Felicitari tuturor SuperEcoEroilor!

Felicitari tuturor participantilor la campania Let’s Do It, Romania!, pentru demonstratia de forta, implicare si, pur si simplu, dragoste fata de mediu.

Distrugerea padurilor din Retezat – adusa in atentia autoritatilor europene

Daciana Sarbu, europarlamentar PSD si Sabin Cutas, europarlamentar PC atrag atentia autoritatilor europene asupra pericolelor ce ameninta zonele protejate din Romania, printr-un demers initiat impreuna cu europarlamentarii Gaston Franco (Franta) si Satu Hassi (Finlanda).

Foto: Matthias SCHICKHOFER / AGENT GREEN

Cei patru eurodeputati au initiat la PE o declaratie scrisa privind despadurirea in UE, prin care solicita imbunatatirea protectiei padurilor si a gestionarii durabile a acestora in UE, ca reactie la procesul actual de degradare a padurilor si de reducere a biodiversitatii acestora.

Europarlamentarii atrag atentia autoritarilor europene in special asupra  pericolelor la care sunt expuse zonele protejate din Europa, precum Parcul National Retezat din Romania.

Acestia subliniaza ca gestionarea durabila a padurilor prezinta diferente intre si in cadrul tarilor din UE, diferente care duc la modificarea structurii si biodiversitatii padurilor. Mai mult, schimbarile climatice reprezinta o provocare importanta pentru padurile europene, determinand incidenta crescuta a catastrofelor naturale, disparitia unor speciilor de plante si animale, deteriorarea calitatii solului, desertificare si inundatii.

Subliniind, in apelul lor, ca Uniunea Europeana are in acest moment un sistem fragmentat de monitorizare a arealului sau forestier, deputatii solicita realizarea unui sistem armonizat si cuprinzator de monitorizare a padurilor la nivelul Uniunii Europene, care sa includa raportari continue si obligatorii privind impadurirea, reimpadurirea si despadurirea.

Daca va primi sprijinul a jumatate plus unu din numarul total al eurodeputatilor, declaratia scrisa va deveni pozitie oficiala a Parlamentului European.

 

TVR are obligatia sa dezvaluie romanilor adevarul despre Rosia Montana, nu sa sprijine propaganda RMGC

Joi, 23 februarie, de la ora 21.00, postul TVR1 va difuza emisiunea “Judeca tu!” dedicata subiectului Rosia Montana. Temele anuntate ca fiind dezbatute vor atinge probleme legate de patrimoniul cultural al Rosiei Montane, protectia mediului, legea minelor, legea proprietatii, dezvoltare durabila si perspective de dezvoltare pentru Rosia Montana. Eurodeputata PSD Daciana Sarbu adreseaza un apel public conducerii TVR si realizatorilor emisiunii, amintindu-le obligatia ferma a televiziunii publice de a informa corect cetatenii romani.

TVR are statut de institutie publica, finantata de la bugetul de stat, si are “misiunea de a asigura informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice”. TVR are obligatia ca, prin toate emisiunile realizate si difuzate, sa sprijine interesul cetateanului. “Singurul obiectiv pe care trebuie sa-l urmareasca TVR intr-o emisiune dedicata subiectului Rosia Montana este dezvaluirea adevarului”, subliniaza Daciana Sarbu.

Eurodeputata atrage atentia ca romanii au dreptul sa cunoasca adevarul cu privire la Rosia Montana, atat in privinta pericolelor reprezentate de proiectul minier cu cianuri, precum si in legatura cu beneficiile reale pe care statul roman si implicit contribuabilii romani le-ar obtine in eventualitatea inceperii acestei exploatari. De asemenea, oamenii au dreptul sa fie corect informati in legatura cu potentialul real al tuturor posibilelor variante de dezvoltare a regiunii Rosia Montana.

Decizia in privinta viitorului regiunii Rosia Montana nu trebuie sa se afle in mainile unei companii. Aceasta decizie trebuie luata de romani, in deplina cunostinta de cauza.

