Raport privind activitatea europarlamentarilor romani

Institutul European pentru Democratie Participativa – Qvorum a lansat astazi studiul Europarlamentarii la raport: cum ne reprezinta in Europa? ce contine analize privind activitatea delegatiei Romaniei in legislativul european in perioada iulie 2009 – aprilie 2010.

Studiul, care imbina analiza calitativa si cantitativa a activitatilor (rapoarte, voturi, declaratii etc.) cu cercetare de teren la Bruxelles, este structurat in doua parti: compararea delegatiei Romaniei in raport cu delegatiile celorlalte state membre ale UE si analiza individuala a activitatii fiecaruia dintre eurodeputatii romani. Materialul complet poate fi descarcat aici:

Principalele concluzii ale cercetarii:

· Delegatia Romaniei nu a reusit inca sa isi fructifice al 7-lea potential de influenta pe care il detine in PE, potential calculat prin prisma numarului de deputati si al functiilor detinute;

· Per ansamblu, membrii delegatiei Romaniei sunt fruntasi la activitati pentru care nu au nevoie neaparat de sprijinul politic al colegilor de grup politic european sau de parlament, precum luari de cuvant (locul 4) sau declaratii scrise (locul 5). In schimb, in cazul activitatilor concrete, unde sprijinul politic este o conditie esentiala, precum in cazul alocarii rapoartelor si avizelor, Romania se afla doar la jumatatea clasamentului (locurile 15 si respectiv 13). Astfel, doar cativa dintre deputatii romani s-au descurcat bine si la aceste din urma capitole.

· Romania are cel mai scazut grad de prezenta in cadrul PE, dintre toate cele 27 de state membre. Eurodeputatii romani au pus acest fapt pe seama participarii multora dinte ei la campania electorala pentru alegerile prezidentiale din toamna-iarna lui 2009.

· Europarlamentarii romani, asemenea colegilor lor din toate statele membre, voteaza pe linia grupului politic din care fac parte (popular, socialist sau liberal), si nu se grupeaza in functie de nationalitate.

· Eurodeputatii cu cea mai buna activitate pana in acest moment sunt (punctajele sunt de la 0 la 5 puncte): Marian Jean Marinescu (PDL, 4p), Adina Valean (PNL, 3,8p), Renate Weber (PNL, 3,8), Daciana Sarbu (PSD, 3,5p), Adriana Ticau (PSD, 3,5p), Cristian Preda (PDL, 3,5p).

· Tendinte de manipulare: exista numeroase situatii cand, profitand de lipsa de informare a publicului din tara, unii europarlamentari exagereaza semnificativ importanta actiunilor lor in PE.

Recomandari:

· europarlamentarii sa isi asume cu o mai mare responsabilitate rolul de reprezentanti, prin:

o identificarea de mijloace pentru a-si creste influenta in cadrul PE;

o o mult mai buna comunicare si transparentizare a activitatilor lor, plecand de la premisa ca se afla la Bruxelles si Strasbourg nu in nume propriu, ci in numele alegatorilor care i-au trimis acolo;

· partenerii sociali din Romania sa se informeze mai mult cu privire la legislatia aflata pe agenda Parlamentului European, intrucat apx. 70% din legisilatia in vigoare in Romania este adoptata de acest For. Pentru a putea intra intr-un dialog avizat cu europarlamentarii, partenerii sociali trebuie ca mai intai sa fie bine informati cu privire la propunerile legislative care le vor afecta activitatea;

· mass media din tara sa continue sa mediatizeze activitatea eurodeputatilor, in acelasi timp cautand sa isi specializeze jurnalistii in domeniul procesului decizional european, avand in vedere cresterea graduala a importantei institutiilor europene in raport cu cele nationale si consecintele directe pe care aceasta schimbare le are asupra vietii cotidiene a cetatenilor”. (fragmente din comunicatul de presa emis de Qvorum)

Culturile de… plastic din Huelva

Misiunea europarlamentara care a urmarit, in Spania, conditiile de viata si de lucru ale sezonierilor de la culturile de capsuni a generat din partea noastra foarte multe observatii si foarte multe propuneri. Alaturi de colegii mei, voi sustine un numar de recomandari astfel incat directiva privind drepturile sezonierilor sa fie una cuprinzatoare si corecta.

