La multi ani tuturor copiilor!

Sunt la Constanta, unde particip la inaugurarea policlinicii pentru copii a Spitalului Judetean de Urgenta, complet renovata si modernizata printr-un parteneriat initiat de Fundatia Scheherazade si autoritatile locale.

Vestile rele si recordurile negative despre situatia copiilor din Romania s-au tot adunat in acesti ani. Zilele trecute am aflat cu totii dintr-un studiu UNICEF ca mai mult de un sfert din copiii romani traiesc in saracie. Mortalitatea infantila atinge in Romania cele mai mari cote din UE, un fenomen inspaimantator de grav, care ne sufoca viitorul; sprijin campania Organizatiei Salvati Copiii si m-am bucurat sa aflu ca am alergat impreuna cu folos – s-au strans 18000 de euro pentru asistenta maternala in 10 comunitati sarace. Accesul dificil la scoala si la ingrijire medicala, dar si obezitatea si bolile generate de ea sunt alte realitati care apasa cu o greutate uriasa pe umerii fragili ai generatiilor tinere.

Dar toate aceste cifre, enorme prin semnificatia lor, nu dor la fel de mult precum tristetea sfasietoare din privirea unui copil bolnav, sau dorinta neimplinita de pe chipul unui copil nevoias.

Azi e 1 iunie; inima ne indeamna sa ne gandim cu si mai mult drag la ei, cea mai valoroasa si cea mai vulnerabila resursa a noastra; iar ratiunea ne obliga sa facem, fiecare dintre noi, tot ce putem ca sa le aducem un zambet pe chip. Pentru ca nimic nu ne poate aduce mai multa bucurie in suflet decat zambetul lor.

De Ziua Internationala a Biodiversitatii, despre amenintarile la adresa rezervelor de peste

Ca raportor de aviz al Comisiei de Mediu din PE, am vorbit azi in PE despre pericolele ce ameninta stocurile globale de peste. Intamplator sau nu, dezbaterea a avut loc chiar cu prilejul Zilei Internationale a Biodiversitatii, o ocazie cu atat mai potrivita de a vorbi despre una dintre marile bogatii pe care ni le ofera mediul – mai ales ca sarbatoarea din acest an a fost dedicata biodiversitatii marine.

Unul din motivele pentru care am discutat, in plenul de la Strasbourg, despre amenintarile majore la adresa rezervelor de peste la nivel mondial este ca ne referim practic la unul din riscurile concrete ce vizeaza astazi securitatea alimentara: pentru aproape 20% din populatia planetei, pestele este sursa principala de proteine. Mai mult, pestele are un rol esential pentru alimentatia sanatoasa, pentru ca ofera cea mai sanatoasa sursa de proteina animala.  Insa aceasta resursa vitala este decimata de exploatarea nesustenabila, prin intermediul unor practici piscicole care nu tin cont de securitatea alimentara pe termen lung, dar si prin abuzurile ce tin de pescuitul ilegal.

Am atras atentia in plen ca, in timp ce specialistii in materie de mediu si cei din industria piscicola poarta discutii aprinse despre speciile pe cale de disparitie sau cele “amenintate”, rezervele de peste, cele care ne apartin tuturor, sunt in pragul colapsului.

Raportul pe care l-am dezbatut face un efort considerabil de a intari regulile ce privesc pescuitul de ton rosu (o specie afectata in mod special de pescuitul abuziv), insa din nefericire amendamentele noastre din Comisia de Mediu, care ar fi intarit impactul sau, nu au primit suficienta sustinere.

Masurile prevazute de noul acord international vor asigura o implementare si o aplicare mai buna a regulilor existente si de aceea vorbim despre un pas important.

Insa realitatea ne arata in mod clar ca aceste masuri nu vor fi suficiente.

Viitoarele acorduri vor trebui sa fie mult mai ambitioase, daca ne propunem cu adevarat sa protejam mediul marin si sursa de hrana sanatoasa pe care ne-o ofera.

Doua planete?