“In ultima perioada si, cu precadere, in ultimul an societatea romaneasca a fost bombardata unidirectional de mesaje publicitare si manipulatorii venite dinspre sustinatorii proiectului minier cu cianuri. Specialistii, institutiile academice si societatea civila au prezentat, la randul lor, studii si propuneri pentru Rosia Montana, insa mesajele lor au fost ingropate sub avalansa masiva de publicitate platita de RMGC. In aceste conditii, publicului i s-a interzis practic informarea corecta. Televiziunea Romana are obligatia sa sprijine informarea corecta a oamenilor, precum si dezvaluirea adevarului cu privire la proiectul minier cu cianuri”, considera Daciana Sarbu, membra in Comisia de Mediu a Parlamentului European.

Astfel, printre informatiile care trebuie investigate, dezvaluite si prezentate public se numara, in opinia eurodeputatei:

• Continutul contractului integral al RMGC cu statul si a tuturor actelor referitoare la exploatarea de la Rosia Montana, inclusiv a contractului de concesiune.

• Evaluarea independenta a beneficiilor si costurilor implicate pentru statul roman, numarul real de locuri de munca create, rolul si pozitia partii romane.

• Modul in care s-au tranzactionat la bursa actiunile RMGC, precum si masura in care persoane care au influentat deciziile oficiale au luat parte la aceste speculatii bursiere.

• Destinatia fondurilor de promovare ale RMGC si a sponsorizarilor acordate oamenilor politici si formatorilor de opinie.

Puncte de vedere

Loch Lomond este cel mai mare lac din Marea Britanie, ca suprafata. Pe acest lac se afla cea mai mare insula de apa dulce din insulele britanice – Inchmurrin pe numele sau, dar si alte aproximativ 60 de insule mai mici. Regiunea este desemnata parc national si e o destinatie turistica atractiva, promovata in special prin infrastructura pentru practicarea sporturilor in aer liber (golf, canotaj, jet ski). I-a fost dedicat chiar un cantec, vechi de pe la 1841.

Ceva mai departe de malurile frumoase celebrate in acest imn, adica putin mai spre nord, intr-o zona mai deluroasa, se pregateste redeschiderea unei exploatari miniere care sa valorifice minereurile de aur si argint.

Nu discut aici oportunitatea redeschiderii unei mine intr-o zona protejata, pentru ca nu cunosc detaliile specifice. Nu discut nici asemanarile evidente dintre potentialul acelei zone si al regiunii Rosia Montana, si nici faptul ca potentialul turistic a fost fructificat doar la ei, pentru ca la noi nu se doreste (desi noi am avea si alte atractii considerabile, in afara peisajului si a naturii). Nu vorbesc nici despre faptul ca mina va crea 50 de locuri de munca si investitorul recunoaste franc acest lucru, fara sa minta la TV ca va face 5000.

Insist insa pe o singura informatie, mai importanta decat toate celelalte, relatata de insusi administratorul principal al proiectului.

“Aurul va fi extras folosind procedee precum gravitatia si flotatia, fara a apela la metode invechite care folosesc cianura sau mercurul”.

In Uniunea Europeana, in acest moment, cianura este deci considerata o metoda invechita si de evitat, de catre insisi initiatorii unui proiect de exploatare miniera a unui zacamant aurifer.

“Adevaruri despre Rosia Montana” – pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera

Acad. Ionel Valentin Vlad – Vicepresedintele Academiei Romane: Perspectiva Academiei Romane privind nevoia de dezvoltarea sustenabila a regiunii Rosia Montana

“Voi incepe prezentarea prin precizarea ca Academia Romana este probabil una dintre cele mai vechi institutii din Romania. Academia Romana nu este un corp politic sau angajat politic, dar are 14 departamente stiintifice, iar ce voi spune astazi este in numele expertizei facute in aceste departamente. Pentru ca am avut cateva intalniri cu privire la Rosia Montana, iar colegii nostri, geologi, chimisti, economisti, arheologi si alti oameni de stiinta si de cultura, suntem toti de acord ca un asemenea proiect este un pericol pentru Romania si Europa. Asadar am fost delegat de catre Prezidiul Academiei Romane sa va prezint pozitia votata de catre Prezidiul Academiei Romane si de catre Adunarea Generala a Academiei Romane.

Pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera de la Rosia Montana.

Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana, dorind sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona si sa semnaleze consecintele riscante pentru statul roman. As adauga ca aceste consecinte nu sunt doar pentru statul roman.

O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect. Argumentele pe care se bazeaza pozitia Academiei Romane sunt urmatoarele:

• Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale, care ar cere o solutie de durata, bazata pe resurse regenerabile.

• Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila pentru o societate civilizata.

• Beneficiul economic al Statului Roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adica 34 milioane/an) – este nesemnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste 2 miliarde de dolari. In lume, atat in Europa, Orientul Mijlociu si Asia Centrala, in loc de concesionare se practica asa-numitul Production Sharing Agreement, deci un acord de impartire a productiei. Potrivit acestui tip de relatie intre stat si o companie de extractie a unor resurse minerale, dupa ce compania si-a acopera costurile de capital si operationale, productia este impartita intre stat si companie. De obicei 80% pentru statul respectiv, 20% pentru companie. Doar asemenea relatie in cazul exploatarii de la Rosia Montana ar fi atractiva din punct de vedere economic pentru statul roman.

• Stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat in prezent. In asemenea situatie raspunde statul roman si nu compania. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de catre autoritatile competente.

• Exploatarea la suprafata preconizata in patru cariere deschise si crearea unui bazin de cumulare a rezidiilor in spatele unui baraj de 180 m inaltime, inchizand Valea Cornea, mutileaza grav peisajul zonei si este in contradictie cu legislatia europeana. Deja sunt constructii dezastruoase pentru toata regiunea respectiva. Acest baraj ar produce o mutilare grava a peisajului si acest lucru se intampla. Actuala exploatare de cupru in cariera deschisa de la Rosia Poieni, ca si alte exploatari miniere in cariera deschisa din tara, ilustreaza clar consecintele unor asemenea lucrari asupra mediului inconjurator. Este suficient sa se fotografieze aceste situatii pentru a se vedea o parte din ce se va intampla la Rosia Montana. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii in situatii extreme dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari in care s-au produs accidente grave in diverse exploatari miniere. Prezenta unui astfel de bazin de acumulare si baraj in vecinatatea imediata a orasului Abrud, reprezinta un mare risc si nu exista nicio garantie ca un accident nu se poate produce iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.

• Exploatarea preconizata pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica in lume si de mare valoare culturala si istorica. Distrugerea chiar si numai partiala, pentru ca acestea sunt ultimele pretentii ale firmei care doreste sa faca aceasta exploatare, a vechilor galerii romane este inacceptabila intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile.

• Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor, continand resturi de cianura, produsi de asa-numita neutralizare a cianurii, de asemenea potential toxic si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de ingrijorare. Chiar daca neutralizarea cianurii, promisa de proiect s-a realizat intr-un grad avansat, toxicitatea reziduurilor ramane o sursa de grave riscuri. Exista in lume procese tehnologice care nu folosesc cianuri in exploatarea aurului. De exemplu Haber Gold, care este utilizat acum in SUA, datorita si faptului ca s-au produs dezastre ecologice in carierele si in exploatarile Newmont Corporation. Dar tocmai aceasta firma care a capatat un indice, o calificare Dow Jones pentru problemele de mediu pe care le produce a dezvoltat tehnologii alternative. Desigur, aceste tehnologii sunt mai scumpe, dar pe de alta parte trebuie sa tinem cont de efectele pe care le are au astfel de exploatari.

• Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii, firma investitoare va asigura costurile necesare de refacere a mediului. Experienta altor tari, precum SUA, arata ca aceste costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinta mondiala actuala este de a preveni degradarea mediului si nu de a reface ulterior.

• Proiectul incalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene pe care le-ati semnalat dvs. anterior. Insa, in situatii similare, alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au refuzat sa accepte riscurile asociate unor proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca in Germania astfel de proiecte sunt de neconceput, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justitiei cu privire la acest proiect.

• Declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca zona industriala, impiedicand astfel alte activitati economice potentiale ca de exemplu turismul rural si cultural, a fost socotita drept incalcare a legislatiei.

• Academia Romana considera ca nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale si colective ale societatii civile, ale unor institutii stiintifice, religioase, inclusiv Biserica Ortodoxa Romana si, mai de curand Astra, societate la fel de veche ca Academia Romana, a intelectualilor din Transilvania si nu numai, a unor personalitati si oameni de stiinta si de cultura.

• Nu se poate trece cu vederea rezistenta si nemultumirile unei parti din populatia locala afectata de proiect si care risca sa-si piarda proprietatile si sa-si paraseasca locurile unde au trait o viata intreaga, ei si stramosii lor.

Academia Romana cere, din nou, autoritatilor statului roman sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenand specialisti dezinteresati si onesti din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene, va multumesc ca sunteti aici, inainte de a da cale libera acestui proiect atat de controversat, dupa parerea noastra extrem de periculos. Academia Romana incearca astfel sa previna un dezastru ecologic si cultural cu multiple consecinte inacceptabile. Va multumesc pentru atentie.

Presedintele Comisiei de Mediu din PE: Cianura dauneaza sanatatii si mediului

Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, alaturi de Daciana Sarbu, Rovana Plumb si Remus Cernea

“Presedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Jo Leinen, a afirmat vineri la Bucuresti ca proiectul minier cu cianuri nu este singura solutie pentru Rosia Montana si ca e nevoie de strategii alternative de dezvoltare pentru regiune. Declaratiile au fost sustinute in cadrul dezbaterii “Adevaruri despre Rosia Montana”, organizata de Delegatia europarlamentara PSD.

“Rosia Montana este un subiect care preocupa nu numai romanii, ci si Europa. Cianurile sunt substante toxice, care dauneaza sanatatii si mediului. In ultimii 25 de ani, aceste cianuri au provocat catastrofe in multe tari, iar efectele sunt durabile in timp”, a subliniat europarlamentarul, care a amintit ca legislativul european a adoptat, cu sprijinul a 78% dintre membrii sai, o rezolutie pentru interzicerea cianurilor in minerit. “Comisia de Mediu a vizitat Rosia Montana si suntem foarte ingrijorati de impactul legat de mediu al proiectului cu cianuri, dar si de alte subiecte care pot fi tratate in alte comisii parlamentare, precum patrimoniul sau stramutarea satelor. Tehnologia bazata pe cianuri nu reprezinta singura solutie si ne dorim strategii alternative de dezvoltare a regiunii Rosia Montana”, a afirmat Jo Leinen, considerat de presa internationala drept unul dintre cei mai influenti membri ai Parlamentului European.

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, care activeaza la randul sau in Comisia de Mediu a PE, a afirmat: “Acest eveniment este un semnal de alarma, menit sa sparga cercul minciunii si dezinformarii construit de compania care propune proiectul minier cu cianuri. Specialistii considera ca acest proiect este nociv pentru comunitate si pentru Romania. Putem compara Rosia Montana cu o casa inchiriata: vom primi o chirie infima, dar chiriasii vor pleca la final cu tot cu mobila, cu parchetul, cu comoara din casa, si ne vor lasa in urma o bomba”.

Rovana Plumb a sustinut ca la Rosia Montana se poate dezvolta turismul cultural, dar si un concept nou, de mare succes in Europa, turismul industrial; spre deosebire de mineritul cu cianuri, acestea sunt strategii de crestere sustenabila pentru regiune, care pot asigura prosperitatea pe termen lung. “Cum poate Ministerul Mediului sa pregateasca o conferinta internationala pe tema dezvoltarii durabile, cand nu respecta niciun principiu al dezvoltarii durabile la Rosia Montana?”, a punctat eurodeputata, de asemenea membra in Comisia de Mediu a PE.