Insa, ca membru in Comisia de Mediu, vreau sa aduc in atentia CE si dezastrul ilustrat in fotografiile alaturate.

Imaginile au fost surprinse in zona Huelva, undeva intre El Rocio si Palos de la Frontera, si descriu o realitate trista: toate deseurile de plastic de la serele de capsuni – adica prelatele luate de pe sere la sfaritul sezonului, celofanele care se pun sub butasii de capsuni si bidoanele de pesticide folosite – sunt aruncate pe camp. Sunt tone intregi de plastic, sufocand si padurea de pini din apropiere – forme de relief stranii si foarte, foarte triste.

Voi propune Comisiei sa initieze sanctiuni foarte drastice pentru proprietarii de ferme care polueaza in acest fel.

Declaratie scrisa privind conditiile de trai ale familiilor monoparentale

“Strasbourg, 20 mai 2010

Eurodeputatele PSD au depus, joi, o declaraţie scrisa privind conditiile de trai ale familiilor monoparentale in statele membre ale Uniunii Europene in contextul crizei economice.

Prin document, se face apel la Comisia Europeana sa evalueze situatia familiilor monoparentale din UE, concentrandu-se pe conditiile de trai ale copiilor, si sa includa in Strategia UE 2020 masurile pe care Statele Membre ar trebui sa le adopte in acest sens. De asemenea, Statele Membre sunt invitate sa dezvolte strategii pentru imbunatatirea situatiei familiilor monoparentale. Daca va intruni semnaturile a jumatate plus unu din numarul membrilor PE, declaraţia initiata de Rovana Plumb, Viorica Dancila, Corina Creţu, Daciana Sarbu si Adriana Ţicau va deveni poziţie oficiala a Parlamentului European. 

In preambulul declaratiei scrise, se mentioneaza ca numarul crescut de divorturi si separari a contribuit semnificativ la cresterea numarului de familii monoparentale cu copii in intretinere, care sunt expusi riscului de saracie. Cresterea numarului de familii monoparentale expuse saraciei ca efect al crizei economico-financiare duce si la schimbarea structurii societatii si afecteaza valorile sociale traditionale, avertizeaza eurodeputatele.

De asemenea, in document se subliniaza faptul ca lipsa resurselor financiare pentru familiile monoparentale poate afecta sansele copiilor de a-si continua educatia, punand astfel in pericol sansele acestora la o viata si o slujba decenta.

Deputatele europene “fac apel la Comisia Europeana sa evalueze situatia familiilor monoparentale din UE, concentrandu-se pe conditiile de trai ale copiilor, si sa includa in Strategia UE 2020 masurile pe care Statele Membre ar trebui sa le adopte in acest sens”. Totodata, “Statele Membre sunt invitate sa dezvolte strategii pentru imbunatatirea situatiei familiilor monoparentale”. Declaratia va fi trimisa, de Presedintele PE, Consiliului UE, Comisiei Europene si statelor membre.

Background:  In contextul crizei economice si sociale, au aparut modificari esentiale in modelul casatoriei, una dintre acestea fiind cresterea numarului familiilor monoparentale: Danemarca >20%, Franta>17%, Germania >20%, Marea Britanie > 25%, Romania > 22 %”.

Guvernul Boc nu a informat prompt producatorii de lapte privind ajutorul de la UE

“Strasbourg, 20 mai 2010

Eurodeputatele PSD Viorica Dancila  si Daciana Sarbu, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), au acuzat joi, Guvernul Boc, ca nu a informat prompt producatorii de lapte privind ajutorul de criza destinat lor din partea Uniunii Europene, dupa problemele inregistrate in sector din toamna anului trecut. Guvernul Romaniei a dat Hotararea 365/14.04.2010. “pentru distribuirea sumei stabilite in anexa Regulamentului (UE) nr.1233/2009 al Comisiei, producatorilor de lapte şi produse lactate, grav afectati de criza din sectorul lactatelor”.

