Membra in Grupul de lucru European privind Diabetul

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a devenit membra a Grupului de lucru privind Diabetul din cadrul Parlamentului European – o structura prin care europarlamentarii si Coalitia Europeana privind Diabetul colaboreaza pentru dezvoltarea unor politici eficiente de combatere a acestei maladii. Eurodeputata a fost invitata sa se alature acestui grup de lucru datorita activitatii sale in domeniul nutritiei, sustinute atat la Bruxelles, cat si in tara.

Obiectivul central al Grupului de lucru privind Diabetul este imbunatatirea – prin intermediul politicilor europene – atat a prevenirii diabetului, precum si a ingrijirii medicale si calitatii vietii cetatenilor europeni care sufera de aceasta boala.

“Diabetul este o boala cronica grava, care afecteaza viata a peste 30 de milioane de oameni in Uniunea Europeana. Ea trebuie sa se bucure de o strategie specifica din partea autoritatilor europene, care lipseste in acest moment. Am acceptat invitatia de a ma alatura acestui grup de lucru in speranta ca putem contribui impreuna la conturarea unei politici comunitare mult mai eficiente, care sa imbunatateasca viata celor afectati de diabet si sa puna un accent puternic pe politicile de prevenire a imbolnavirii”, subliniaza Daciana Sarbu. “Peste un milion de romani sufera de diabet, dar mai putin de 500 de mii sunt in evidenta CNAS. O treime din cazurile de diabet nu sunt diagnosticate. Speram ca prin politicile europene sa putem obliga si autoritatile din Romania sa se preocupe de soarta acestor oameni”, adauga eurodeputata.

Aceasta a infiintat, in 2010, Asociatia Scoala pentru Sanatate, care are ca scop informarea romanilor in privinta bolilor provocate de alimentatia nesanatoasa. Asociatia Scoala pentru Sanatate a demarat anul trecut un turneu national – Hrana Desteapta pentru Copii Sanatosi – dedicat parintilor de prescolari, iar anul acesta, in parteneriat cu TSD, desfasoara o actiune nationala de masurare gratuita a glicemiei si distribuire de materiale informative pe tema diabetului.

Concret, Grupul de lucru privind Diabetul din cadrul PE are ca obiectiv imediat dezvoltarea si aplicarea unei strategii comunitare privind diabetul, sub forma unei recomandari a Consiliului European in privinta preventiei, diagnosticarii, gestionarii, educatiei si cercetarii in privinta diabetului. In acelasi timp, sunt monitorizate si politicile nationale ale statelor membre in acest domeniu.

Coalitia Europeana privind Diabetul (ECD) este formata din patru organizatii – Alianta pentru cercetarea privind Diabetul (EURADIA); Fundatia Asistentilor Medicali de Diabet din Europa (FEND); Federatia Internationala privind Diabetul”.

Criza nestiuta

Sarbatorim astazi Ziua mondiala a Alimentatiei. „Sarbatorim” nu este insa termenul cel mai potrivit, pentru ca tema hranei este, in acest an de criza profunda, un motiv de reflectie si de ingrijorare.

Motive? Cele trei crize care actioneaza simultan:

-   Criza economica. Tot mai putini europeni si, mai ales, tot mai putini romani isi permit hrana zilnica. Nu discutam aici „performantele” guvernului in a adanci criza. Subiectul care ne intereseaza astazi este programul comunitar de asigurare a alimentelor pentru persoanele defavorizate. Care, asa cum aminteam si cu alta ocazie, este amenintat de dorinta unor state de a-l elimina din bugetul Politicii Agricole Comune. Este o intentie criminala si sper din toata inima ca venirea la putere, in Danemarca, a unui guvern socialist sa deblocheze discutiile actuale, iar minoritatea care astazi pune in pericol acest program absolut necesar sa fie invinsa.

-   Criza preturilor alimentare. Volatilitatea preturilor este extrema. Vorbim tot mai accentuat despre o criza a preturilor, care afecteaza nu numai consumatorul, dar si pe micii producatori agricoli si agricultura in general. Una dintre cele mai maligne cauze este speculatia. Fara o eradicare rapida a speculatiilor de pe piata agricola nu vom putea spera la o stabilizare a preturilor.

-   Criza nutritionala. Calitatea hranei pe care o consumam are o influenta tot mai mare asupra starii noastre de sanatate, iar cei mai multi dintre europeni – si implicit majoritatea romanilor – nu realizeaza acest lucru. Sub influenta primilor doi factori, aceasta criza se amplifica si se agraveaza. Cel mai mare rau se produce asupra generatiilor tinere – in special asupra copiilor care, obisnuiti de mici cu o dieta gresit construita, vor deveni adulti macinati de boli cronice.

