Scrisoare catre CE privind interzicerea cianurilor in minerit

“La initiativa eurodeputatelor Daciana Sarbu (PSD) si Renate Weber (PNL), 16 parlamentari din diferite tari europene, reprezentand toate grupurile politice importante din PE, critica atitudinea Comisiei Europene in privinta mineritului cu cianuri. Intr-o scrisoare comuna, deputatii solicita CE explicatii cu privire la lipsa de reactie a acestui for fata de rezolutia  PE privind interzicerea cianurilor in minerit, atitudine care incurajeaza Guvernul Romaniei sa poarte discutii despre aprobarea proiectului minier pe baza de cianuri de la Rosia Montana.

“Suntem dezamagiti de lipsa de reactie a Comisiei Europene si credem ca efectul acestei atitudini a fost chiar incurajarea dezvoltarii mineritului cu cianuri in UE. Sfidand rezolutia Parlamentului European, care solicita statelor membre sa nu sustina astfel de proiecte, guvernul Romaniei este gata sa aprobe constructia, la Rosia Montana, a unui proiect minier bazat pe cianuri, care ar prezenta o amenintare serioasa la adresa mediului”,  afirma eurodeputatii in cadrul apelului.

Daciana Sarbu si Renate Weber au fost co-autoare ale rezolutiei anti-cianuri adoptate de Parlamentul European in mai 2010, cu sprijinul tuturor grupurilor politice.

“Dupa cum stiti, rezolutia, sustinuta de o larga majoritate de europarlamentari de la toate grupurile politice, subliniaza riscurile grave ale tehnologiilor bazate pe cianuri si exprima ingrijorarea noastra in legatura cu potentialul unor accidente. Mai mult, caracterul transfrontalier al acestor riscuri este, in opinia noastra, argumentul principal pentru necesitatea de a se actiona la nivelul intregii UE. Parlamentul European a exprimat o solicitare foarte clara catre Comisie, de a veni, pana la finalul anului 2011, cu o propunere de interzicere completa a utilizarii tehnologiilor miniere bazate pe cianuri in Uniunea Europeana”, atrag atentia semnatarii scrisorii.

“Suntem profund ingrijorati de faptul ca, in absenta unei propuneri de interdictie din partea CE, asemenea proiecte miniere care prezinta riscuri ridicate pentru mediu continua sa fie aprobate. Cu tot respectul, va cerem sa ne explicati de ce Comisia Europeana nu a raspuns pozitiv solicitarii Parlamentului European in privinta unei interdictii generale a utilizarii cianurilor in minerit si de ce, in ciuda caracterului transfrontalier al riscurilor implicate, Comisia nu a propus masurile adecvate, la nivel european, pe care noi le consideram necesare”, solicita eurodeputatii.”

Textul original al scrisorii

Interzicerea cianurilor in minerit trebuie sa intre urgent pe agenda legislativa a UE

Textul scrisorii pe care am transmis-o astazi premierului polonez Donald Tusk si presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso – un apel pentru includerea de urgenta pe agenda Presedintiei poloneze a UE a unei propuneri legislative de interzicere a tehnologiilor bazate pe cianuri in minerit.  

Apelul face referire si la proiectul minier de la Rosia Montana.

Stimate domnule Tusk,

Stimate domnule Barroso,

Fiindca ne aflam la momentul la care noua presedintie a UE isi stabileste si expune prioritatile pentru urmatoarele 6 luni, vreau sa va reamintesc o prioritate prea mult timp amanata a Uniunii Europene: interzicerea utilizarii tehnologiilor bazate pe cianuri in minerit.

In mai 2010, Parlamentul European a votat in favoarea unei propuneri de rezolutie (la care am contribuit drept coautor din partea Grupului Socialist) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in exploatarile miniere. Rezultatul votului a fost un ferm semnal pozitiv in favoarea acestei masuri: 488 voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri.