Potrivit celor doua membre AGRI, producatorii de lapte nu a fost informati corespunzator de suma venita de la Comisia Europeana, nefacandu-se de altfel nici distribuirea corespunzatoare a formularelor speciale si a cererilor necesare, de catre Agentia de Plati şi Interventie pentru Agricultura (APIA). 

„Este grav faptul ca nu s-a facut o informare adecvata a producatorilor de lapte la nivel judetean, avand in vedere ca termenul limita de depunere a cererilor a fost 30 aprilie, platile urmand a se efectua pana cel tarziu la 30 iunie 2010.

Intrebari legitime pe care le punem sunt: daca aceste fonduri vor ajunge, pana la urma, la producatorii de lapte – care au atata nevoie de ele; daca vor fi distribuite in mod corect sau daca se vor reintoarce la Uniunea Europeana in conditiile in care ne confruntam cu o criza acuta a sectorului lactat?!”, au declarat cele doua deputate europene. 

Conform HG 365, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, prin APIA, este desemnat ca autoritate competenta pentru impartirea ajutorului de la UE. “Suma prevazuta pentru Romania, (…) echivalentul in lei a 5.010.401 Euro, calculat la rata de schimb din data de 30 noiembrie 2009, se distribuie la solicitarea producatorilor de lapte, care depun cererea la centrul judetean al APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, dupa caz”, se arata in Hotarare, care prevede si o serie de cerinte pentru beneficierea de ajutor.

Potrivit articolelor 5 si 6 din HG, “APIA elaboreaza proceduri detaliate de verificare a cererilor şi a conditiilor de eligibilitate, proceduri care sunt aduse la cunoştinta beneficiarilor prin afişare la sediile Agentiei de Plati şi Interventie pentru Agricultura şi pe site-ul oficial al institutiei”. De asemenea, APIA trebuie sa puna “la dispozitia producatorilor, prin centrele locale, formularele de cereri care se completeaza, se depun, se inregistreaza, se verifica şi se centralizeaza la centrele judeteane conform procedurilor interne”.

La initiativa celor doua eurodeputate, membrii Comisiei de agricultura a Parlamentului European vor efectua, in perioada 23-25 iunie, o vizita in Romania”.

Situatia sezonierilor romani din Spania, in atentia autoritatilor europene

“Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu si Catalin Ivan au prezentat miercuri, intr-o conferinta de presa, la Strasbourg situatia dificila cu care se confrunta muncitorii sezonieri – majoritatea romani – care lucreaza la culturile de capsuni din Spania, solicitand o reglementare clara a drepturilor acestora.

Eurodeputatii au prezentat concluziile unei misiuni de lucru desfasurate in perioada 11-13 mai in regiunea Andaluzia, Spania, care a urmarit constatarea conditiilor de trai si de lucru ale sezonierilor – printre care si aproximativ 300.000 de romani. In toata Spania muncesc legal aproape 800.000 de cetateni romani.

Printre problemele constatate de eurodeputatii romani, s-au numarat numeroase nereguli legate de semnarea contractelor, care sunt redactate in limba spaniola si pe care cei mai multi dintre romani nu le inteleg si care stipuleaza sume mai mari decat cele primite efectiv, dar si problemele majore infruntate de romanii care ajung in Spania prin intermedierea unor firme si care sunt adesea inselati de acestea.

Conditiile de trai sunt de multe ori foarte dificile, muncitorii locuind cate 4 sau 5 in aceeasi camera si fiind nevoiti sa se deplaseze pe jos pentru a-si cumpara cele necesare. Au existat si cazuri de deces, atunci cand angajatorii nu au permis muncitorilor deplasarea la medic in timp util si boala s-a agravat.

Conditiile de lucru, constatate in special la fermele mai mici, sunt foarte dure, orele suplimentare nu sunt retribuite, iar muncitorii sunt nevoiti sa-si plateasca propria asigurare de sanatate. Retelele de traficare a fortei de munca si munca ilegala genereaza adesea situatii disperate, oamenii venind in Spania in cautarea unei slujbe si ajungand sa traiasca in corturi si sa primeasca 2 euro pe zi in schimbul muncii lor.

