Va asteptam pe site-ul www.europarlamentariisd.ro!

Pentru ca informatia inseamna putere, va indrept tuturor atentia catre o noua sursa de informatii despre activitatea grupului roman de europarlamentari S&D: site-ul nostru comun, http://www.europarlamentariisd.ro/, o fereastra deschisa catre toti cei care vor sa ne cunoasca activitatea in detaliu.

Este o bucurie sa putem avea in sfarsit un spatiu unde activitatea noastra este reflectata complet, structurat, bine organizat. De aici veti afla cu ce ne ocupam in fiecare sesiune la Parlamentul European, cu toate detaliile pe care le presupune implicarea noastra acolo, dar si ceea ce facem – sau scriem! – acasa, in Romania. Veti putea avea o imagine individuala asupra fiecaruia dintre noi, dar si una de grup, privind demersurile noastre in ansamblu.

Sa speram ca acest instrument va ajuta pe toata lumea care vrea sa afle “cu ce se ocupa” europarlamentarii romani din grupul S&D.

Asteptam comentariile voastre – pentru ca site-ul sa devina si mai util, si mai deschis.

Matematic, despre umanitatea din noi

Spuneam recent ca e gresit sa faci calcule contabile si sa “tai” vieti asa cum tai cifre intr-un bilant. Insa uneori poate ca matematica e limba pe care o intelegem cel mai bine cu totii.
Aud ca in spatele “scandalului” cailor din Letea ar fi castiguri, proiecte, bani. Ca ONG-urile ar avea de fapt interese financiare. Ca oamenii au abandonat acei cai din cauza saraciei. Ca autoritatile au procedat asa cum au procedat fiindca nu-si permit sa actioneze altfel – orice solutie (mai sofisticata decat macelul, se subintelege) ar fi fost prea costisitoare pentru saracia lucie in care se zbat. Ca protestele sunt “de Bucuresti”, iar dificultatile sunt locale. Sau, chiar, ca atitudinea “europenista” n-are nicio legatura cu Delta si greutatile de a trai acolo – cu alte cuvinte, umanitatea/moralitatea/comportamentul lipsit de cruzime reprezinta un lux, pe care si-l permit doar statele de la Franta si Germania in sus. Ca, pana la urma, nici macar nu vorbim de vreo specie interesanta – nu sunt cai salbatici, ci doar salbaticiti (de parca ar fi pretins cineva altfel).

Fiecare dintre aceste acuzatii poate avea partea sa de adevar, mai mare sau mai mica. Nu sunt instanta intr-un proces, ca sa le dovedesc sau sa le infirm, nu e treaba mea. Dintre toate acestea, pana acum doar saracia e dovedita 100%, ca sa fac apel la matematica: e singura ipoteza certa. Saracia, cea mai clara certitudine a Romaniei anului 2011, se pare, are ramificatii dintre cele mai diverse si mai neasteptate. A-ti abandona animalul pentru ca nu-l mai poti hrani este o situatie pe care oricine o poate intelege, si care se afla la originea trista a acestui episod.

Ceea ce a urmat insa la Letea nu are, din punctul meu de vedere, nicio explicatie rationala. Cei care au actionat acolo nu au oferit un argument rational. Teoria lor se reduce la a sustine ca trebuiau sa moara caii ca sa supravietuiasca padurea.

Matematic insa, pun o intrebare simpla:

Daca ai doi copii, iar unul dintre ei e mai mare, sau mai agresiv, sau mai infometat la ora mesei, si il bate pe celalalt, ce faci tu, ca parinte? Il ucizi, ca sa pui capat conflictului?

Si, ca sa duc mai departe rationamentul, al carui cinism depaseste deja chiar si granitele matematicii: daca maine-poimaine vor aparea oameni care vor taia copaci din padurea Letea (asa cum probabil s-a intamplat si neindoielnic se va repeta), ar trebui omorati si ei?

Sigur ca aceste propozitii suna, ele insele, dezumanizat. Din pacate, tot acest caz a fost facut posibil de realitatea dezumanizata din jurul nostru, cu bolnavi nevoiti sa se ridice din pat fiindca li se inchide spitalul si cu mame carora li se taie alocatia pentru pampers ca sa se poata relansa economia.

Deocamdata, caii de la Letea au fost salvati. Dar resorturile care au facut posibila aceasta situatie sunt acolo, neschimbate, neclintite nici de emotie, nici de logica.