Imaginea de mai sus (luata din WWF Living Planet Report, lansat azi in toata lumea, inclusiv la Bucuresti) vorbeste despre eforturile pe care le fac unele comunitati pentru a se adapta starii curente a resurselor: cercurile in diverse nuante de verde sunt campuri cultivate (cu cereale sau legume), iar forma lor este data de folosirea unor sisteme de irigatii centrate in jurul unui pivot.

Este doar una dintre formele de adaptare la modul in care “planeta vie” se modifica sub ochii nostri. Restul – majoritatea – sunt inca proiecte si masuri pentru viitor. Azi, de Ziua Internationala de Actiune pentru Clima, privim planeta in perspectiva si realizam ca schimbarile climatice incep sa devina o realitate ce trebuie luata in calcul, poate in aceeasi masura ca deficitul bugetar sau cursul de schimb.

Nu intamplator am facut trimitere la indicatori economici esentiali: raportul WWF estimeaza ca, la nivel global, cererea pentru resurse naturale s-a dublat fata de 1996 si ca astazi, resursele consumate intr-un singur an de populatia globului se regenereaza intr-un an si jumatate; iar documentul prezice ca, pana in 2030, va fi nevoie de echivalentul a doua planete ca sa fie satisfacuta cererea pentru resurse.

Vorbim “doar” despre schimbari climatice? Nu: vorbim despre economie pura. Si despre supravietuire.

Felicitari tuturor SuperEcoEroilor!

Felicitari tuturor participantilor la campania Let’s Do It, Romania!, pentru demonstratia de forta, implicare si, pur si simplu, dragoste fata de mediu.

Cetatenii europeni resping austeritatea si cer strategii de crestere

‘Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a atras atentia, in plenul Parlamentului European de la Bruxelles, ca valul de schimbari politice din ultimele saptamani reprezinta semnalul respingerii austeritatii de catre cetatenii europeni. Stimularea cresterii si repararea nedreptatilor trebuie sa fie directiile urmate in perioada urmatoare, a afirmat deputata europeana, punctand astfel semnificatia evolutiilor recente din Uniunea Europeana, precum rezultatul alegerilor prezidentiale din Franta sau cel al alegerilor locale din Marea Britanie. Mesajul a fost prilejuit de sarbatorirea Zilei Europei (9 mai).

“An de an, de Ziua Europei ne amintim inceputul constructiei comune a proiectului european. Anul acesta, putem vorbi cu mai multa speranta si incredere despre un nou inceput. Valul de schimbari politice din ultimele saptamani e semnalul ca europenii nu mai accepta austeritatea. Prin austeritate s-au obtinut doua rezultate majore: saracia si lipsa de speranta! Aceasta epoca trebuie sa se incheie”, a subliniat Daciana Sarbu.

Eurodeputata  a insistat asupra noii directii de care are nevoie Europa, caracterizata prin  “strategii de crestere”, “repararea nedreptatilor din ultimii ani”, precum si “masuri pozitive care sa creeze locuri de munca si sa sprijine categoriile vulnerabile”.

Mesajul evolutiilor politice din Uniunea Europeana este unul optimist, considera Daciana Sarbu: “Desi multi europeni sunt in suferinta si se confrunta zi de zi cu greutati uriase, astazi putem vorbi despre credinta renascuta intr-un viitor mai just, cladit de lideri care-si respecta cetatenii si iau decizii in favoarea acestora”’.

Asociatia Scoala pentru Sanatate le-a facut analizele bucurestenilor cu ocazia Zilei Mondiale a Sanatatii

‘Asociatia Scoala pentru Sanatate, infiintata de Daciana Sarbu, si Tineretul Social Democrat au organizat, cu ocazia Zilei Mondiale a Sanatatii – 7 aprilie, campania Va facem analizele!, o actiune de masurare gratuita a glicemiei si tensiunii arteriale.

In perioada 2-6 aprilie, in Pasajul Universitatii din Bucuresti, reprezentantii Asociatiei au distribuit de asemenea materiale informative cu privire la viata sanatoasa.