Despre primele doua crize se vorbeste mult. Despre cea de a treia se sopteste vag in Europa la nivel institutional si se inregistreaza o tacere asurzitoare in Romania. Incercam, cu actiuni precum „Hrana desteapta pentru copii sanatosi” ori „Va facem analizele”, sa deschidem ochii cat mai multor oameni asupra acestei realitati. Insa adevaratele schimbari nu pot incepe decat de la nivelul politicilor publice construite la nivel national.

Putine sperante, in tara in care oamenii mor in fata spitalelor inchise pentru economii la buget…

In loc sa promoveze cianurile, presedintele Basescu ar trebui sa sprijine proiectele 100% romanesti, sanatoase si oneste, precum magiunul de Topoloveni

“Eurodeputata Daciana Sarbu a participat astazi la aniversarea a 10 ani de la revitalizarea fabricii de la Topoloveni, care produce singurul aliment romanesc beneficiar al certificarii de Indicatie Geografica Protejata in Uniunea Europeana.

Daciana Sarbu, membra in Comisia de Agricultura a PE, si-a exprimat bucuria pentru ca “unicul aliment din Romania recunoscut la nivel UE ca fiind de elita e un produs cu doua calitati uriase, si tot mai rar intalnite: e un produs sanatos, si e un produs traditional romanesc; mai mult, e un model de reusita intr-o societate care are mare nevoie de modele sanatoase”.

“Sustin cu mandrie un proiect 100% romanesc, construit cu onestitate, care sprijina agricultura noastra si produce hrana sanatoasa, dupa traditii romanesti. Astfel de exemple ale succesului real, construit pe merit si admirat in UE, sunt ignorate de actuala guvernare. In schimb, presedintele Basescu contribuie pe fata la propaganda mincinoasa a unei companii miniere straine care vrea sa distruga prin cianuri o intreaga regiune a Romaniei. Este inacceptabil pentru un sef de stat, mai ales ca el nu va putea fi facut responsabil pentru impactul profund negativ al acestui proiect”, a adaugat eurodeputata.

Daciana Sarbu a insistat asupra faptului ca produsele romanesti de calitate trebuie promovate pe piata europeana, deoarece pot oferi o sansa reala agriculturii romanesti si chiar imaginii Romaniei in UE. Desi au primit invitatii, la eveniment nu au participat reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, ai Ministerului Turismului sau ai Presedintiei.

La eveniment au mai participat Victor Ponta (presedinte PSD si co-presedinte USL), Daniel Constantin (presedinte PC), precum si reprezentanti ai autoritatilor locale”.

Alimentatia sanatoasa, de la teorie la realitate

Am participat, saptamana trecuta, in Club A, la o dezbatere despre alimentatie sanatoasa. Contextul era unul relaxat, iar compania – foarte potrivita: trei bloggeri culinari cunoscuti (Beatrice Vornicu – Delicioasa, Lavinia Stejereanu – Bucatar sub acoperire, Radu Popovici – Retelele lui Radu), plus un veteran al blogging-ului care isi face intotdeauna timp pentru a scrie despre ce a mai gatit (Cristian Greger – voce.ro). Atmosfera – inedita, asa cum te-ai putea astepta de la un auditoriu format din studenti la Jurnalism.

Mi-a placut discutia pentru realismul ei. Nu pot spune ca s-a petrecut acolo chiar o “ciocnire a civilizatiilor”, dar cu siguranta s-au intalnit viziuni si stiluri de viata diferite. Cand colegii de discutie au intrat in detalii concrete despre meniul sanatos si din ce ar trebui sa fie compus acesta, o voce de student din sala ni s-a adresat tuturor cu fermitate:  “Cum as putea sa mananc sanatos, cand sunt nevoit uneori sa supravietuiesc cu 10 RON pe zi?”

Din pacate, in tara lui Boc, asa arata realitatea. Avem pamanturi curate si fertile, dar in piata gasim mere fara gust, asezonate cu diferite substante ca sa reziste calatoriei de prin America de Sud si pana aici; iar merele noastre, sanatoase si bune, fie se strica in curtea producatorului, fie ajung prin magazinele bio la preturi foarte mari. E doar un exemplu, si doar unul din resorturile preturilor atat de mari ale alimentelor.

Si atunci, cum sa mananci sanatos?

Ceea ce am vrut sa transmit si in dialogul de care va povestesc, si in general, in turneul “Hrana desteapta pentru copii sanatosi”, e un fapt foarte simplu: poti manca (mai) sanatos si cu bani putini. Pentru ca alimentatia sanatoasa nu e o chestiune de bani, ci mai ales una de informatie si de alegere corecta.

Nu va vine sa credeti?

Atunci sa exemplific.

