Parlamentul European, preocupat de agricultura romaneasca

“Eurodeputatii Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI) au propus – observand la fata locului starea de fapt a agriculturii romanesti și dificultatile cu care se confrunta agricultorii romani – crearea unui grup de lucru referitor la viitorul fermelor mici si mijlocii din Uniunea Europeana.

Oaspetii straini au subliniat necesitatea ca, in cadrul forurilor europene, sa se acorde o atentie speciala fermelor de dimensiuni mici – situație cunoscuta in Romania ca “agricultura de subzistenta”. Membrii AGRI au efectuat o vizita in Romania saptamana trecuta, la initiativa eurodeputatelor PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, care au dorit sa ofere colegilor europeni o perspectiva mult mai clara si mai realista asupra conditiilor de viata si de lucru ale agricultorilor romani.

Primul eveniment al vizitei a fost conferinta “Agricultura romaneasca – prezent si perspective”, la care, alaturi de eurodeputatii straini, au participat reprezentantii sindicatelor si asociatiilor agricole, ministrul agriculturii, reprezentanti ai principalelor partide politice.

Membrii delegatiei AGRI au subliniat ca acorda o importanta deosebita aceste deplasari, datorita potentialului agricol special al Romaniei. Eurodeputatii au fost de acord cu punctul de vedere exprimat de sindicatele agricole, referitor la procedurile prea birocratice de accesare a fondurilor europene, sugerand ca aceste mecanisme trebuie simplificate, in special pentru ca fermele mici si medii sa aiba acces mai usor la bani europeni. De asemenea, s-a convenit si asupra nevoii de obtinere mai facila a imprumuturilor, importanta pentru dezvoltarea pe termen lung a sectorului agricol. Seceta reprezinta o preocupare importanta pentru fermierii romani, in special din cauza dificultatilor legate de irigatii, iar membrii legislativului european au fost de acord ca problema trebuie abordata la nivel european. De asemenea, agricultorii romani si-au facut auzite nemultumirile legate de pretul energiei, care este dublu fata de cel platit de fermieri din alte state europene.

Cea mai importanta etapa a vizitei a urmarit familiarizarea europarlamentarilor cu realitatile din teren ale agriculturii romanesti, fiind vizitate fabrica de lactate Blejoi-Paulesti, complexul vinicol de la Tohani, viile de la Budureasca, stana de la Dealu Sasului.

“Pentru agricultura romaneasca integrarea europeana este, deocamdata, un esec. Acest esec trebuie asumat, si viitorul trebuie gandit pe baza unei evaluari realiste. Guvernarea trebuie sa inceapa sa gandeasca serios si corect prioritatile si nevoile agricultorilor romani, iar Uniunea Europeana sa-si calibreze metodele la situatia din Romania. Agricultura de subzistenta este o realitate care nu poate fi schimbata cu solutii standard, ci judecand corect situatia din teren. In Romania se regasesc 50% din totalul micilor agricultori din UE, iar Comisia este datoare sa gandeasca solutii pentru sprijinirea acestora, in special in conditiile crizei actuale”, a declarat Daciana Sarbu.

“Aceasta invitatie a pornit de la dorinta de a oferi europenilor  o viziune clara asupra agriculturii romanesti. Criza a lovit agricultura si in Romania. Chiar daca toate statele europene sufera la acest capitol, agricultura noastra are si probleme specifice, care vrem sa fie cunoscute, pentru a fi discutate si rezolvate in cadrul PE. Colegii au observat cu atentie ce se intampla in Romania si au ascultat ce aveau de spus reprezentantii agricultorilor, avand dorinta de a lua in considerare dorintele si propunerile lor. Speram ca in perioada urmatoare se vor vedea si rezultatele concrete ale acestei vizite”, a afirmat Viorica Dancila.

De ce am invitat Comisia AGRI in Romania

Pentru ca ne-am propus sa facem putina lumina intr-un subiect extrem de important pentru Romania si UE: agricultura. De ce important? Fiindca agricultura genereaza in Romania 6% din PIB, mult peste media europeana, si angreneaza aproape 30% din populatia activa, cand media europeana se opreste la 5,7%. Si, mai ales, importanta pentru ca situatia agricultorilor romani a inceput prin a fi proasta dupa Revolutie, a continuat cu salturi in sus si in jos, iar dupa 2004 a cunoscut o cadere dezastruoasa si constanta.