Situatia este agravata atat de lipsa totala de interes a guvernului de la Bucuresti, dar si de lipsa unor acte legislative comunitare dedicate explicit statutului muncitorilor sezonieri.

Europarlamentarii PSD considera ca romanii care muncesc in afara tarii trebuie sprijiniti mult mai puternic atat de autoritatile din tara, cat si de Parlamentul European.

In acest sens, Daciana Sarbu si Catalin Ivan au sustinut necesitatea ca executivul european sa elaboreze cat mai rapid o Directiva privind muncitorii sezonieri, care sa cuprinda prevederi clare precum: reglementari ferme ale obligatiilor impuse angajatorilor, asigurarea unor standarde de trai decente pentru angajati, verificarea atenta a contractelor si redactarea acestora in limba de origine a angajatilor, sprijinirea sezonierilor pentru a se integra in societate si protejarea acestora de stigmatizari, xenofobie si rasism, precum si sanctiuni dure in cazul in care legislatia nu este respectata”.

Cand va emite CE o pozitie oficiala referitoare la rezolutia privind interzicerea cianurilor?

‘Strasbourg, 19 mai 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a interpelat miercuri Comisia Europeana privind “demararea de noi proiecte miniere care utilizeaza tehnologii pe baza de cianuri”. Deputata europeana a intrebat CE cand intenţioneaza sa emita o pozitie oficiala ca raspuns la rezoluţia PE privind interzicerea generala a utilizarii tehnologiilor de minerit pe baza de cianuri in UE. Totodata, doamna Sarbu pune problema situatiei exploatarilor miniere ce folosesc tehnologii pe baza de cianuri care ar putea fi deschise inainte de emiterea unei pozitii a Comisiei, varianta avuta in vedere de Guvernul roman pentru Rosia Montana.

“In data de 5 mai 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care solicita interzicerea cianurilor in minerit, in statele membre ale Uniunii Europene. Articolul 4 al Rezoluţiei Parlamentului European B7 0241/2010, invita Comisia si statele membre sa nu sustina, direct sau indirect, niciun proiect minier care implica utilizarea de tehnologii pe baza de cianuri in UE, pana la aplicarea interdicţiei generale”, se arata in intrebarea scrisa adresata CE. 

“In Romania, ministrul mediului a afirmat recent ca, dupa depunerea unui studiu de impact şi efectuarea unui studiu arheologic, proiectul de exploatare aurifera de la Roşia Montana, care ar folosi tehnologii pe baza de cianuri, ar putea fi demarat”, afirma doamna Sarbu.

Europarlamentarul social-democrat a intrebat in acest context executivul comunitar “cand intenţioneaza sa emita o poziţie oficiala, ca raspuns la rezoluţia PE”, respectiv “ce se va intampla cu exploatarile miniere care folosesc tehnologii pe baza de cianuri, care ar putea fi deschise inainte de emiterea unei poziţii a Comisiei”.

Daciana Sarbu a fost autoarea proiectului rezolutiei social-democrate (S&D) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in exploatarile miniere. Rezolutia finala -adoptata de PE cu o majoritate clara (488 voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri), la inceputul lunii mai, a reprezentat reunirea proiectelor venite din partea a patru grupuri politice: PPE, S&D, ALDE si GUE/NGL’.

Un regim alimentar sanatos pentru o viata sanatoasa

Daca s-ar elimina factorii de risc comuni legati de modul de viata, intre care si cei legati de regimul alimentar, aproximativ 80% din cazurile de boli cardiace, de accidente vasculare cerebrale si de diabet de tip II, precum si 40% din tipurile de cancer ar putea fi evitate.

Nu este o afirmatie luata dintr-un ziar senzationalist. Nu este nici macar o “descoperire” a unui grup de cercetatori excentrici. Este o concluzie dintr-o comunicare oficiala a Comisiei Europene. Mai exact, face parte dintre-o recomandare a Comisiei privind initiativa de programare in comun a cercetarii „Un regim alimentar sanatos pentru o viata sanatoasa”.

