celei cu efecte asupra copiilor. Doamna Sarbu a atras atentia ca, in Romania, guvernul nu intervine in niciun fel pentru a interzice spoturile publicitare care promoveaza alimente nesanatoase pentru copii, desi o directiva UE in acest domeniu trebuia transpusa pana la finalul anului trecut.

“In anul 2007, directiva privind mass-media audio-vizuala (‘Directiva AMS’) a fost amendata, adaugandu-se articolul 3E2, care subliniaza faptul ca guvernele statelor membre trebuie sa incurajeze furnizorii de servicii media sa dezvolte coduri de conduita pentru a limita publicitatea pentru alimente si bauturi nesanatoase; se interzice totodata ca o astfel de publicitate sa acompanieze programele pentru copii“, se arata in intrebarea scrisa.  

Potrivit deputatei europene, Directiva AMS trebuia sa fie transpusa pana in 19 decembrie 2009. “Totusi, in Romania, guvernul nu intervine in niciun fel pentru a interzice spoturile publicitare care promoveaza alimente nesanatoase pentru copii sub denumirea de ‘alimente sanatoase’. De exemplu, o companie producatoare de margarina isi promoveaza produsul subliniind ca acesta contine substante necesare pentru nutritia copiilor, dar omitand bineinteles faptul ca acesta contine si o serie de  ingrediente nesanatoase pentru copii”, atrage atentia Daciana Sarbu.  

In acest context, deputata europeana a intrebat executivul comunitar de ce fel de instrumente de control dispune pentru a se asigura ca statele membre respecta prevederile directivei AMS. Totodata, CE este interpelata si cu privire la felul cum incurajeaza Guvernele sa intervina prompt in limitarea publicitatii mincinoase, mai ales a celei cu efecte asupra copiilor.

Pozitia CE cu privire la fungicidul pe baza de Initium

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a primit raspunsul Comisiei Europene la intrebarea scrisa privind fungicidul cu continut de Initium.

Eurodeputata atrasese atentia asupra faptului ca Romania este prima tara din lume care a omologat temporar, pentru o perioada de trei ani, fungicide pe baza de Initium – o substanta chimica toxica - ce vor fi utilizate in culturile de vita de vie, cartofi, rosii, castraveti si ceapa.

CE a fost intrebata ce masuri trebuie luate pentru a se asigura ca normele privind protectia si informarea consumatorilor sunt respectate in timpul testarilor de noi produse neomologate in statele membre.

“Decizia 2009/535/CE a Comisiei a recunoscut, in principiu, integralitatea dosarului de date prezentat de BASF SE pentru a sustine includerea substantei active cu codul de dezvoltare ‘BAS 650F’. Aceasta substanta are denumirea ISO „ametoctradin”, facandu-se de obicei referire la ea sub marca inregistrata ‘Initium’. Prin urmare, orice stat membru poate acorda autorizatii provizorii pentru produsele care contin aceasta substanta“, se arata in raspunsul CE.   

Potrivit executivului comunitar, atunci cand autorizeaza un produs de protectie a plantelor, un stat membru trebuie sa evalueze daca standardele ridicate in materie de siguranta pentru sanatatea umana si animala si pentru mediu, astfel cum sunt prevazute in legislatia europeana, sunt indeplinite pentru toate utilizarile pentru care se acorda autorizatia. Acordarea de autorizatii provizorii nu reprezinta o derogare de la aceasta regula, prin urmare, standardele de siguranta nu sunt compromise, considera Comisia.

CE arata si ca “un stat membru, atunci cand acorda autorizatii provizorii, decide sa efectueze intreaga evaluare a riscurilor pe cont propriu si, prin urmare, poate sa nu beneficieze pe deplin de distribuirea echitabila a sarcinilor in cadrul procedurii de evaluare inter pares. Cu toate acestea, statele membre pot accelera in acest fel intrarea unor produse inovatoare pe piata lor, ceea ce ar putea fi, de asemenea, mai sigur pentru consumatori si pentru mediu in comparatie cu alte produse“.

“Comisia intentioneaza sa adopte continuturi maxime temporare (CMR-uri) pentru reziduurile de pesticide pentru ametroctadin (Initium) pe baza unui aviz motivat emis de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) in octombrie 2009. CMR-urile propuse in avizul motivat erau provizorii, deoarece evaluarea inter pares nu fusese finalizata. Aceasta se bazeaza pe un raport de evaluare si pe informatiile din proiectul de raport de evaluare pentru ametoctradin. Ambele documente sunt elaborate de Țarile de Jos, care sunt ‘stat membru raportor’ in cadrul evaluarii inter pares organizate de EFSA. Propunerea a fost deja votata in cadrul Comitetului permanent (SCFEAH) si ar trebui publicata in Jurnalul Oficial cel tarziu in al treilea trimestru al anului 2010″, se mai afirma in raspunsul executivului UE.   

Textul complet al intrebarii:

Intrebare cu solicitare de raspuns scris adresata de Daciana Octavia Sarbu (S&D) Comisiei 

Subiect: Fungicid Initium  

Incepand cu data de 31 decembrie 2009, Romania este membra a Comisiei Codex Alimentarius. In acest an, conform Codexului, tara noastra este obligata sa foloseasca experimental un produs al unei companii germane, un fungicid care contine o substanta chimica extrem de toxica, numita INITIUM, care va fi utilizat in culturile de vita de vie, cartofi, rosii, castraveti si ceapa.