De foarte multe ori, ca membru al Comisiei de Agricultura a PE, mi s-a intamplat sa le vorbesc unor colegi despre drama si neputinta agricultorilor romani, iar ei sa-mi raspunda contrariati, fiindca nu intelegeau de ce, post-aderare, agricultura romaneasca nu se modernizeaza.

Vizita aceasta are tocmai rolul de a le arata Romania desprinsa de statistici. Vor vedea agricultura noastra asa cum e: si cu ferme moderne, care s-au adaptat la stilul european, dar mai ales cu structuri de subzistenta care se lupta cu saracia. Si vor intelege poate mai bine de ce fostii cooperatori nu pot fi transformati cu forta in fermieri de succes si au nevoie in continuare de un ajutor atent si serios al Uniunii Europene, dar si al statului roman.

Agricultura din Romania este o enigma pentru europeni, chiar si la trei ani dupa aderare. Ei stiu ca am avut si avem fonduri la dispozitie, ca am acordat subventii nationale, ca am fost inclusi in diverse strategii agricole europene, dar totusi situatia agriculturii noastre este una dezastruoasa. Privind doar cifrele din dosarele de la Bruxelles, situatia pare una de neinteles. I-am invitat in Romania, sa vada cum arata de aproape agricultura si agricultorii romani.

De ce fostii cooperatori nu pot fi transformati cu forta in fermieri europeni

E dificil sa explici in teorie de ce agricultura noastra nu se modernizeaza, avand la dispozitie bani europeni, metode europene, sprijin statal si european. Si totusi, pentru agricultura romaneasca integrarea europeana a fost un esec. Acest esec trebuie asumat, si viitorul trebuie gandit pe baza unei evaluari realiste. Iar responsabilitatea trebuie impartita. Cei care au guvernat post-aderare nu au gandit corect prioritatile si nevoile agricultorilor romani, iar Uniunea Europeana nu si-a calibrat metodele la realitatea din Romania si nu a facut suficient pentru a opri acest declin, fiindca a operat prea mult cu mecanisme teoretice.

Mai mult, Romania nu participa astazi la dezbaterea despre viitoarea Politica Agricola Comuna, fiindca responsabilii guvernamentali nu par sa ia in serios prioritatile si obiectivele pentru care Romania ar trebui sa se lupte.

5 adevaruri despre agricultura Romaniei

• Criza prin care trecea oricum agricultura a fost adancita de criza economica. In statisticile oficiale ale Comisiei Europene se vede ca veniturile agricole in Romania au scazut enorm si constant dupa 2004. Comisia subliniaza ca “interventia publica joaca un rol important” in aceasta privinta, adica este raspunderea statului roman.
• “Agricultura de subzistenta” este o realitate care nu poate fi schimbata cu solutii standard, ci judecand corect realitatea din teren. In Romania se regasesc 50% din totalul micilor agricultori din Uniunea Europeana. In aceste zone sociale se concentreaza si marea saracie din Romania (jumatate din fermierii romani traiesc sub limita saraciei). 2,6 milioane de gospodarii din Romania detin mai putin de 1 hectar de pamant. Romania are cel mai mare nivel de utilizare a lucratorilor neremunerati in agricultura, dintre toate statele UE. Agricultorii romani nu vor deveni fermieri de succes peste noapte. A incercat Comisia – impunand reglementari complet straine lor, dar fara rezultat. A incercat, in mod absurd, si guvernul – cerandu-le de exemplu micilor producatori sa emita bonuri fiscale in piete. Regulile nepotrivite nu vor face decat sa adanceasca saracia si distanta fata de tarile dezvoltate. Agricultorii “de subzistenta” trebuie sprijiniti sa supravietuiasca si sa se adapteze treptat, admitand in mod realist ca ei nu se vor schimba niciodata radical, fiindca provin dintr-o cultura diferita si au un mod de viata la care e prea tarziu sa renunte. In paralel, trebuie incurajata formarea europeana a tinerelor generatii de fermieri si preluarea tehnicilor europene de catre agricultorii dinamici si adaptabili.
• Formele de sprijin pentru agricultori vor fi drastic diminuate, ceea ce va ameninta inclusiv supravietuirea acestora. In 2010 s-au taiat deja unele subventii statele – precum cea pentru irigatii. Recent ministrul a anuntat ca bugetul de ajutoare al ministerului Agriculturii este epuizat – un deficit de 500 de milioane de euro, care acoperea sase tipuri diferite de ajutoare. Programul de austeritate al guvernului va afecta de asemenea subventiile pentru agricultura. Formele de impozitare a agricultorilor vor agrava lucrurile. Daca guvernul isi asuma condamnarea agricultorilor la saracie extrema, Uniunea Europeana trebuie sa intervina cumva – sau sa forteze cabinetul sa o faca.
• Exista si in Romania ferme moderne, linii de productie la standarde europene, dar acestea sunt enclave de modernitate care reprezinta exceptii de la regula. Faptul ca “se poate” in cateva cazuri nu echivaleaza cu un semnal de schimbare a intregii agriculturi, ci doar cu incercari reusite dar izolate. 
• Fondurile europene nu pot salva agricultura daca oamenii nu sunt ajutati sa le acceseze. Nici guvernul si nici Comisia europeana nu i-au invatat suficient pe oameni ce au de facut. In aceste conditii, cei care aveau cea mai mare nevoie au stat departe de banii europeni. In 2008, doar 0,2% din ferme au accesat 30% din subventiile PAC alocate Romaniei. Programul National de Dezvoltare Rurala a reusit sa directioneze catre agricultori doar 8,4% din fondurile rezervate sectorului (europene si de la bugetul de stat).