Reprezentanti ai Academiei Romane, ai societatii civile, arheologi, geologi si economisti au prezentat argumente impotriva proiectului minier cu cianuri, insistand in mod special asupra solutiilor alternative de dezvoltare a regiunii.

Academicianul Ionel Valentin Vlad, Vicepresedintele Academiei Romane, a solicitat statului sa nu mai ignore deciziile justitiei, protestele individuale si ale diferitelor organizatii, inclusiv pozitia Bisericii Ortodoxe Romane care s-a declarat impotriva proiectului cu cianuri. Academia cere autoritatilor sa analizeze din nou proiectul cu specialisti obiectivi din tara si din strainatate.

Prof. dr. Afrodita Iorgulescu, reprezentand Grupul pentru salvarea Rosiei Montane din cadrul A.S.E. Bucuresti, a subliniat in mesajul sau ca proiectul cu cianuri va afecta 4 sate si 4 munti, iar cantitatea de explozibil detonat – 150000 tone – echivaleaza cu 7 bombe atomice de tip Hiroshima.

Stefania Simion, reprezentanta Alburnus Maior, a insistat asupra faptului ca problema de mediu cea mai grava legata de proiect este iazul de decantare

RMGC nu a facut studii aprofundate despre pericolul de infiltratii din punct de vedere geotehnic la iazul de decantare, despre structura geologica a versantilor, despre pericolul de contaminare a apelor, a acuzat Ing. Justin Andrei, cercetator stiintific gradul I, fost director al Institutului de Geologie al Romaniei.

Prof. univ. dr. Mircea Babes, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”, a afirmat ca turismul cultural este o solutie reala pentru Rosia Montana, iar cei 7 km de galerii romane sunt vestigii foarte importante. In viziunea sa, alternativa la cianuri este amenajarea unui parc arheologic.

Descriind reflectarea in presa a proiectului minier, Razvan Martin, coordonator de programe la Agentia de Monitorizare a Presei, a vorbit despre situatia unui adevarat embargo informational, deoarece nu mai apar informatii critice, iar piata e invadata cu stiri pozitive si propaganda RMGC; astfel se incalca dreptul la libera informare si s-a ajuns la situatia in care, anul acesta, RMGC cel mai mare investitor din presa romana.

Sorin Jurca, Fundatia Culturala Rosia Montana, a vorbit despre campania agresiva a RMGC in randul localnicilor, sustinand ferm ca nu isi va vinde niciodata casa din Rosia Montana.

Remus Cernea a sustinut necesitatea unui referendum, afirmand ca romanii trebuie sa aiba dreptul de a-si spune parerea despre Rosia Montana.

PSD si Miscarea Verzilor au lansat, in luna septembrie, o Petitie publica pentru aflarea adevarului despre Rosia Montana, solicitand desecretizarea de urgenta a contractului integral al RMGC cu statul, evaluare transparenta si independenta a beneficiilor si costurilor implicate pentru statul roman, inclusiv numarul real de locuri de munca create, dezvaluirea destinatiei fondurilor de promovare ale RMGC si a sponsorizarilor acordate oamenilor politici si formatorilor de opinie, consultarea populatiei prin referendum cu privire la aurul romanesc si modul in care acesta trebuie exploatat”.

“Adevaruri despre Rosia Montana” – agenda dezbaterii

Adevaruri despre Rosia Montana

Bucuresti, 28 oct 2011

Programul dezbaterii

 

10:00   Cuvant introductiv

Daciana SARBU, europarlamentar PSD, membra a Comisiei de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE

 

10:05   Pozitia Parlamentului European fata de mineritul cu cianuri

Jo LEINEN, europarlamentar S&D, presedintele Comisiei de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE

 

10:20   Perspectiva Academiei Romane privind nevoia de dezvoltare sustenabila a regiunii Rosia Montana

Academician Ionel Valentin VLAD, Vicepresedintele Academiei Romane

 

10:35   “Dezastrul durabil” propus de RMGC la Rosia Montana

Prof. dr. Afrodita IORGULESCU, Grupul pentru salvarea Rosiei Montane din cadrul A.S.E. Bucuresti