Romania este prima tara din lume care a omologat temporar, pentru o perioada de trei ani, fungicide pe baza de Initium, intr-un timp record.

In conformitate cu dispozitiile Directivei 91/414/CEE(1) privind plasarea pe piata a produselor de protectie a plantelor, statele membre ale Uniunii Europene pot autoriza provizoriu, pentru o perioada care sa nu depaseasca 3 ani, plasarea pe piata a unor produse de protectie a plantelor care contin o substanta activa noua care nu este inca inclusa in Anexa I la Directiva si care se afla in evaluare la nivelul Uniunii Europene, pentru a permite o evaluare progresiva a proprietatilor noilor substante active si a facilita punerea la dispozitia agriculturii de noi preparate.

Problema este ca producatorii si distribuitorii de produse tratate cu acest fungicid pe baza de Initium au fost puse pe piata fara a se avertiza consumatorii in prealabil de tratarea produselor cu acest fungicid.

1. Ce masuri considera Comisia ca ar trebui luate pentru a se asigura ca normele privind protectia si informarea consumatorilor sunt respectate in timpul testarilor de noi produse neomologate in statele membre?

2. De ce fel de instrumente dispune Comisia pentru a se asigura ca niciun fel de produs nu este pus pe piata pana cand nu au fost stabilite clar efectele pe care acesta le are asupra organismului uman?

(1)	JO L 230, 19.8.1991, p. 1

Raspunsul comisarului Dalli in numele CE:

Pentru a facilita introducerea pe piata a produselor de protectie a plantelor noi si inovatoare, articolul 8 alineatul (1) din Directiva 91/414/CEE(1) privind introducerea pe piata a produselor de uz fitosanitar prevede posibilitatea de a autoriza produse care contin noi substante active pentru o perioada de timp limitata de trei ani, daca a fost prezentat un dosar complet si daca statul membru care autorizeaza produsul stabileste ca sunt indeplinite standardele ridicate in materie de siguranta prevazute in Directiva 91/414/CEE.

Decizia 2009/535/CE(2) a Comisiei a recunoscut, in principiu, integralitatea dosarului de date prezentat de BASF SE pentru a sustine includerea substantei active cu codul de dezvoltare „BAS 650F”. Aceasta substanta are denumirea ISO „ametoctradin”, facandu-se de obicei referire la ea sub marca inregistrata „Initium”. Prin urmare, orice stat membru poate acorda autorizatii provizorii pentru produsele care contin aceasta substanta.

Atunci cand autorizeaza un produs de protectie a plantelor, un stat membru trebuie sa evalueze daca standardele ridicate in materie de siguranta pentru sanatatea umana si animala si pentru mediu, astfel cum sunt prevazute in legislatia europeana, sunt indeplinite pentru toate utilizarile pentru care se acorda autorizatia. Acordarea de autorizatii provizorii nu reprezinta o derogare de la aceasta regula, prin urmare, standardele de siguranta nu sunt compromise. Un stat membru, atunci cand acorda autorizatii provizorii, decide sa efectueze intreaga evaluare a riscurilor pe cont propriu si, prin urmare, poate sa nu beneficieze pe deplin de distribuirea echitabila a sarcinilor in cadrul procedurii de evaluare inter pares. Cu toate acestea, statele membre pot accelera in acest fel intrarea unor produse inovatoare pe piata lor, ceea ce ar putea fi, de asemenea, mai sigur pentru consumatori si pentru mediu in comparatie cu alte produse.

Comisia intentioneaza sa adopte continuturi maxime temporare (CMR-uri)(3) pentru reziduurile de pesticide pentru ametroctadin (Initium) pe baza unui aviz motivat emis de Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara (EFSA) in octombrie 2009(4). CMR-urile propuse in avizul motivat erau provizorii, deoarece evaluarea inter pares nu fusese finalizata. Aceasta se bazeaza pe un raport de evaluare si pe informatiile din proiectul de raport de evaluare pentru ametoctradin. Ambele documente sunt elaborate de Tarile de Jos, care sunt „stat membru raportor” in cadrul evaluarii inter pares organizate de EFSA. Propunerea a fost deja votata in cadrul Comitetului permanent (SCFEAH) si ar trebui publicata in Jurnalul Oficial cel tarziu in al treilea trimestru al anului 2010.

(1)	JO L 230, 19.8.1991.
(2)	JO L 179, 10.7.2009.
(3)	Procedura pentru stabilirea CMR este descrisa an Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European si al Consiliului privind continuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare si hrana de origine vegetala si animala pentru animale, JO L 70, 16.3.2005.
(4)	Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentara; Stabilirea de noi CMR-uri pentru BAS 650 F în strugurii de masă si de vin, cartofi, tomate, ardei, castraveti, dovlecei, pepeni galbeni si salată. EFSA Journal 2009; 7(10):1367. [28 pp.]. doi:10.2903/j.efsa.2009.1367. Disponibil la adresa: www.efsa.europa.eu