 

Cateva solutii

• Facilitarea absorbtiei fondurilor europene, printr-un efort al Comisiei Europene si al statului roman. Simpla alocare de fonduri va avea acelasi rezultat limitat ca pana acum. Romania este un caz aparte si, dat fiind numarul celor implicati in agricultura, el trebuie tratat cu solutii aparte.
• Cresterea nivelului platilor directe. Acum, Romania inregistreaza unul dintre cele mai scazute niveluri ale platilor directe pe hectar din Europa; in medie, ele ajung la 120 euro/hectar, comparativ cu media UE care e dubla.

• Incurajarea agriculturii bio, atat prin subventii europene, cat si prin instrumente interne. Calitatea solului si specificul metodelor agricole favorizeaza agricultura bio, care poate fi o forma de relansare a agriculturii romanesti si o nisa pe o piata favorabila in acest sens.
• Stimularea investitiilor, prin atragerea investitorilor catre acest domeniu, dar si prin atragerea unei generatii tinere si dinamice sa inceapa afaceri agricole. In acest fel se poate crea o generatie de fermieri de tip european, care sa asigure un schimb de generatii in agricultura romaneasca.
• Sprijinirea producatorilor in lupta cu schimbarile climatice. Deja efectele acestor schimbari afecteaza an de an recoltele – fie ca e vorba de temperaturile “anormale” sau de cantitatile de precipitatii, prea mari sau prea mici.
• Sustinerea producatorilor traditionali, care isi pot castiga un loc pe piata europeana, valorificand produse specifice, autentice, obtinute prin metode unice.
• Sprijinirea producatorilor autohtoni sa-si valorifice productia. O oportunitate recenta este programul “Fructe in scoli”, care prin bunavointa guvernului ar fi putut fi transformat intr-o forma de relansare a productiei interne de fructe. Guvernul a preferat sa opteze exclusiv pentru fructele de import (in putinele judete unde programul se aplica), desi in fiecare an asistam la drama producatorilor de mere nevoiti sa-si abandoneze recolta fiindca nu o pot vinde.

Comisia de agricultura a PE vine in Romania

“Membrii Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI) vor efectua, in perioada 23-25 iunie, o vizita oficiala in Romania, eveniment care are loc la invitatia eurodeputatelor PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale acestei Comisii.

Delegatia, condusa de vicepresedintele AGRI, Janusz Wojciechowski, a fost invitata in Romania pentru a capata o viziune cat mai clara asupra starii agriculturii romanesti, eurodeputatii urmand a lua pulsul agriculturii din Romania la trei ani de la aderare si a afla pozitia tarii noastre cu privire la viitorul politicii agricole comune (PAC).

Oaspetii vor avea ocazia sa viziteze atat linii moderne de productie a vinului (Burdureasca, Tohani) si de procesare a laptelui (Ecolact – Blejoi Paulesti) dar si ferme de oi care utilizeaza metode traditionale (zona Bran).