“Am inceput campania Va facem analizele! in septembrie 2011 la Suceava, am ajuns in Botosani, Sibiu, Bucuresti, Bacau, iar acum am revenit in capitala pentru a transmite, chiar de Ziua Mondiala a Sanatatii, un mesaj important: modul cum ne hranim ne influenteaza profund sanatatea. Alimentatia nesanatoasa poate fi cauza unor afectiuni grave. Un simplu test de glicemie ne poate arata din timp daca avem probleme, si tocmai de aceea ne-am propus sa ajutam cat mai multi oameni cu aceste analize, dar si cu sfaturi referitoare la viata sanatoasa”, spune Daciana Sarbu.

Eurodeputata, care este membra in Comisia de Sanatate publica a Parlamentului European, este implicata in mai multe activitati care vizeaza nutritia, atat la Bruxelles, cat si in tara.

Aceasta a fondat, in 2010, Asociatia Scoala pentru Sanatate, care are ca obiectiv informarea publica pe tema nutritiei. Asociatia a demarat in acelasi an un turneu national – Hrana Desteapta pentru Copii Sanatosi – dedicat parintilor de prescolari, iar din 2011, in parteneriat cu TSD, desfasoara o actiune nationala de masurare gratuita a glicemiei si distribuire de materiale informative pe tema diabetului si nutritiei. In urma implicarii sale in acest domeniu, in noiembrie 2011 Daciana Sarbu a fost invitata sa faca parte din Grupul European de Lucru privind Diabetul’.

Ministrul Fuia sa-si ceara scuze agricultorilor romani!

‘Daciana Sarbu, eurodeputata PSD, ii solicita ministrului Agriculturii sa-si ceara scuze producatorilor agricoli romani, dupa ce a declarat ca nu-si cumpara alimentele la piata, ci la supermarket. Deputata europeana considera ca aceasta afirmatie este nu numai incompatibila cu functia acestuia, dar este profund jignitoare si echivaleaza cu o lovitura foarte grea adusa agricultorilor romani, pe fondul lipsei totale de masuri de sprijinire a acestora din partea guvernului.

“Declaratia recenta a Ministrului Agriculturii, Stelian Fuia, potrivit careia isi cumpara alimente de la supermarket si nu de la piata este o lovitura foarte dura adusa producatorilor romani. Un membru al guvernului, obligat prin fisa postului sa lupte pentru interesele producatorilor romani, ii sfideaza deschis pe acestia, dand un semnal extrem de brutal la adresa celor pe care ar trebui sa-i protejeze si sa-i ajute”, arata eurodeputata, membra in Comisia de Agricultura si dezvoltare rurala din PE.

Daciana Sarbu considera acest mesaj profund gresit si reprezentand o atitudine condamnabila a titularului de la Agricultura, care s-a remarcat pana acum, de la preluarea mandatului, prin ignoranta, rea-vointa si erori succesive.

“De cand a venit la minister, domnia sa ne-a vorbit despre preferinta pentru organisme modificate genetic, ne-a explicat ca nu poate influenta pretul legumelor pentru ca nu intelege cum se formeaza acesta, s-a laudat cu procente de absorbtie a fondurilor europene care nu au nicio legatura cu realitatea, iar acum le-a dat o palma producatorilor romani, afirmand ca-si cumpara produsele de la supermarket. Vorbim despre reprezentantul ministerului Agriculturii, unul deosebit de important pentru Romania, in plina perioada cand la Bruxelles se discuta despre reforma politicii agricole comune. Am fost avertizati ca suntem in pericol sa ne fie reduse fondurile europene, pentru ca nu reusim sa le atragem, iar dezvoltarea rurala este una dintre zonele care sufera enorm din acest punct de vedere: cea mai mare parte a banilor ramane la Uniunea Europeana, in timp ce agricultorii romani se zbat in saracie, iar mediul rural se lupta cu subdezvoltarea. Implicarea ministrului Fuia se reduce la manifestari de dispret si dezinteres fata de agricultorii romani”, declara deputata europeana’.

Ajutoarele alimentare trebuie mentinute in bugetul multianual al UE!

‘Daciana Sarbu, eurodeputata PSD, a solicitat azi Comisiei Europene sa garanteze ca programul de acordare a ajutoarelor alimentare pentru persoanele defavorizate va fi in continuare finantat din surse UE si va fi inclus in noul cadru financiar multianual. Declaratia a fost sustinuta in plenul Parlamentului European, in cadrul dezbaterilor cu reprezentantii CE pe tema viitorului acestui program dupa 2013.