 

10:45   Impactul asupra mediului al proiectului minier cu cianuri

Stefania SIMION, Alburnus Maior

 

10: 55  Perspectiva geologului asupra exploatarii miniere de la Rosia Montana

Ing. Justin ANDREI, cercetator stiintific gradul I, fost director al Institutului de Geologie al Romaniei

 

11:05   Alternative de dezvoltare la Rosia Montana: turismul cultural si apartenenta la patrimoniul UNESCO

Prof. univ. dr. Mircea BABES, cercetator stiintific I, Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”

 

11:15   Embargo informational si campanie de dezinformare a RMGC – Razvan MARTIN, coordonator de programe, Agentia de Monitorizare a Presei

 

11:25   Rosia Montana, intre nevoia de locuri de munca si false promisiuni – Sorin JURCA, Fundatia Culturala Rosia Montana        

 

11:35  Rosia Montana – problema de interes national. Prezentarea petitiei publice initiate de PSD si Miscarea Verzilor - Remus CERNEA, co-presedinte, Miscarea Verzilor

 

11:45   Concluzii – Rovana PLUMB, europarlamentar PSD, membra in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE

Presedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European – invitatul special al eurodeputatilor PSD la o dezbatere despre Rosia Montana

Delegatia Europarlamentara PSD organizeaza vineri, 28 octombrie, la Palatul Parlamentului dezbaterea “Adevaruri despre Rosia Montana”, al carei invitat special este Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu a Parlamentului European.

Dialogul isi propune sa faca lumina asupra subiectului Rosia Montana, in contextul dominat de ofensiva publicitara manipulatoare a RMGC si de activitatea de lobby explicit desfasurata de presedintele Romaniei, si in conditiile secretizarii nejustificate a contractului RMGC cu statul roman. Pornind de la realitatea nevoii de dezvoltare durabila a regiunii Rosia Montana si a caracterului profund distructiv al proiectului minier cu cianuri, evenimentul urmareste sa prezinte deschis, cu sprijinul specialistilor, argumente rationale si fundamentate, in cadrul unui dialog transparent si onest.

Printre vorbitori se vor numara reprezentanti ai Academiei Romane, ai societatii civile, specialisti in geologie, arheologie si economie, precum si europarlamentari PSD care activeaza in Comisia de Mediu a PE.

Vor fi abordate subiecte precum impactul proiectului minier cu cianuri asupra mediului si comunitatii, alternative de dezvoltare durabila a regiunii, dar si falsele promisiuni sustinute public de compania miniera.

Gasiti atasata o agenda a dezbaterii, care include lista vorbitorilor si mentioneaza subiectele specifice care vor fi abordate in cadrul interventiilor acestora.

Petitie publica pentru aflarea adevarului despre Rosia Montana

Având în vedere că exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană reprezintă o problemă de interes naţional, PSD alaturi de Miscarea Verzilor – Democrati Agrarieni consideră că cetăţenii României au dreptul să fie informaţi corect şi să îşi exprime opinia în legătură cu proiectul exploatării miniere iniţiată de Roşia Montană Gold Corporation, dar şi cu alte exploatări similare.  Trebuie să avem în vedere importanţa valorificării resurselor epuizabile, deosebit de importante ale statului român, din punctul de vedere al zăcămintelor naturale, al patrimoniului istoric şi al mediului.

Ca urmare, PSD solicită cetăţenilor României să se alăture acestei petiţii publice, prin care se urmăreşte:

1.       Aflarea adevărului despre ce se va întâmpla cu aurul românesc. Cerem desecretizarea de urgenţă a contractului integral al RMGC cu statul şi a tuturor actelor referitoare la exploatarea de la Roşia Montană, inclusiv a contractului de concesiune.

2.       Evaluare transparentă şi independentă a beneficiilor şi costurilor implicate pentru statul român, numărul real de locuri de muncă create, rolul şi poziţia părţii române.