Din programul vizitei Delegatiei AGRI face parte si conferinta “Agricultura romaneasca – prezent si perspective” de la Palatul Parlamentului, unde vor fi prezenti si ministrul roman al agriculturii, reprezentanti ai principalelor partide, lideri ai asociatiilor si sindicatelor agricole, precum si reprezentanti ai primarilor.

Vor fi dezbatute subiecte precum: viitorul Politicii Agricole Comune; starea agriculturii romanesti post-integrare; subzistenta vs dezvoltare in agricultura romaneasca; fondurile europene in domeniu; oportunitati pentru agricultura romaneasca”.

Copiii – victime ale marketing-ului fast-food

“Bruxelles, 11 iunie 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica și siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a interpelat vineri Comisia Europeana privind jucariile vandute impreuna cu produse fast-food pentru copii. Deputata europeana a intrebat CE daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri.

“Unele fast-food-uri din Uniunea Europeana promoveaza consumul produselor lor de catre copii, prin asocierea lor cu jucarii. Copiii sunt tentati sa consume aceste produse din cauza atractiei jucariilor, dar este binecunoscut faptul ca produsele alimentare tip fast-food consumate regulat au efecte nocive asupra sanatatii. In paralel cu eforturile de constientizare a publicului european in legatura cu importanta unui regim de viata sanatos, companiile care produc alimente fast-food desfasoara campanii de marketing agresive la nivelul publicului-tinta reprezentat de copii. Aceasta categorie este una vulnerabila, deoarece nu se afla in situatia de a lua decizii rationale, bazate pe riscuri la adresa propriei sanatati, in privita optiunilor alimentare. De cele mai multe ori copiii iau aceste decizii pe criterii emotionale sau cu ajutorul unor stimulente oferite de companiile respective”, se arata in intrebarea scrisa adresata CE. 

“Printre efectele negative ale consumului frecvent de produse tip fast-food asupra organismului uman se numara: obezitatea, care la randul ei este cauza principala a unor maladii cronice foarte grave (diabetul de tip II, boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, unele forme de cancer), cresterea nivelului colesterolului, boli de ficat si stomac, constipatie, probleme dentare, anomalii endocrine  și senzatie de oboseala. Recent, in Silicon Valley s-a propus o lege care sa interzica vanzarea de alimente tip fast-food  impreuna cu jucarii pentru copii, din considerente de sanatate publica”, afirma Daciana Sarbu.

Europarlamentarul social-democrat a intrebat in acest context executivul comunitar  daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri. De asemenea, CE este interpelata asupra posibilitatii interzicerii ofertelor care includ jucarii alaturi de alimente de tip fast-food, respectiv asupra posibilitatii ca publicitatea la produsele destinate copiilor sa fie supusa unor reguli mai stricte, inclusiv din considerente legate de necesitatea promovarii unui stil de viata sanatos, care presupune o alimentatie sanatoasa”.

Romania 2020

Am avut bucuria sa particip luni la festivitatea de premiere a concursului de desene “Ialomita 2020”, care face parte dintr-un proiect realizat cu finantare europeana. 130 de elevi si tineri s-au documentat vizitand mare parte a judetului lor, dupa care au desenat un viitor dorit al acestuia – tema generala a proiectului fiind “scenarii de dezvoltare socio – economica şi demografica a judetului”.

M-a impresionat creativitatea lor si, mai ales, bucuria de a desena, culoarea si stralucirea din imaginile lucrate. In toate am recunoscut un strop din autenticitatea locului si o infuzie bogata de imaginatie.

Am observat cu placere ca in viitorul imaginat pe hartie natura primeste intotdeauna un rol principal. Chiar daca in peisaj isi fac locul si unii zgarie-nori, totusi proportia lor e mereu inferioara revarsarilor de gradini si copaci:

"Metropola de vis" (Bonciu Simona)

Astazi, copiii sunt mai degraba prizonieri ai universului informatic, si traiesc mai mult “online” decat “afara”. Cu atat mai frumos arata o viziune despre viitor care exclude total tehnologia si marginalizeaza constructia artificiala, lasand omul singur langa natura, intr-un tablou perfect:

"Rapita" (Dragnescu Andreea Diana)

La Dridu, unde a fost cercetat arheologic primul sat medieval-timpuriu, o penita ecologista inventeaza un parc eolian venit din viitor – sau dintr-un prezent mai bland:

"La Dridu" (Rosca Delia)

Nu intamplator proiectul se numeste Ialomita 2020. Stiu ca astazi avem prea putina liniste pentru a vorbi despre strategii, dar Europa 2020 sprijina dezvoltarea tocmai pe pilonul  inovatiei si educatiei. Iar in scoala – spatiul acela cazut in dizgratia profunda a autoritatilor de la Bucuresti – se gasesc marile resurse pentru crestere.

