Comisia Europeana trebuie sa intervina impotriva cresterii preturilor la alimente

‘Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, a cerut Comisiei Europene sa ia masuri urgente impotriva cresterii preturilor la alimente si sa se implice mai mult in sprijinirea agricultorilor europeni. In opinia sa, noua politica agricola comuna trebuie sa garanteze alimente la preturi accesibile pentru cetateni si venituri decente pentru producatori.

Eurodeputata, membra in Comisia de Agricultura si Dezvoltare rurala (AGRI) a PE, a atras atentia ca indicele FAO al preturilor la alimente a atins in luna ianuarie un nivel record, iar aceasta situatie loveste in primul rand in categoriile cele mai vulnerabile de populatie. Acestea sunt deja afectate de criza economica, iar preturile tot mai mari ale hranei le ameninta insasi supravietuirea.

Costurile mereu crescande ale produselor alimentare nu se reflecta, insa, in veniturile producatorilor agricoli, a subliniat eurodeputata. “Tin sa subliniez ca, de cele mai multe ori, cresterea preturilor la alimente nu are efecte si asupra cresterii veniturilor fermierilor – ci dimpotriva”, a afirmat Daciana Sarbu, adaugand ca, din cauza numarului mare de intermediari, veniturile agricultorilor “sunt departe de a fi echitabile”.

Eurodeputata a solicitat din nou, masuri concrete de combatere a speculatiilor de pe piata agricola, dupa ce a insistat asupra acestei probleme si in cadrul raportului pe care l-a realizat in numele Comisiei AGRI – raport adoptat de plenul Parlamentului European in ianuarie 2011.

Daciana Sarbu a insistat asupra faptului ca problema preturilor alimentare este un argument in favoarea mentinerii Politicii Agricole Comune a UE, in contextul in care au aparut recent voci care se pronunta impotriva acesteia.

Eurodeputata PSD si-a exprimat speranta, in plenul Parlamentului de la Strasbourg, ca Politica Agricola Comuna post 2013 “va  garanta cetatenilor accesul la alimente cu preturi rezonabile, iar agricultorilor – dreptul la venituri decente”’.

 

Am solicitat Comisiei Europene acces mai usor la credite pentru agricultorii romani

‘Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, membru in comisia pentru Agricultura și Dezvoltare Rurala din PE, a solicitat Comisiei Europene sa sprijine accesul la credite al agricultorilor din state precum Romania, pentru ca acestia sa poata fi competitivi pe piata europeana.

In cadrul interpelarii adresate CE, eurodeputata a subliniat ca, la nivelul Uniunii Europene, agricultorii din unele state membre pot beneficia de credite avantajoase pentru a-si finanta activitatile agricole, in timp ce in alte state membre, precum Romania, accesul la credite este foarte dificil, iar dobanzile sunt exorbitante. „Acest fapt duce la perpetuarea agriculturii cu doua viteze in UE, agricultorii din noile state membre neputand sa fie competitivi pe piata”, subliniaza Daciana Sarbu.

Eurodeputata solicita Comisiei Europene crearea, impreuna cu Banca Centrala Europeana, a unui fond special de creditare a agriculturii, de care sa poata beneficia toti agricultorii din UE.

In acelasi timp, forul european este indemnat sa impulsioneze statele membre sa asigure accesul agricultorilor la credite.

„Am pornit de la situatia celor mai multi agricultori romani, care simt acum ca nu au niciun ajutor din partea UE ca sa poata obtine venituri decente din munca lor. Fie ca vor sa-si cumpere un tractor sau sa treaca la productia bio, fie ca vor sa inceapa o afacere in domeniul agricol sau sa-si retehnologizeze ferma, acestia au nevoie de finatare. Numai prin facilitarea accesului la credite putem sa sustinem cu adevarat agricultorii, inclusiv pe cei mai defavorizati, si in acelasi timp sa eliminam decalajele dintre tarile cu agricultura puternica si noile state membre, precum Romania”, subliniaza Daciana Sarbu. Eurodeputata adauga ca noua Politica Agricola Comuna (PAC) trebuie sa fie mult mai echitabila: „Agricultorul din Romania trebuie sa aiba acces la aceleasi niveluri ale subventiilor si la aceleasi mecanisme de sprijin ca si cel din Spania sau Franta, iar acest principiu trebuie sa se regaseasca in noua PAC”.

In luna ianuarie, Parlamentul European a adoptat, cu o majoritate covarsitoare, raportul realizat de Daciana Sarbu pe tema rolului strategic al agriculturii in contextul securitatii alimentare. In cadrul raportului, eurodeputata a solicitat forurilor europene sa sustina, prin programe si fonduri speciale, agricultura traditionala, fermele mici, exploatatiile familiale si productia ecologica’.