Patru grupuri politice – PPE, S&D, ALDE, GUE/NGL – au sustinut aceasta rezolutie. Fiecare dintre noi, cei 488 de europarlamentari care au facut posibila adoptarea sa, reprezentam in Parlamentul European vointa cetatenilor europeni. Semnificatia acestui vot este deci foarte clara: majoritatea europenilor doreste renuntarea la cianuri.

Din pacate insa, a trecut mai bine de un an de la acel vot si Comisia nu a facut nicio propunere legislativa care sa respecte si sa reflecte vointa populara. Personal, am adresat nenumarate interpelari CE pe aceasta tema, si la fel au facut si numerosi colegi deputati.

Intre timp, a mai avut loc o tragedie – accidentul ecologic din Ungaria, cu urmari transfrontaliere grave asupra  mediului si comunitatilor umane – episod care ne-a demonstrat din nou ca utilizarea substantelor periculoase in industria extractiva este o amenintare continua.

Stimati domni,

Cianurile nu au ce cauta in mineritul modern din UE, deoarece pretul – platit cu sanatatea oamenilor si a mediului – este urias.

Catastrofa din Japonia ne-a demonstrat, recent, ca standardele de siguranta din industrie nu sunt niciodata suficient de inalte. In mod special, mineritul cu cianuri are o istorie indelungata de provocare a dezastrelor. Insa noi, in Uniunea Europeana a anului 2011, avem la dispozitie un instrument simplu de a preveni viitoare catastrofe: putem spune definitiv „nu” cianurilor, salvand vieti omenesti, asezari umane si ecosisteme.

In Romania, la Rosia Montana, o companie se straduieste sa deschida o noua exploatare cu cianuri, nu departe de Baia Mare, scena catastrofei generate de cianuri in 2000, cand a avut loc cel mai grav accident ecologic de dupa Cernobal. Este o asezare veche de 2000 de ani, considerata astazi un potential UNESCO World Heritage Site. Daca proiectul urmarit de investitori devine realitate, asezarea s-ar transforma in cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa – adica intr-un desert urias, sacrificat in numele unor interese economice private.

Stimati domni,

Uniunea Europeana nu poate permite distrugerea unei asezari, pulverizarea unui ecosistem si anihilarea unor secole de istorie, prin refuzul de a legifera conform vointei populare. Daca oferim cale deschisa cianurilor la Rosia Montana, contrazicem toate angajamentele europene de mediu, domeniu la care ne consideram, pe buna dreptate, deschizatori de drumuri, in plan mondial. Ne contrazicem, in acelasi timp, discursul despre dezvoltarea durabila, refuzand acestei comunitati sansa dezvoltarii pe termen lung, prin turism cultural si arheologic, o ipoteza sustinuta cu argumente solide de lumea academica.

Va rog sa reflectati pe marginea acestui subiect si sa includeti crearea unei directive de interzicere a cianurilor in minerit printre prioritatile dvs imediate.

19.07.2011

Cu toata consideratia,

Daciana Sarbu,

Membru al Parlamentului European,

S&D, Romania

Comisia Europeana are datoria sa transpuna in lege rezolutia PE privind interzicerea cianurilor in minerit

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, a solicitat Comisiei Europene sa transpuna in lege decizia Parlamentului European privind interzicerea cianurilor in minerit, adoptata cu o larga majoritate in 2010. (eurodeputata fiind coautoarea rezolutiei din partea grupului socialist). Interzicerea tehnologiilor miniere bazate pe cianuri este una dintre masurile esentiale necesare pentru reducerea riscului de accidente in industria extractiva, considera Daciana Sarbu, deoarece aceste tehnologii “prezinta amenintari transfrontaliere uriase la adresa ecosistemelor, agriculturii si, inainte de toate, sanatatii oamenilor”.