O noua campanie de sustinere a biodiversitatii, pe Facebook

Uniunea Europeană face apel către toţi utilizatorii de Facebook să susţină biodiversitatea. Punctul central al noii campanii este o aplicaţie 3D inedită creată pe pagina de Facebook dedicată campaniei Biodiversitatea, care le va permite utilizatorilor să includă poza de profil a tuturor prietenilor pentru a forma una dintre mascotele campaniei: Veveriţa Roşie, Tonul, Stejarul, Broasca sau Vrabia.

Competiţie 2011

În noua etapă a campaniei Biodiversitatea 2011, cetăţenii Europei pot câştiga o excursie pentru două persoane în România, în regiunea Transilvania. Câştigătorul competiţiei va petrece o săptămână în mijlocul naturii, bucurându-se de rarităţile naturii precum observarea urşilor, alături de un ghid personal pe toată durata excursiei. De asemenea, câştigătorul va avea asigurat transportul şi cazarea.

Mecanismul competiţiei

Pentru a participa la competiţie, utilizatorii de Facebook trebuie sa viziteze pagina de Facebook a campaniei Biodiversitatea şi să utilizeze aplicaţia Biodiversifică-ţi Prietenii (Biodiversify Your Friends) – http://apps.facebook.com/biodiversity/. Astfel, pozele tuturor prietenilor se vor transforma în mascota aleasă. După finalizarea acestui proces, utilizatorii trebuie să îşi demonstreze angajamentul de implicare în protejarea biodiversităţii prin acţiuni concrete. Acest angajament poate fi exprimat prin cuvinte, filme sau poze. În urma unui vot al utilizatorilor de Facebook, cele mai de impact 10 acţiuni vor fi jurizate de către Comisia Europeană care va decide câştigătorul final. Concursul se va desfăşura în perioada 20 mai – 31 iulie 2011.

(din comunicatul oficial al campaniei)

Tara ororilor

Tara ororilor, si nu Gradina Carpatilor: iata care ar fi un slogan de tara mai potrivit pentru Romania. Poate ca nu ar vorbi despre atractiile si frumusetile tarii, insa ar reflecta cu acuratete si cu sinceritate realitatea asa cum e ea. In fond, cum anume ne punem noi in valoare frumusetile? Nu avem autostrazi care sa duca turistii la muntii si peisajele spectaculoase, nu avem grija de miracole precum Delta, construim zgarie-nori la radacina putinelor catedrale si suntem pe cale sa pulverizam o intreaga regiune pentru ca o firma straina sa faca profit culegand cateva particule de aur. Mai nou, suntem gata sa masacram niste animale care in alte tari ar intra direct in topul atractiilor din brosurile turistice, fara niciun motiv rational.

Poate ca Romania si-ar crea un loc aparte pe piata turistica mondiala daca ar promova rezultatele talentului aparte al actualei guvernari pentru orori. Tara in care pensionarii sunt lasati sa moara de foame si sacrificati pentru pacatul de a fi imbatranit in timpul mandatului “lor”. Tara in care scolile si spitalele se inchid fiindca nu sunt profitabile pentru “ei”, iar batranii sunt lasati sa moara si copiii – sa abandoneze scoala. Tara in care accidentele rutiere provoaca un genocid tacut, dar banii europeni cu care s-ar putea construi autostrazi raman la Bruxelles ori ajung in buzunarele clientelei. Tara unde o specie semi-salbatica de animale dintr-o regiune protejata este masacrata fara rezerve. Ar fi o brosura turistica socanta, nu-i asa? Insa ar oglindi realitatea asa cum e.

Caii salbaticiti din Delta ar fi, in orice alt stat membru UE, un trofeu turistic, ocrotit, ingrijit, pus in valoare si prezentat oamenilor ca o mica minune locala: o specie candva domestica, reintoarsa la natura, reinvatand comportamentul stramosilor si uimind prin modul in care se adapteaza. O minune in interiorul altei minuni – Delta insasi, o capodopera a biodiversitatii. La noi, sunt capturati cu brutalitate, incarcati in camione si trimisi la moarte. Iar autoritatile de toate felurile asista de pe margine si gasesc justificari, acolo unde logica, morala si umanitatea ar trebui sa le spuna ca aproba si consimt o oroare.