O campanie necesara

AUTISM ROMANIA – Asociatia Parintilor Copiilor cu Autism – desfasoara in aceasta perioada o campanie de informare despre autism pentru a creste astfel notorietatea acestui subiect care este inca prea putin cunoscut in Romania. Modul de comunicare ales este unul aparte, respectiv prin intermediul fotografiei.

Astfel, plecand de la o macheta (cea de mai jos)  unde sunt reprezentate grafic cele mai frecvente manifestari ale unei persoane care sufera de autism, fotografii amatori si/sau profesionisti vor putea  trimite fotografii care sa prezinte, in viziunea proprie, unul din acele tipuri de comportament reprezentate.

Fotografiile vor fi expuse in diferite medii de comunicare, insotite de comentarii legate de tipul de comportament reprezentat in fotografia respectiva. La finalul campaniei  cele mai bune fotografii  vor fi expuse  intr-o zona centrala  si puternic circulata din capitala. Sa speram ca  mesajul va ajunge la cat mai multi oameni, iar aceasta suferinta va incepe sa fie mai bine inteleasa.

 

“Sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea”

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, membru in Comisia de Mediu a Parlamentului European, a organizat la Bruxelles expozitia foto ‘Delta Dunarii – Paradisul in pericol’, desfasurata la sediul Parlamentului European in perioada 1-3 februarie 2011. Co-organizatorii expozitiei au fost Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF. Vernisajul a avut loc miercuri, in prezenta unui numar mare de oaspeti (europarlamentari, functionari europeni, membri ai organizatiilor de mediu, jurnalisti), printre care s-a numarat si Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu din PE.

Evenimentul a fost gandit ca un semnal adresat forurilor europene ca Delta Dunarii este un spatiu de o importanta inestimabila, care adaposteste un numar impresionant de specii de flora si fauna, dar care este grav amenintat in prezent de o dezvoltare haotica a turismului, de impactul negativ al pescuitului intensiv si al braconajului, de saracirea comunitatilor locale.

Daciana Sarbu, initiatoarea actiunii, a subliniat in mesajul sau ca Delta nu poate fi protejata cu adevarat decat prin aplicarea ferma a legilor. ‘Problema e simpla: avem o comoara si actiunile unora ii distrug frumusetea. Sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea. Practica e mult mai complicata decat teoria, dar daca ne pasa de soarta Deltei, nu avem nicio alta cale sa o aparam’, a subliniat eurodeputata.

Liviu Mihaiu, directorul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, a subliniat valoarea de patrimoniu a regiunii – a treia delta din lume ca biodiversitate si cea mai importanta de pe teritoriul european, adaugand: ‘Daca pana acum fotografiile pe care le prezentam despre Delta Dunarii erau de natura turistica, de pliant, aici si acum vrem sa aratam celor prezenti ca exista pericolul de a o distruge ireversibil’.

Cristian Tetelea, Manager de Programe – Bazinul Dunarii in cadrul WWF, a subliniat necesitatea unei viziuni clare asupra viitorului Deltei, a unui control strict al braconajului si a unei gestionari ferme a turismului, pentru ca Delta sa fie ‘o adevarata rezervatie a biosferei si nu un spatiu dedicat vanatorii si pescuitului, acoperit de ciment si de gunoaie’.

Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu a Parlamentului European, s-a declarat, la randul sau, impresionat de bogatia de specii si frumusetea peisajului Deltei, pe care a vizitat-o, si a vorbit despre nevoia unei actiuni coordonate pentru protejarea acesteia.

Cele 30 de fotografii expuse la Parlamentul European au fost realizate de patru fotografi romani pasionati de natura: Dan Dinu, Iliuta Goean, Helmut Ignat si Daniel Petrescu, care au evitat perspectiva idilica asupra Deltei Dunarii, prezentand in schimb o viziune realista, care include si efectele negative resimtite deja asupra naturii si comunitatilor”.

Paradisul in pericol



“Intre 1 si 3 februarie, Parlamentul European gazduiește expoziția de fotografie Delta Dunarii, paradisul in pericol, o inițiativa a europarlamentarului Daciana Sarbu, impreuna cu Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF.

Prin intermediul evenimentului, organizatorii amintesc publicului ca Delta Dunarii este o valoare naturala a Europei și totodata a patrimoniului natural universal , nu doar o chestiune financiara, care implica Romania și Ucraina.

In ultimii 20 de ani, greselile din vremea comunismului (lucrari de desecare si indiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci si comunitatile locale. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare – foste lacuri si canale desecate ce au fost date in concesiune anumitor companii si investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pentru oamenii din zona sau pentru natura- pot fi redate Deltei prin lucrari de reconstrucție ecologica.

“Am fost unul dintre initiatorii declaratiei scrise care cerea, practic, forurilor europene sa creeze o strategie dedicata Dunarii si Deltei, iar ulterior chiar am invitat doua comisii europarlamentare (de Mediu și Dezvoltare regionala) la Tulcea, ca sa vada, la fața locului, frumusetea care trebuie protejata. Acum am adus imaginea aceleiasi frumuseti, dar si a pericolelor care o ameninta, chiar la Bruxelles, sub ochii institutiilor europene. Sper ca semnalul nostru sa fie inteles“, a declarat Daciana Sarbu, MEP, membru in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara a Parlamentului European.