Pentru ca in ultimii 30 de ani a avut loc o crestere dramatica a excesului de greutate si a obezitatii in randul populatiei Uniunii, iar tendinta populatiei catre un regim alimentar nesanatos si sedentarism este evidenta, executivul comunitar intelege sa-si intensifice eforturile. Si fiindca un efort de reglementare mai buna nu poate incepe fara o viziune exacta asupra situatiei, se doreste o cercetare si o monitorizare mai clara a situatiei de fapt. Poate vi se pare ciudat ca mai e nevoie de studii ca sa stim cat de grav e, dar e suficient sa cautati pe internet date despre situatia obezitatii in Romania, de exemplu, si veti descoperi date diverse, cu surse diferite, niciodata confirmate prin studii explicite, niciodata concordante intre ele.

Cercetarea nu inseamna doar cunoasterea starii de fapt, ci mai ales evaluarea mai exacta a impactului modului de viata si al regimului alimentar asupra sanatatii.

Si daca vi se pare ca suna pretios, pun problema asa: cati dintre parintii care-si trimit copiii la scoala cu pachetel format din chipsuri si bauturi acidulate cunosc in mod real impactul devastator asupra sanatatii copilului (si, evident, viitorului adult) al acestor pseudo-alimente? Pare exagerat? Treceti intr-o zi pe langa curtea unei scoli in pauza mare si veti vedea cat de amplu este fenomenul.

Ceea ce se doreste prin aceasta recomandare este constituirea unui Spatiu european de cercetare complet operational in domeniul prevenirii bolilor legate de regimul alimentar. Cu alte cuvinte, o actiune comuna, prin care statele sa-si puna la dispozitie datele de care dispun si sa-si creeze o abordare comuna pentru prevenirea acestor boli. Mai mult chiar, statele sunt incurajatate sa instituie o structura administrativa comuna in domeniul prevenirii bolilor legate de nutritie.

Sunt state insa – si ma gandesc in primul rand la Romania – care au nevoie de initiative foarte rapide in primul rand pentru a avertiza populatia asupra amenintarilor din propria farfurie – si mai ales din farfuria propriului copil. Si aici ma refer la acei parinti citati mai sus. Nu e vina lor ca nu cunosc pericolele din pachetul de biscuiti. Dar e vina statului care nu-i invata. Iar ceea ce spun nu vine dintr-un exces de etatism: cata vreme statul permite vanzarea pe scara larga a produselor cu efect negativ asupra sanatatii (adica a celor cu un continut mare de sare, grasimi sau zahar), ba chiar permite cu generozitate promovarea lor intensa prin campanii publicitare nereglementate, acelasi stat are si datoria de a informa consumatorii asupra riscurilor asociate acestor produse. E ca si cand le-ai vinde oamenilor, la supermarket, otrava impachetata frumos, dar nu le-ai spune si ca-i poate omori. Iar daca aceasta comparatie suna deplasat, mai cititi o data fraza cu care am inceput acest mesaj.

Sustin protestul mamelor

Sustin scrisoarea de protest initiata de centrul FILIA impotriva anuntatelor masuri legate de maternitate si paternitate in Romania, printre care si scaderea indemnizatiei de crestere si ingrijire a copilului. O preiau integral de aici.

“Stimate Domnule Prim Ministru,

Dorim ca prin intermediul aceste scrisori să ne manifestăm consternarea şi dezaprobarea cu privire la modificările aduse indemnizaţiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului, alocaţiei pentru familia monoparentală, precum şi alocaţiei complementare pentru copii. Dezaprobăm orice scădere a indemnizaţiei de creştere şi îngrijire a copilului, a alocaţiei pentru familiile monoparentale şi/ sau a alocaţiei complementare pentru copii. De asemenea, dorim să subliniem că respingem diminuarea concediului parental de la 2 ani la 1 an în condiţiile în care în România nu există servicii sociale (creşe) de îngrijire a copiilor.