„Discutiile referitoare la viitorul cadru financiar multianual au deja loc in prezent, dar continuarea acestui program nu este inca abordata public. De aceea, rog Comisia sa stabileasca unde anume va putea fi incadrat acest program in viitorul cadru financiar multianual,  dar ma opun cu tarie oricarei tentative de impunere a  co-finantarii  nationale”, a subliniat eurodeputata, care a amintit ca peste 18 milioane de cetateni europeni au beneficiat de alimente prin acest program.

Acordul la care s-a ajuns in urma negocierilor inter-institutionale a fost  pastrarea  programului  „alimente pentru persoanele cele mai defavorizate” cu aceeasi finantare din bugetul Uniunii pana in anul 2013, insa unele state membre s-au exprimat in favoarea eliminarii complete a acestui mecanism dincolo de  anul 2013. „Saracia in Uniunea Europeana a fost adancita de criza economica. Ar fi inuman sa renuntam la acest program intr-o perioada care se anunta tot mai dificila. Saracia nu va disparea, ca prin minune, in 2013, deci nu avem voie sa abandonam un ajutor atat de necesar”, a declarat Daciana Sarbu.

Deputata europeana, membra in Comisia de Agricultura si dezvoltare rurala din PE, a solicitat institutiilor europene sa includa aceasta tema in discutiile privind noul cadrul financiar european, mentinand astfel finantarea europeana a programului si dupa 2013: „Acesta trebuie sa ramana un program european, asa cum a fost inca de la infiintarea sa,  si sa se bucure de aceeasi finantare ca pana in prezent. As vrea sa cer Comisiei sa garanteze ca acest program nu va fi complet ignorat in discutiile privind trasarea noului cadru financiar multianual”’. 

Iodul – semne de intrebare

Privesc multe informatii sau discutii despre sanatate si alimentatie nu numai ca europarlamentar membru in Comisia de sanatate, dar si din postura de mama a unei fetite de 4 ani. Inteleg perfect starea de alerta in care intra un parinte atunci cand primeste informatii care se contrazic sau sentinte ce indica pericole grave in cele mai simple alimente. Si, natural, am privit si eu cu mult interes pozitia exprimata recent cu privire la sarea iodata de Asociatia Operatorilor din Agricultura Ecologica. Acestia atrag atentia ca prezenta exclusiva in magazine a sarii iodate reprezinta o garantie ca romanii consuma excesiv iod, ceea ce poate genera in organism dezechilibre si chiar afectiuni.

Presa a intrebat medici endocrinologi si specialisti, iar parerile sunt cat se poate de diverse.

Unii arata ca alimentatia tipica a romanilor, in cele mai multe zone ale tarii, este deficitara in iod, fapt care poate afecta starea de sanatate. Pe baza acestei realitati a fost, de altfel, fundamentata si decizia referitoare la interzicerea comercializarii sarii neiodate. Organizatia Mondiala a Sanatatii pune un accent foarte puternic pe problema deficitului de iod. La adunarea sa generala din 1992, toate statele europene au sustinut obiectivul eliminarii deficitului de iod. In 1993, acest deficit se afla sub control doar in 5 state europene. Anii care au urmat au fost dedicati unor masuri precise care sa atinga acest obiectiv, iar in mai 2002, o sesiune speciala a unei reuniuni a Natiunilor Unite a fost dedicata acestui subiect. Tot in 2002 a adoptat si Romania legislatia referitoare la sarea iodata.

Altii spun, in schimb, ca prezenta iodului – via sare – in majoritatea produselor alimentare duce automat la exces, in special in conditiile in care romanii consuma oricum cantitati mari de sare (studiile  realizate de Ministerul Sanatatii arata ca in Romania se consuma, in medie, in jur de 11 grame de sare pe cap de locuitor zilnic, consumul fiind dublu fata de cel recomandat de OMS.)

Cu alte cuvinte, vorbim despre o decizie necesara si in linie cu recomandarile OMS la vremea respectiva, insa nu stim mare lucru despre monitorizarea efectelor sale, despre aplicarea sa pe termen lung, despre situatia de azi (dupa implementarea timp de 10 ani a deciziei) a deficientelor de iod din Romania.