Nu doar iubitorii de animale ar trebui sa fie revoltati de aceasta intamplare. Fiindca ea este doar una dintr-un sir de masacre si orori, care au victime dintre cele mai diverse. Iar victima principala este Romania insasi, care va ramane in urma “lor” secatuita, bolnava, salbaticita, lipsita de orice speranta.

Cum sa ne crestem copiii intr-o tara a ororilor? Cu siguranta nu vom afla raspunsul din partea celor care ne conduc astazi.

Despre biodiversitate, capital si caii semi-salbatici din Delta Dunarii

“Este capitalul nostru natural, si il cheltuim prea repede”, spunea acum cateva zile comisarul european pentru mediu despre biodiversitate. Prilejul era dezvaluirea noii strategii a CE in privinta reducerii pierderilor de biodiversitate. Pierderi considerate o amenintare uriasa la adresa echilibrului nu doar natural, dar si economic din UE. De ce? Fiindca aceste pierderi incep sa fie cuantificate in termeni economici, si sumele rezultate sunt socante. De exermplu, polenizarea realizata de albine in Europa are o valoare economica de 15 miliarde de euro pe an. Asa e mai simplu de estimat care sunt pierderile cauzate de distrugerea populatiilor de albine, o realitate despre care ONG-urile de mediu si presa europeana vorbesc deja de ani buni.

Despre caii semi-salbatici din Delta Dunarii am auzit vorbindu-se in doua moduri.

Primul este fascinant si ne aminteste de ce Romania e un teritoriu atat de potrivit explorarii si atat de plin de comori naturale, chiar daca nedescoperite sau nevalorizate. Se spune ca sunt un aproape-miracol al naturii – o specie reintoarsa la natura, care se readapteaza unui mediu natural pe care l-au cunoscut stramosii lui, prin evolutii fizice si de comportament care ii uimesc pe oamenii de stiinta.

Al doilea e aproape tragic. Chiar zilele acestea, am aflat ca acesti cai sunt prinsi cu brutalitate si pregatiti sa ia drumul abatorului. Am stat de vorba cu localnici si cu organizatiile de mediu care cunosc zona in general si problema aceasta in mod special. Punctul de vedere al autoritatilor pare sa fie acesta: caii salbaticiti distrug copacii din zona protejata Letea, motiv pentru care trebuie tinuti sub control. Punctul de vedere al unui iubitor de natura este insa urmatorul: de ce sa distrugi o parte a naturii pentru a proteja o alta parte a sa? De ce sa nu le protejezi pe amandoua? In fond, asta se numeste “protejarea biodiversitatii”, iar Uniunea Europeana lanseaza strategii si programe finantate cu multi bani in numele acestui principiu simplu.

A distruge o specie pentru protejarea alteia mi se pare echivalent cu a-ti omori un copil pentru a-l putea creste pe celalalt: din punct de vedere contabil, probabil ca are sens; din punct de vedere logic, moral si uman este absurd, rusinos si inacceptabil.

Autoritatile locale, Prefectura, Romsilva si Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii au datoria sa gaseasca urgent, cu ajutorul ONG-urilor de mediu (care isi ofera deschis sprijinul), solutii lipsite de cruzime fata de natura. Este un prilej pentru toti de a demonstra ca Romania este o tara civilizata, care intelege ca natura este o valoare uriasa, iar una din masurile gradului nostru de civilizatie este modul in care intelegem sa o protejam. Este un capital al nostru – ca sa folosesc un termen pe care sa il poata intelege si cei care gandesc totul in calcule contabilicesti si rate ale profitului – care pretuieste mai mult daca il pastram decat daca il distrugem.

Suntem in Uniunea Europeana, anul 2011. Orice problema se poate rezolva cu solutii umane, logice si eficiente, in cele mai multe cazuri cu asistenta europeana, daca nu reusim singuri. Exterminarea nu se regaseste in planurile UE de protejare a biodiversitatii. Si n-ar trebui sa se regaseasca nici in practicile noastre administrative.

PS. Pe 22 mai sarbatorim cu totii Ziua Biodiversitatii.

Sinteza activitatii din aprilie 2011

In UE trebuie interzisa clonarea animalelor pentru producerea de alimente

Daciana Sarbu la sesiunea plenara de la Strasbourg (©Photo European Union)

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, a solicitat Comisiei Europene propuneri legislative care sa interzica folosirea clonarii animalelor pentru producerea de alimente in UE. Mesajul a facut parte din interventia sa in dezbaterea de la Strasbourg cu privire la dosarul “alimentelor noi”, pentru care eurodeputata a detinut rolul de raportor al grupului socialist.