„Trebuie sa ințelegem ca Delta Dunarii ne pune la dispoziție o serie de beneficii – surse de hrana și de apa dulce, cai navigabile, potențial pentru turism. Or toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, daca Delta nu este gestionata integrat, daca nu-i oferim nimic in schimb, daca nu vom fi capabili sa controlam braconajul și dezvoltarea haotica a turismului și daca nu avem o viziune despre cum ar trebui sa arate aceasta zona in 10 ani de zile : o adevarata rezervație a biosferei și nu un spațiu dedicat vanatorii și pescuitului, acoperit de ciment și de gunoaie. Pentru ca acesta este viitorul Deltei care se contureaza in prezent`, a declarat Cristian Tetelea, Manager de Programe- Bazinul Dunarii in cadrul WWF.

Starea actuala a Deltei este reflectata de expoziția cu nume ilustrativ –„Delta Dunarii, paradisul in pericol”. Cele 30 de imagini expuse la Parlamentul European invita publicul sa descopere frumusețea și unicitatea Deltei, prin ochii a 4 fotografi romani pasionați de natura : Dan Dinu, Iliuța Goean, Helmut Ignat și Daniel Petrescu, fara a permite, insa, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, așa cum este, in general, prezentata și promovata Delta.

Organizatorii expoziției și-au propus sa redea o imagine reala a Deltei Dunarii din zilele noastre, ce pune in antiteza natura salbatica și satele tradiționale de pescari cu dezvoltarea haotica a turismului, vanatoarea ilegala și alte presiuni aduse astfel in atenția opiniei publice.

In perspectiva Asociației Salvați Dunarea și Delta și a WWF, provocarea majora in gestionarea Deltei Dunarii este concilierea intereselor de conservare cu cele de dezvoltare economica. In Rezervația Biosferei Delta Dunarii exista o structura complicata a responsabilitatilor pe diferite domenii de activitate, fapt care ingreuneaza insasi colaborarea autoritatilor locale responsabile de gestionarea Deltei.

O viziune comuna pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptata și susținuta de toți factorii de interes, ar putea fi o soluție pentru problemele cu care inca se confrunta astazi Delta Dunarii:

• Intarzierea lucrarilor de reconstrucție ecologica. Reconstructia ecologica a Deltei este o solutie necesara mentinerii proceselor naturale ale Deltei Dunarii, benefica pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic și dorita de comunitațile locale. Deși reprezinta obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstrucția ecologica a terenurilor degradate neproductive nu se realizeaza, din cauza intereselor divergente ale institutiilor locale, dar si a situatiei proprietatilor sau concesiunilor paguboase.

• Pescuitul intensiv si braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Desi Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducand noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operatiunile institutiilor de control si ale justitiei sunt ineficiente in a asigura respectarea legii.

• Turismul: dezvoltarea haotica din ultimii ani a turismului reprezinta o amenintare tot mai mare la adresa biodiversitatii Deltei, iar aceasta tendinta continua sa creasca. Comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori. Resursele naturale ale Deltei trebuie sa reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respecta valorile deltaice si care pot contribui la conservarea biodiveristatii.

• Transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice in Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de statiuni turistice incalca atat prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversitati, cat si statutul de rezervatie a biosferei, patrimoniu UNESCO.

De altfel, Comisia Europeana a solicitat, recent, Romaniei sa se ocupe de aspectele necorespunzatoare ale protectiei mediului natural din zona Sulinei si a Deltei Dunarii, Comisia fiind preocupata de procedurile deficitare de evaluare a impactului potential al dezvoltarii turismului in aceasta zona care face parte din reteaua europeana de arii protejate Natura 2000. Daca in termen de doua luni autoritatile nu informeaza Comisia cu privire la masurile luate in vederea asigurarii respectarii legislatiei UE in materie, Comisia poate transmite cauza Curtii Europene de Justitie.

“Dezechilibrul componentelor dintr-o biosfera cum este Rezervația Delta Dunarii, cea mai importanta zona umeda a Europei din punctul de vedere al biodiversitații, poate duce la un dezastru al lanțului trofic și chiar al societaților umane deltaice. Expoziția iși propune unul dintre ultimile semnale de alarma, inainte de a se isca fenomene ireversibile in acest colț de rai. Economicul nu trebuie sa subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie sa armonizeze durabil natura și oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este in pericol nu numai sa dispara sau sa se intoarca impotriva noastra, ci sa nu poata fi admirata decat in poze de catre copiii noștri”, a declarat Liviu Mihaiu, directorul Asociației Salvați Dunarea și Delta”.