3.       Constituirea unei comisii parlamentare de anchetă cu privire la contractul încheiat pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană, pentru a analiza conţinutul şi istoria acestuia, structura acţionarilor, câştigurile reale pentru statul român, modul în care s-au tranzacţionat la bursă acţiunile RMGC, măsura în care persoane care au influenţat deciziile oficiale au luat parte la aceste speculaţii bursiere.

4.       Aflarea adevărului despre destinaţia fondurilor de promovare ale RMGC şi a sponsorizărilor acordate oamenilor politici şi formatorilor de opinie.

5.       Consultarea populaţiei prin referendum cu privire la aurul românesc şi modul în care acesta trebuie exploatat. Resursele acestei ţări sunt ale românilor şi ei au dreptul să hotărască modul de exploatare.

6.       Respectarea rezoluţiei Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul Uniunii Europene, cu atât mai mult cu cât România are deja experienţa catastrofei ecologice produsă de cianuri, de la Baia Mare în 2000.

Savoare si ruine

Cateva zile petrecute in Delta Dunarii mi-au dezvaluit, ca de fiecare data, un peisaj care combina frumusetea si distrugerea. Situatia e din ce in ce mai grava, pierderile sunt din ce in ce mai mari, pestele tinda sa devina o raritate, iar vulnerabilitatea la rau a unui spatiu protejat care – in teorie – este rezervatie a biosferei devine din ce in ce mai greu de inteles.

Raul are multe forme si tinde sa devina de neoprit.

Am organizat, in primavara, alaturi de Salvati Delta si WWF, o intalnire pe tema Delta Dunarii la Bruxelles, si iata cum au fost sintetizate principalele dificultati cu care se confrunta zona:

• Intarzierea lucrarilor de reconstrucție ecologica – in special in privinta terenurilor degradate neproductive;

• Pescuitul intensiv si braconajul, care au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei;

• Dezvoltarea haotica a turismului; comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori;

• Transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, cu un impact negativ major asupra habitatelor plajelor litorale – elemente unice in Europa.

Braconajul este una dintre marile orori ale Deltei; este un fenomen care distruge pe termen lung. Dar daca ne referim la braconajul comis de localnici, el este un efect, si nu o cauza. Adevarata cauza este saracia crunta a zonei si lipsa de sanse a locuitorilor Deltei. Acesti oameni traiesc in mijlocul unei bogatii naturale coplesitoare, insa nu au posibilitatea de a beneficia – legal si corect – de pe urma ei. Dezvoltarea turistica din ultimii ani nu le aduce niciun beneficiu. Iar alte oportunitati nu exista pentru ei. Degeaba sanctionam braconajul, daca nu le cream oamenilor de acolo o strategie de supravietuire.

Evident insa ca braconajul la nivel “industrial” si pescuitul comercial excesiv trebuie pedepsite si eradicate. Insa, de ani de zile, doar se vorbeste despre asta. Cei de la Salvati Delta au citit statisticile si au ajuns la o concluzie incredibila: timp de doi ani, institutiile au facut 7500 de controale si au intocmit 855 de dosare penale. Rezultatul? O singura condamnare (la 1 an inchisoare) si 21 de amenzi!

Delta este o comoara a Romaniei si o valoare unica in Europa. Orice alt stat membru UE ar fi stiut pana acum sa o transforme intr-o resursa nu doar protejata si pusa in valoare, dar si intr-un motor al dezvoltarii durabile si o atractie turistica de top.

Salvarea Deltei va veni dintr-un program care sa imbine dimensiunea de conservare si cea de dezvoltare durabila, cu atentie mare la sprijinirea categoriilor defavorizate. Cu alte cuvinte, un mix care sa contina legi dure, fermitate in aplicarea lor si o serie bine aleasa de masuri sociale si economice.

Borsul de peste pe care l-am savurat, saptamana aceasta, la doamna Sanda in Sf Gheorghe – cea mai buna ciorba din viata mea! – ar putea deveni oricand instrument de promovare a Romaniei pe harta turistica si gastronomica a Europei.

Astazi insa, distrugerea accelerata a Deltei pare a se transforma intr-un brand turistic consacrat.