In opinia mea, exista trei lucruri pe care oricine, indiferent de buget, le poate face pentru a manca mai sanatos:

1. a renunta la prajirea alimentelor. Oricare ar fi ele. Pentru toate exista versiuni de procesare termica blanda cu vitaminele sau care, cel putin, nu genereaza nocivitate ori grasimi abundente – ca sa nu mai vorbim de faptul ca, acolo unde se poate, consumarea ingredientelor crude aduce corpului nostru toata zestrea lor nutritionala, nealterata.
2. a renunta la sucurile carbogazoase. Apa simpla sau transformata intr-o limonada de casa nu numai ca va fereste de nocivitatea zaharului in exces si al feluritelor substante chimice de prin compozitia sucurilor colorate, dar va ajuta sa si economisiti. Ganditi-va la asta.
3. a renunta la toate pseudo-alimentele de supermarket pe care bunica voastra nu le-ar recunoaste drept hrana. E un reper pe care l-am invatat de la Michael Pollan si cred ca poate fi util oricui.

Toate produsele super-procesate care vin ambalate intr-o punga si nu seamana nici la gust, nici la aspect, nici la miros cu ideea de hrana pe care am invatat-o cu totii acasa, cand eram mici, sunt un rau de care ne putem feri cu un gest simplu – refuzul de a le cumpara.

In majoritatea cazurilor, ele nu sunt decat zahar ori sare plus diverse arome, culori si conservanti adaugati pentru a va pacali creierul ca are de-a face cu alimente.

A manca sanatos nu inseamna a cheltui sume exorbitante pe fructe bio, peste crescut in salbaticie ori “diete” de inspiratie japoneza.

Inseamna a intelege ca hrana are o singura definitie, foarte clara – ea serveste la alimentarea unui organism viu. Cocktailurile de chimicale sau produsele care sunt mult mai mult rezultatul unor industrii decat ale agriculturii nu ne ajuta sa ne hranim, ci ne pacalesc si imbolnavesc organismul.

Evident, sunt doar niste pasi – simpli, in opinia mea – cu care poate sa inceapa orice “insanatosire” nutritionala, indiferent de varsta, ocupatie sau venituri. De aici si pana la ideal este o cale lunga. Dar idealul este inutil, cata vreme nu incercam sa-l adaptam la realitate.

Copiii – victime ale marketing-ului fast-food

“Bruxelles, 11 iunie 2010

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica și siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a interpelat vineri Comisia Europeana privind jucariile vandute impreuna cu produse fast-food pentru copii. Deputata europeana a intrebat CE daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri.

“Unele fast-food-uri din Uniunea Europeana promoveaza consumul produselor lor de catre copii, prin asocierea lor cu jucarii. Copiii sunt tentati sa consume aceste produse din cauza atractiei jucariilor, dar este binecunoscut faptul ca produsele alimentare tip fast-food consumate regulat au efecte nocive asupra sanatatii. In paralel cu eforturile de constientizare a publicului european in legatura cu importanta unui regim de viata sanatos, companiile care produc alimente fast-food desfasoara campanii de marketing agresive la nivelul publicului-tinta reprezentat de copii. Aceasta categorie este una vulnerabila, deoarece nu se afla in situatia de a lua decizii rationale, bazate pe riscuri la adresa propriei sanatati, in privita optiunilor alimentare. De cele mai multe ori copiii iau aceste decizii pe criterii emotionale sau cu ajutorul unor stimulente oferite de companiile respective”, se arata in intrebarea scrisa adresata CE. 

“Printre efectele negative ale consumului frecvent de produse tip fast-food asupra organismului uman se numara: obezitatea, care la randul ei este cauza principala a unor maladii cronice foarte grave (diabetul de tip II, boli cardiovasculare, hipertensiune arteriala, unele forme de cancer), cresterea nivelului colesterolului, boli de ficat si stomac, constipatie, probleme dentare, anomalii endocrine  și senzatie de oboseala. Recent, in Silicon Valley s-a propus o lege care sa interzica vanzarea de alimente tip fast-food  impreuna cu jucarii pentru copii, din considerente de sanatate publica”, afirma Daciana Sarbu.

Europarlamentarul social-democrat a intrebat in acest context executivul comunitar  daca intentioneaza sa evalueze din punct de vedere etic sau al responsabilitatii sociale tehnicile de marketing avand ca tinta copiii, promovate de fast-food-uri. De asemenea, CE este interpelata asupra posibilitatii interzicerii ofertelor care includ jucarii alaturi de alimente de tip fast-food, respectiv asupra posibilitatii ca publicitatea la produsele destinate copiilor sa fie supusa unor reguli mai stricte, inclusiv din considerente legate de necesitatea promovarii unui stil de viata sanatos, care presupune o alimentatie sanatoasa”.