Copiii pe care i-am cunoscut si care mi-au facut bucuria de a-mi povesti, prin desenele lor, despre cum vad ei viitorul, au mintea deschisa si o imensa capacitate de a invata. Daca energia si inventivitatea lor sunt incurajate si ajutate sa se rafineze, am toata increderea in ceea ce pot crea. Nu doar pe hartie, ci mai ales in viata.

Castigatorii concursului vor fi invitatii mei la Strasbourg, intr-o calatorie cu mai multe sensuri. In primul rand, le voi arata unul dintre locurile unde se iau decizii importante şi pentru viata lor. Apoi, pentru ca vor putea vedea de aproape – poate pentru prima data – cum arata lumea catre care tindem si noi. Imi doresc sa fie o calatorie simbolica, de acasa  din Ialomita si pana acasa in Europa. Si sper ca ei să fie generaţia care, la maturitate, sa sesizeze cat mai putine diferente intre aceste doua realitati.

Foamea de speranta

Foto: Gary Shilton/RSPB via Guardian

Romania sarbatoreste Ziua Mondiala a Mediului mai saraca, mai speriata si mai lipsita de orizont ca oricand. Ceea ce se intampla in aceste luni e prea chinuitor si prea aberant ca sa mai putem cere cuiva sa rezerve un gand bun si pentru mediul inconjurator.

Astazi sarbatorim Ziua Mediului, fiecare asa cum poate, dar cu totii de acord ca in jurul nostru nimic nu se schimba in privinta protejarii mediului. Suntem in urma – mereu in urma – la toate capitolele la care statele dezvoltate exceleaza, iar spectrul unui proiect minier ucigas de natura nu vrea sa dispara cu niciun pret, nici macar dupa ce un for european important l-a condamnat explicit.

De aceasta data, nu e loc de optimism de Ziua Mediului. Sunt prea multe lipsuri, prea putine evolutii, prea multa foame de speranta, de gesturi autentice care sa schimbe realitatea din jurul nostru. Tocmai de aceea ii admir cu atat mai mult pe cei implicati in creativele ONG-uri de mediu, pe curajosii biciclisti care infrunta zilnic dictatura automobilului, pe voluntarii care planteaza copaci fiindca asa vor si pe jurnalistii care scriu despre mediu fiindca in asta cred. Si pe toti “activistii virtuali” care scriu, citesc si gandesc perseverent despre mediu. Lor le urez astazi “la multi ani!” – si cat mai multa energie. Regenerabila, daca se poate…

Propaganda de stat la teatrul de papusi

Toata lumea stie povestea clasica a lui Carlo Goldoni si generatii intregi de copii sunt incantati de aceleasi aventuri, care-si pastreaza peste timp candoarea si emotia. Am dus-o pe fetita mea cu bucurie la Teatrul Tandarica, asteptand sa-i vad reactiile cand va face cunostinta cu personajul si intamplarile. Dar nu eram deloc pregatita pentru ce a urmat.

Mi s-a parut ce e ceva in neregula atunci cand, intalnindu-se cu vulpea si motanul, Pinocchio se prezinta sfios: “sunt baiatul lui Geppetto”, si primeste replica: “Dar cine e Geppetto? Senator, parlamentar…?” Judecati si voi daca tusa aceasta imbogateste semnificatia scenei: mie nu mi s-a parut.

Apoi, celebrul pasaj in care copiilor le este prezentata Tara jucariilor este transformat intr-o versiune cu papusi a unui discurs de-al premierului Boc. Aflam astfel ca taramul de vis este un spatiu al dulciurilor si jocurilor nesfarsite, locul unde nu trebuie sa faci nimic – asa ca bugetarii. Bugetarii care nu muncesc, dar primesc bani. Am inghetat la aceasta replica si am inceput sa caut pe undeva vreun afis pe care sa scrie “cu sprijinul Palatului Victoria”.