In cadrul negocierilor dintre institutiile europene pe aceasta tema, Daciana Sarbu a reafirmat punctul de vedere al Parlamentului European, bazat pe opiniile exprimate de cetateni. Forul legislativ european a sustinut cu fermitate interzicerea clonarii animalelor pentru producerea de hrana sau, in cel mai rau caz, prezenta clara a acestei informatii pe eticheta alimentelor. In schimb, Consiliul UE – in care Romania este reprezentata la cel mai inalt nivel executiv – si Comisia Europeana s-au opus acestor propuneri.

”Noi reprezentam aici vointa cetatenilor europeni, iar acestia nu vor sa aiba in farfurie carne clonata. In timpul negocierilor, Consiliul a ignorant aceste preocupari legitime – lucru profund regretabil”, a declarat Daciana Sarbu, membra in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE. Eurodeputata a acuzat Consiliul de incercarea de tergiversare a discutiilor, tocmai pentru ca regulile privind etichetarea explicita a acestor alimente sa nu poata intra in vigoare.

Daciana Sarbu a afirmat ca rezultatul acestor negocieri este “dezamagitor” si a cerut Comisiei Europene sa nu uite ca si-a asumat deja, in octombrie 2010, angajamentul de a interzice clonarea animalelor pentru producerea de alimente pe teritoriul UE.

Un sondaj tip Eurobarometru realizat la nivelul intregii UE in 2008 a aratat ca 63% dintre europeni nu ar cumpara alimente provenite de la animale clonate. In acelasi timp, 90% dintre europeni considera importanta mentionarea acestei proveniente pe eticheta produselor alimentare”.

Sanatatea oamenilor trebuie sa fie mai presus de interesele industriei nucleare

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD a atras atentia Comisiei Europene ca interesele industriei nucleare nu trebuie sa fie prioritare fata de sanatatea cetatenilor europeni, solicitand realizarea cat mai urgenta a unui studiu independent cu privire la efectele catastrofei de la Cernobil. Interventia sa a avut loc in cadrul dezbaterii de la Strasbourg prilejuite de marcarea a 25 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil.

“Provin dintr-o tara – Romania – care produce energie nucleara si in care populatia are, si astazi, temeri si intrebari ramase fara raspuns in legatura cu impactul pe termen lung al accidentului de la Cernobîl”, a subliniat eurodeputata, subliniind ca forurile europene sunt obligate sa se preocupe in mod special de problema masurarii impactului accidentelor nucleare asupra sanatatii umane.

Afirmatiile sale vin in contextul in care un grup de experti finantat de Comisia Europeana a recomandat realizarea unui studiu international care sa investigheze efectele complete asupra sanatatii produse de catastrofa de la Cernobîl si, in mod normal, Organizatia Mondiala a Sanatatii ar fi cel mai potrivit candidat pentru realizarea acestui studiu. “In realitate insa, exista un conflict de interese intre OMS si Agentia Internationala pentru Energie Atomica (IAEA), iar interesele industriei nucleare par sa aiba prioritate fata de sanatatea umana”, a subliniat Daciana Sarbu, referindu-se la acordul incheiat intre aceste organizatii, care presupune ca Agentia poate sa blocheze accesul OMS la informatii considerate “confidentiale”. Eurodeputata a subliniat ca unele dintre aceste informatii inaccesibile se pot dovedi de importanta vitala pentru monitorizarea si intelegerea efectelor accidentelor nucleare asupra sanatatii umane: “Este inacceptabil ca probleme care tin de sanatatea cetatenilor ar putea fi puse mai prejos de interesele industriei responsabile de aceste accidente”.

Eurodeputata, membra in Comisia pentru Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara din PE a solicitat ca termenii intelegerii dintre OMS si IAEA sa fie revizuiti in mod temeinic, astfel incat  transparenta, in beneficiul sanatatii oamenilor, sa primeze in fata obiectivelor industriei nucleare”.