Dorim să vă atragem atenţia că:

1. Aceste măsuri nu au sens nici politic, nici economic, nici moral. În România, potrivit datelor disponibile, în luna martie la nivelul întregii ţări, beneficiau de indemnizaţia pentru creşterea copilului 193.004 de persoane plăţile cumulând 189.883.868 de lei. Din acestea, doar un procent de 20% primeşte o indemnizaţie mai mare de 600 de lei pe lună. “Economia” care s-ar face ar fi una infimă care ar produce suferinţă nejustificată.
2. Indemnizaţia de creştere şi de îngrijire a copilului nu este o „pomană” făcută de Statul român femeilor şi bărbaţilor. Indemnizaţia nu este nici ajutor social, aceasta înlocuieşte salariul unei persoane care a contribuit la bugetul de stat.
3. Plafonarea la 600 de lei este nedreaptă în condiţiile în care beneficiarii au contribuit în mod diferit la bugetul de stat. Dorim ca principiul contributivităţii să fie aplicat şi în calcularea indemnizaţiei de creştere şi de îngrijire a copilului şi să nu fie folosit ca argument politic în funcţie de nevoile Guvernului în condiţiile în care în prezent indemnizaţia este oricum plafonată la un prag de 4000 de lei.
4. Majoritatea familiilor monoparentale sunt constituite din mame singure. Această categorie de femei se confruntă cu imposibilitatea de a beneficia de facilităţi de îngrijire a copiilor, (din cauza diminuării veniturilor prin absenţa unui al doilea părinte) şi cu un grad sporit de sărăcie. Aceste categorii de populaţie, extrem de vulnerabile, ar trebui protejate şi sprijinite prin politici guvernamentale, nu sacrificate şi, astfel, excluse social.
5. Intrarea imediată în vigoare a acestor măsuri, începând cu data de 1 iunie a.c., afectează planurile de viaţă ale părinţilor beneficiari sau ale celor ce sunt în aşteptarea unui copil. Cei care au contractat credite şi cei care au achiziţionat bunuri şi servicii (inclusiv serviciile de maternitate) au ţinut cont de un anumit cuantum al indemnizaţiei. Reducerea acestei indemnizaţiei ar fi trebuit să le fie comunicată din timp, în nici un caz cu doar două săptămâni înainte.
6. Adoptarea acestor măsuri este un atentat la adresa securităţii sociale şi economice pe termen lung a ţării, întrucât va accentua şi mai mult declinul demografic cu care se confruntă România. Previziunile actuale sunt deja sumbre, indicând că în anul 2050 populaţia României va scădea la 16 milioane, numărul adulţilor activi fiind foarte mic. Statul ar fi trebuit să adopte de urgenţă măsuri care să conducă la creşterea natalităţii, nu la descurajarea ei.
7. Reducerea altor tipuri de alocaţii, precum alocaţia de stat pentru copii, alocaţiile complementare şi de susţinere pentru familiile monoparentale, alocaţia pentru nou-născut şi renunţarea la ajutorul pentru trusoul nou-născutului reprezintă măsuri ce vor avea efecte negative şi vor contribui la generalizarea sărăciei în România.
8. În cadrul Consiliului European de la Barcelona din 2002 a fost stabilit ca statele membre să asigure până în 2010 servicii de îngrijire pentru cel puţin 33% din copiii sub 3 ani. Statul român nu a avut ca prioritate investiţiile în creşe ori grădiniţe, în prezent există judeţe în România cu o singură creşă şi judeţe în care numărul copiilor înscrişi este de zece ori mai mare decât locurile disponibile.
9. Intersecţia dintre muncă, familie şi viaţă privată este reglementată deficitar în România. Actualele măsuri o vor destructura. Propuneri legislative (din 2008 şi 2009) care să includă alternative la serviciile publice de îngrijire pentru copiii preşcolari, precum centre bebe şi serviciul bebe, bone, baby-sittere au fost „uitate„ prin sertarele Ministerului Muncii Familiei şi Solidarităţii Sociale. Astfel, părinţii se află în imposibilitatea unei alternative viabile care să vizeze creşterea şi îngrijirea copiilor, în afara acceptării concediului de creştere şi de îngrijire a copilului şi a indemnizaţiei.
10. În 2003, plafonarea indemnizaţiei de creştere şi de îngrijire a copilului prin Ordonanţa de Urgenţă 9/2003 a Guvernului Năstase a declanşat protestele Partidului Democrat. Senatoarea PD Maria Petre şi deputata PD Anca Boagiu au lansat, într-o conferinţă de presă, acţiunea “Eşarfele albastre”, prima acţiune de protest fiind îndreptată împotriva adoptării Ordonanţei 9/2003.
11. Trusoul pentru nou-născuţi, “năzbâtia” asistenţială, se dă prin Legea 482 din 19 decembrie 2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi. În acea perioadă, activitatea din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale era gestionată de ministrul PD Gheorghe Barbu.