Am plecat din sala – odata cu multi alti parinti – atunci cand pe scena a aparut… Moartea, in doua exemplare, ambele dotate cu cate o coasa. Probabil o metafora a reformelor actuale…

Pinocchio este o poveste menita sa-i invete pe cei mici ca a fi diferit nu e un lucru rau, ca fiecare are talente si calitati de care trebuie sa fie mandru si ca dragostea parintilor ii va insoti mereu. Intr-un contrast jalnic, versiunea pe care tocmai am vazut-o la teatrul de papusi bucurestean e menita sa le transmita parintilor ca taierile de pensii si salarii ale guvernului actual sunt bune si justificate, iar mesajul impotriva clasei politice consacrat de presedintele tarii este impartasit inclusiv de personajele de poveste.

Nu stiu daca aceasta a fost intentia autorilor acestei adaptari (oricum, astfel de comentarii nu-si au rostul intr-o poveste pentru copii, perfecta asa cum e) sau acestia pur si simplu s-au lasat dusi de valul propagandei oficiale, fara a folosi filtrul gandirii si judecatii personale. Rezultatul este , in orice caz, acelasi: un spectacol care masacreaza fermecatoarea istorisire originala, din cauza unor aluzii politice absolut deplasate, imposibil de inteles de catre copii si imposibil de digerat de catre parinti. Probabil ca, daca ar fi fost in sala, premierul Boc ar fi aplaudat in picioare. Ar fi fost singurul…

Politizarea s-a intins in ultimii ani peste Romania ca un virus. Aproape totul este perceput sau interpretat in cheie politica. Daca “lenea” bugetarilor isi gaseste loc pana si la teatrul de papusi, atunci absurdul a depasit deja limitele imaginabile.

Ma intreb cu disperare cum au trait acest spectacol doamnele educatoare si invatatoare, prezente in sala alaturi de grupurile de copii, care – amenintate oricum ca li se taie micul salariu cu 25% – s-au vazut “demascate” de tribunalul papusilor fiindca nu fac nimic, in timp ce statul le asigura un trai indestulat…

Recunoasterea agriculturii ca sector strategic, in contextul securitatii alimentare

“Bruxelles, 3 iunie 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru agricultura a Parlamentului European (AGRI), a fost aleasa raportor in dosarul “Recunoasterea agriculturii ca sector strategic, in contextul securitatii alimentare”, unul din rapoartele de importanta majora de pe agenda AGRI in urmatoarele luni. In opinia Dacianei Sarbu, agricultura nu poate fi lasata prada legilor pietei si intereselor financiare pe termen scurt, iar Uniunea Europeana trebuie sa construiasca o agricultura durabila si echitabila atat pentru consumatori cat si pentru fermieri.

“Raportul este unul foarte important, in contextul in care ne confruntam atat cu criza financiara, care afecteaza in mod direct agricultura, cat si cu perspectiva din ce in ce mai prezenta in plan mondial a unei crize alimentare, ca rezultat al cresterii inegalitatilor si accentuarii saraciei in lume. Agricultura conditioneaza hrana si implicit viata; de aceea, nu o putem lasa prada legilor pietei si intereselor financiare pe termen scurt”, a declarat, in acest context Daciana Sarbu.

In viziunea deputatei europene, pe fondul dezbaterilor privind viitorul politicii agricole comune, provocarea recunoasterii agriculturii ca sector strategic pentru asigurarea securitatii alimentare este uriasa, la nivel mondial trebuind sa se asigure echilibrul alimentar pentru urmatorii ani. 

Potrivit estimarilor, populatia va creste, iar resursele naturale disponibile sunt limitate. De aceea, considera Daciana Sarbu, “trebuie inca de pe acum sa ne asiguram ca vom crea un sector agricol sustenabil, care sa raspunda provocarilor mileniului”. 

“Trebuie ca la nivelul Uniunii Europene sa construim o agricultura viitoare durabila si echitabila atat pentru consumatori cat si pentru fermieri, care sa asigure hrana suficienta dar si de calitate. In prezent, deja aproximativ un miliard de persoane sufera de foame in lume, in Uniunea Europeana 16% din populatie traieste sub pragul saraciei iar in viitorul apropiat hrana va putea redeveni unul dintre motivele migratiilor. Agricultura poate contribui la asigurarea securitatii alimentare prin: cresterea disponibilitatii hranei prin preturi accesibile pentru saraci dar si prin, de exemplu, asigurarea de locuri de munca pentru ca oamenii sa poata avea acces la mancare”, explica europarlamentarul social-democrat”.