Intrebarile aparute recent cu referire la consumul de sare iodata sugereaza nevoia unor informatii actualizate cu privire la situatia de astazi, cu date la zi si concluzii fundamentate pe realitatea cifrelor, mentinand in acelasi timp corelarea cu politicile europene si recomandarile OMS.

Nu pot fi deloc de acord cu sentintele alarmiste, insa inteleg perfect confuzia oamenilor – si in special a parintilor – cu privire la aceste informatii contradictorii ori, cel putin, incomplete.

De aceea am adresat Comisiei Europene o interpelare prin intermediul careia incerc sa aflu care sunt datele si recomandarile oficiale la zi ale autoritatilor europene pe aceasta tema. Sper sa primesc rapid clarificari pe care sa le pot impartasi tuturor.

Cum protejeaza guvernul producatorii agricoli de pericolele banilor europeni

Daca ar exista, la nivel european, conceptul de prevenire a absorbtiei de fonduri, Romania s-ar afla pe primul loc de departe.

Nu pot sa nu observ tot mai multe eforturi in sensul acestei preventii – dintr-o combinatie de incompetenta, ticalosie, tentative de furt si ignoranta - in special intr-un domeniu pe care il urmaresc cu atentie – cel al agriculturii si dezvoltarii rurale.

Ministerul Agriculturii a lansat saptamana aceasta un proiect de 25 de milioane de euro din fonduri europene, numit “Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala” (RNDR), prin care fermierii ar urma sa primeasca informatii despre fonduri europene. Site-ul este aproape nefunctional. Pentru fermieri, adica potentialii beneficiari, este nefunctional de-a dreptul, pentru ca eu nu am gasit acolo decat comunicate de presa despre diverse conferinte si comitete de-ale ministerului, sau despre diverse intalniri de-ale ministrului cu diverse persoane. Nu-mi dau seama cum pot afla producatorii agricoli informatii vitale despre fondurile europene din Comitetele de coordonare si seminariile organizate la Bruxelles. Dar e posibil sa nu am la fel de multa imaginatie precum actualul ministru. Nu-i pomenesc numele pentru ca nu e relevant – oricum face exact ce-a facut predecesorul sau, si tot de la Monsanto vine.

Un domn care, se pare, este ministru al Comunicatiilor anunta saptamana trecuta ca pregateste o platforma de comert electronic, prin care “sa-i scoatem din anonimat pe micii producatori de la tara si sa-i ducem pe piata globala”. Cuvintele sale, si nu inventiile opozitiei rauvoitoare! Probabil ca acest domn ministru se asteapta ca producatorii de castraveti vor sari direct de pe aceasta platforma catre pietele din China, Brazilia si India. Nu cred ca i-a anuntat nimeni pe bietii agricultori, care nu au bani nici macar sa-si inchirieze o taraba in piata Obor si-si vand produsele printre blocuri ca sa-si poata lua o paine, dar cand vor afla sigur se vor entuziasma… Mai mult, acelasi domn ministru doreste ca de pe aceasta platforma sa se propulseze “pe piata globala” (expresia domniei sale, nu a mea!) si producatorii de oua incondeiate, sculpturi sau branza.

Foto: Ecomagazin

In tot acest timp, la Bruxelles se afla miliarde de euro rezervate pentru agricultura si dezvoltarea rurala a Romaniei, si pe care nu le solicita nimeni.

De la ministrul Agriculturii am mai auzit ca si-a propus o tinta foarte agresiva pentru absorbtia fondurilor europene: 2,5 miliarde de euro, “o suma care reprezinta 40% din cei 6 miliarde de euro pe care Guvernul si-a propus sa ii absoarba in acest an”. Calculul suna bine, dar e profund gresit: suma citata contine si platile directe catre agricultori, care sunt un fel de “subventie” rezervata Romaniei prin bugetul Politicii Agricole Comune. Pana la finalul anului trecut, Romania reusise sa atraga cam un sfert din adevaratele fonduri europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, cel mai slab procent din UE.