 Vă solicităm luarea atentă în considerare a tuturor acestor observaţii şi efectuarea unei analize aprofundate a raportului pierderi/beneficii, dincolo de aspectele strict financiare”.

Semnatari:

Centrul de Dezvoltare Curriculară şi Studii de Gen: FILIA

Raspunsul CE la intrebarea privind abuzurile angajatorilor

Pornind de la cazul tragic al Ramonei Ciciu, in luna martie am adresat Comisiei Europene, alaturi de Corina Cretu si Catalin Ivan, o intrebare privind drepturile angajatilor.

Mai exact, voiam sa aflam ce masuri prevede Comisia pentru a limita abuzurile la adresa angajatilor si pentru a asigura respectarea drepturilor acestora, garantate prin articolul 153 al Tratatului privind functionarea Uniunii Europene (mai ales in climatul economico-social marcat de actuala recesiune). In acelasi timp, intrebam daca executivul comunitar intentioneaza sa creeze un organism de control la nivelul Uniunii care, in colaborare cu autoritatile nationale, sa se asigure ca drepturile angajatilor sunt respectate, in special in marile companii nationale. 

Raspunsul Comisarului László Andor se limiteaza la a sublinia ca timpul de lucru este limitat prin lege, iar responsabilitatea de a aplica legea la nivelul companiilor revine fiecarui stat membru in parte.

Reprezentantul Comisiei noteaza, de asemenea, ca  “riscurile psihosociale si, in special, stresul la locul de munca au fost recunoscute ca facand parte dintre riscurile profesionale cele mai serioase privind sanatatea”, iar cazul tinerei romance despre care se presupune ca a murit din cauza surmenajului provocat de munca in exces este cunoscut de executivul CE, ancheta aflandu-se inca in derulare.
 
Desi comisarul pentru Munca vorbeste de schimburile de bune practici si cooperarea la nivel european in probleme de dreptul muncii, cred ca ideea unui for comunitar care sa supravegheze aplicarea corecta a legislatiei, respectiv sa protejeze angajatii, ramane o propunere viabila; mecanismele existente – invocate in raspuns – nu sunt suficiente, dupa cum putem observa. Voi relua ideea, alaturi de colegii mei, si prin alte demersuri catre Comisie.

Raspunsul CE, integral:
Articolul 6 din Directiva privind timpul de lucru[1] prevede ca statele membre iau masurile necesare pentru ca, in functie de necesitatile de protectie a sanatatii si securitatii lucratorilor, timpul de lucru saptamanal sa fie limitat prin acte cu putere de lege si acte administrative sau prin conventii colective si sa nu depaseasca 48 de ore, inclusiv orele suplimentare. In plus, in conformitate cu articolul 22, niciun lucrator nu sufera niciun prejudiciu din partea angajatorului daca refuza sa depaseasca aceasta limita de ore.
 
Statelor membre in cauza le revine responsabilitatea de a aplica aceste dispozitii in ceea ce priveste societatile private din jurisdictia lor. In conformitate cu informatiile disponibile Comisiei privind tragicul caz recent la care distinsul membru face referire, cauza principala a decesului nu a fost stabilita inca, dar autoritatile nationale au deschis, in mod prompt, o ancheta privind mediul de lucru.
 