Spuneti-va cuvantul in privinta protejarii padurilor!

foto: carpati.org

Am adresat de curand Comisiei Europene o intrebare legata de programul “Forest Focus” de monitorizare a sanatatii padurilor din Uniunea Europeana, dorind sa aflu daca exista planuri pentru realizarea unor activitati de monitorizare similare si in materie de biodiversitate.

Raspunsul dat recent de comisarul Potočnik sugereaza ca, deocamdata, evaluarea declinului biodiversitatii se afla doar la stadiul de proiect. Exista insa si intentii de a corecta acest deficit. Mai precis, Comisia a adoptat recent o Carte verde privind protectia padurilor si informarea in domeniul forestier in UE, care vizeaza lansarea unei dezbateri ample pe aceste teme, pentru actualizarea strategiei forestiere a UE in sensul adaptarii la schimbarile climatice si declinul biodiversitatii. “Trebuie sa vedem ce poate aduce in plus actiunea la nivel european fata de eforturile nationale pentru salvarea padurilor”, declara responsabilul pentru mediu al CE. Comisarul pentru politici climatice adauga “Contributiile pe care le primim ne vor ajuta sa concepem politici eficace la nivelul UE privind schimbarile climatice si padurile”.

Mai mult, parte a acestei dezbateri este o consultare publica, deschisa tuturor cetatenilor UE pana la 31 iulie 2010. Parlamentul European si Consiliul au fost invitate sa contribuie la aceasta consultare. Comisia va elabora mai apoi o sinteza a contributiilor primite, care ar urma sa ghideze si sa sprijine eforturile strategice in acest domeniu, inclusiv in ceea ce priveste sistemele de informare in domeniul forestier, biodiversitatea si monitorizarea padurilor.

Oricine poate transmite forurilor europene un mesaj, exprimandu-si opiniile cu privire la ce e de facut in privinta protejarii biodiversitatii in Uniunea Europeana, si chiar mai concret de atat – cu privire la lipsuri si prioritati imediate observate in tara din care provine.

Stiu ca sunt foarte multi romani interesati de subiect – atat de protejarea biodiversitatii, dar si de ravagiile care au afectat si continua sa afecteze padurile Romaniei in acesti ani. De aceea sper ca toti cei care au idei si observatii sa participe la aceasta consultare, transmitand ideile lor pe site-ul pus la dispozitie de Comisia Europeana. Toate mesajele vor ajunge in atentia responsabililor europeni, si au sansa de a deveni fundament pentru actiunea acestora.

La multi ani… sanatosi!

Jean Anthelme Brillat-Savarin ne-a lasat tuturor mostenire – pe langa spumoasa prajitura care ii poarta numele – si o vorba tare inteleapta: “spune-mi ce mananci, si-o sa-ti spun cine esti”.

Niciodata in istoria gastronomiei nu s-a potrivit, parca, mai bine sentinta lui decat acum, cand ceea ce mancam ne poate face – din neatentie sau neinformare – mai rau decat ne imaginam. Noua, dar mai ales copiilor nostri, ale caror organisme fragile sunt mult mai vulnerabile in fata asaltului de grasimi, zahar, sare ori alimente procesate din meniul zilnic al vietii noastre agitate.

Azi, in ziua speciala dedicata zambetelor celor mici, imi doresc sa ne gandim mai atent daca nu avem sa le oferim ceva mai pretios decat darurile de 1 iunie: grija ca hrana pe care le-o oferim sa le aduca nu doar placere, ci si sanatate.

Cadoul meu pentru Irina este prajitura din imagine – un chec cu banane, pe care l-am facut din faina integrala si oua bio, si care a luat forma unui ursulet. Toate mamicile stiu ca ii convingi mult mai usor pe cei mici sa manance daca mancarea ii amuza, ii face sa rada sau aduce chiar cu o jucarie. Acelasi truc functioneaza la fel de bine si in privinta hranei sanatoase. Si, de cele mai multe ori, nici nu e nevoie de eforturi mari – putina imaginatie e suficienta.

De 1 iunie, le doresc tuturor copiilor o zi vesela si la multi ani sanatosi. Iar parintilor – multe ganduri bune, energie si inspiratie!