Europa, tot mai departe de noi

Unul dintre fondatorii Uniunii Europene, Jean Monnet, spunea ca statele europene, atunci cand actioneaza separat, sunt “prea mici pentru a garanta propriilor popoare prosperitatea necesara si dezvoltarea sociala”. Daca ne uitam la Romania anului 2011, constatam ca nu dimensiunea tarii este un criteriu. Calitatea guvernantilor insa este. Iar cand aceasta lipseste cu desavarsire si, mai mult, este dublata de o rea-vointa sistematica, se intampla un paradox: in al cincilea an de apartenenta la UE, Romania e din ce in ce mai departe de realitatea europeana.

Avem la dispozitie fonduri europene, dar ele raman blocate in sertarele de la Bruxelles, fiindca autoritatile de la Bucuresti se straduiesc sa la tina cat mai departe de propriii cetateni – dar, fireste, cat mai aproape de buzunarele clientelei. Pentru asta Romania plateste si va plati. Si, mai mult, e posibil sa plateasca si alti europeni, fiindca mecanismul de alocare a fondurilor europene e pe cale sa fie modificat sub acest pretext (daca Romania nu absoarbe bani, inseamna ca nu are nevoie de ei, nu? Iata concluzia fireasca si logica a unei lumi care nu intelege anormalitatea si absurdul care domnesc la Bucuresti).

Semnam angajamente si ne asumam obiectivele Europa 2020, dar in acelasi timp inchidem scoli si condamnam profesorii la foame si elevii – la abandon scolar.

Suntem in Europa doar in hartii. Altfel, ceea ce traim acum nu are nimic in comun cu realitatea Uniunii Europene de astazi, cu principiile enuntate de parintii sai fondatori sau cu ceea ce-si doresc romanii.

De Ziua Europei, nu putem spera decat sa ne reluam cat mai rapid traiectoria catre Europa. Chiar daca, in teorie, deja am ajuns acolo.

Din cauza guvernului de la Bucuresti, fondurile pentru agricultura UE ar putea fi diminuate

“Daciana Sarbu, europarlamentar, solicita guvernului masuri urgente care sa favorizeze absorbtia fondurilor europene, deoarece semnalele venite de la Bruxelles sunt profund negative. Contraperformantele Romaniei sunt pe cale sa determine Comisia Europeana sa reduca finantarea prin fonduri structurale, cu efect asupra tuturor statelor membre, dupa cum a subliniat recent si comisarul Dacian Ciolos.

“In acest moment, autoritatile de la Bucuresti sunt 100% vinovate de absorbtia scazuta de fonduri europene, din doua motive: fie nu ajuta potentialii beneficiari sa acceseze fonduri, fie directioneaza banii catre clientela de partid”, subliniaza Daciana Sarbu, facand trimitere inclusiv la cazul recent al ministrului Botis. “Agricultura este un domeniu in care fondurile europene ar putea aduce schimbari majore in bine, insa oamenii nu stiu cum sa ajunga la banii europeni  fiindca nu au sprijin din partea autoritatilor. Nu sunt invatati cum sa scrie proiecte sau sa pregateasca documentatia necesara, ci dimpotriva, in calea lor se ridica piedici birocratice de neinteles”, adauga eurodeputata, care insista asupra faptului ca procedurile de obtinere a banilor europeni ar trebui sa fie clare si transparente. “Pentru orice producator agricol care are forta de munca si o idee,  fondurile europene ar trebui sa fie accesibile printr-un procedeu simplu, nu blocate in spatele unui calvar birocratic”, afirma Daciana Sarbu.

Aceasta subliniaza faptul ca absorbtia redusa a fondurilor structurale de catre Romania este un argument pentru statele membre care doresc reducerea fondurilor destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, fapt confirmat marti intr-un interviu si de comisarul european pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, Dacian Ciolos. “Din cauza guvernarii actuale, agricultura UE ar putea pierde din finantarea comunitara; sunt state care arata cu degetul catre noi si intreaba: de ce sa alocam atatia bani pentru agricultura daca ei nu sunt folositi?”, adauga Daciana Sarbu.

Daciana Sarbu activeaza in Comisia de Agricultura din PE si este raportor – in numele acestei comisii – pe tema rolului strategic al agriculturii in asigurarea securitatii alimentare. In aceasta calitate, eurodeputata a solicitat, in mai multe randuri, Comisiei Europene, dar si autoritatilor de la Bucuresti simplificarea birocratiei specifice Politicii Agricole Comune, subliniind ca producatorii agricoli din Romania  se lovesc de probleme administrative si birocratice atunci cand acceseaza fonduri sau cand trebuie sa aplice legislatia europeana”.