In 2006-2007, Comisia a initiat o ampla consultare publica cu tema „Modernizarea dreptului muncii pentru a raspunde provocarilor secolului 21”. Cu toate acestea, la nivel european s-a ajuns doar la un acord limitat cu privire la masurile necesare in ceea ce priveste asigurarea respectarii drepturilor legate de contractul de munca. Prin urmare, Comisia si-a luat angajamentul de a promova o mai buna cooperare si schimbul de experienta la nivel european. O astfel de cooperare reprezinta deja o realitate intre autoritatile nationale responsabile cu aplicarea normelor de sanatate si securitate la locul de munca, in special prin intermediul Comitetului inspectorilor de munca principali[2].
 
De asemenea, Comisia ar dori sa atraga atentia distinsului membru asupra faptului ca riscurile psihosociale si, in special, stresul la locul de munca au fost recunoscute ca facand parte dintre riscurile profesionale cele mai serioase privind sanatatea. Desi Directiva-cadru privind sanatatea si securitatea din 1989[3] reglementeaza riscurile psihosociale, Strategia comunitara 2002-2006 privind sanatatea si securitatea la locul de munca[4] a fost cea care a abordat problema riscurilor psihosociale in mod specific. Au fost initiate doua consultari cu partenerii sociali europeni : in 2002, privind stresul la locul de munca si in 2005, privind violenta la locul de munca.
 
In urma acestor consultari, partenerii sociali au semnat acordurile-cadru autonome privind stresul la locul de munca (in 2004) si violenta si hartuirea la locul de munca (in 2007). Strategia comunitara 2007-2012 privind sanatatea si securitatea in munca[5] recunoaste importanta acestor acorduri. La momentul actual, Comisia monitorizeaza punerea in aplicare a acordului-cadru privind stresul la locul de munca.
 

[1]     Directiva 2003/88/CE a Parlamentului și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, JO L 299, 18.11.2003.
[2]     Decizia 95/319/CE a Comisiei din 12 iulie 1995 privind constituirea Comitetului inspectorilor de muncă principali, JO L 188, 9.8.1995.
[3]     Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă, JO L 183, 29.6.1989.
[4]     COM(2002)118 final
[5]     COM(2007)62 final

Inspiratie

“Bateriile uzate nu ajuta greierii sa cante, ci ii otravesc. Recicleaza-le!”

Este un “sfat verde” pe care poate ecologistii cu diploma sau specialistii in climatologie l-ar putea ironiza. Insa copiii – cei carora le este adresat, de fapt – cu siguranta il inteleg. Iar intelegerea este primul pas catre a-l respecta.

Sfatul l-am descoperit pe un blog foarte vesel – si foarte verde. Se numeste Prietenii naturii si este rezultatul muncii copiilor din comuna Sincai, Mures, alaturi de invatatoarea lor. Munca lor online e abia la inceput, dar se vede clar ca natura ii pasioneaza si in inspira. Nu numai ca deseneaza, cu minutiozitate si culori vii, multi pomi pe peretii scolii lor (daca nu stiati cum arata o “livada a prieteniei”, aveti acum ocazia sa descoperiti vizitand blogul lor), dar se ocupa cu multa dragoste si de ingrijirea pomilor reali, atunci cand li se pare ca acestia sufera de “tristete”. Si nu se opresc aici: stiu chiar sa inventeze cadouri de Ziua Mamei din paharele de lapte primite in pauza mare – cine vrea sa construiasca vreo campanie de promovare a reciclarii le poate cere sfaturi oricand, par ca se pricep… Astept nu nerabdare viitoarele idei!

Nu stiu daca vreodata visul meu de predare a educatiei ecologice in clasele primare, in toate scolile din Romania, se va implini. Dar stiu sigur ca astfel de lucruri, precum blogul de care va vorbesc si, mai ales, intamplarile din spatele lui sunt cele care aduc natura langa sufletul copiilor. Felicitari!