In cadrul dezbaterii, din plenul PE de la Strasbourg, pe tema prevenirii dezastrelor, Daciana Sarbu a atras atentia executivului comunitar ca are obligatia de a actiona pentru a preveni accidentele in domeniul minier: “Dupa dezastrul ecologic din Ungaria din octombrie anul trecut, eu am ridicat, nu o data, in atentia Comisiei Europene problema prevenirii dezastrelor in industria extractiva. In domeniul minier, impactul accidentelor poate fi adesea unul transfrontalier; cu atat mai mult, Uniunea Europeana este obligata sa se asigure ca se iau toate masurile posibile pentru a reduce riscul de accidente si pentru a imbunatati viteza si eficienta reactiilor in cazul in care acestea, totusi, se produc”, a subliniat eurodeputata.

In opinia sa, dezastrul din Ungaria a fost un exemplu de neaplicare a reglementarilor europene, fapt care ar trebui sa forteze autoritatile sa intareasca masurile de prevenire a accidentelor si sa se asigure de aplicarea lor.

In plus, considera eurodeputata, e nevoie si de legislatie suplimentara menita sa reduca riscul de accident in industria extractiva, referindu-se la interzicerea cianurilor in minerit.

Eurodeputata, membra in Comisia de mediu a PE, a reamintit astfel Comisiei Europene ca are datoria de a reactiona urgent la rezolutia adoptata anul trecut de Parlament, care solicita eliminarea din minerit a tehnologiilor bazate pe cianuri.

Daciana Sarbu a fost coautoarea proiectului rezolutiei grupului socialist  (S&D) privind interzicerea tehnologiilor bazate pe cianuri in exploatarile miniere. Rezolutia finala a fost adoptata de PE cu o majoritate clara (488 voturi pentru, 48 impotriva si 57 de abtineri), la inceputul lunii mai 2010″.

 

Istoria ne ofera lectii. Avem datoria sa le intelegem

(Mesaj transmis in cadrul dezbaterii din plenul PE pe tema interzicerii tehnologiilor miniere bazate pe cianuri. Pe parcursul discutiilor, reprezentantii PDL si-au declarat opozitia fata de aceasta initiativa) 

“Pe 30 ianuarie 2000, la orele 22:00, barajul care inconjura iazul de decantare a deseurilor apartinand societatii Aurul din Baia Mare, Romania, s-a fisurat, permitand deversarea a aproximativ 100.000 metri cubi de ape contaminate, continand intre 50 si 100 de tone de cianura, precum si metale grele incluzand cuprul. Valul de cianura s-a varsat in raul Sasar, si, de aici, prin Lapusel, in Somes. Imediat dupa accident, raul Somes avea concentratii de cianuri de 700 de ori mai mari decat nivelurile permise. Somesul se varsa in Tisza, apele careia ajung apoi in Dunare. Viata acvatica a fost distrusa complet pe o distanta de cateva sute de kilometri.

La acel moment, scurgerea a cauzat intreruperea furnizarii de apa potabila in 24 de orase, pentru  2,5 de milioane de oameni si a creat costuri suplimentare pentru uzinele de purificare, dar si pentru diferite companii, datorita intreruperii proceselor de productie.

Toate acestea sunt datele unui dezastru care a afectat puternic mediul inconjurator din Europa. A fost numit cea mai mare astfel de catastrofa de dupa Cernobal.

Citez din raportul realizat de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu: “Romania a declarat cantitatea de peste mort in apele de pe teritoriul sau ca fiind foarte mica. Ungaria a estimat cantitatea de peste mort in aceasta tara la 1240 tone. Autoritatile iugoslave au raportat mari cantitati de peste mort pe parcursul iugoslav al raului Tisa”.

Biologii au estimat atunci ca urma sa fie nevoie de cinci ani ca sa se regenereze populatia de pesti si de zece sau 20 de ani pentru ca ecosistemul raului sa se refaca. Despre unele specii s-a spus ca pierderea lor e ireversibila. Au fost afectate peste 60 de specii de peste si 20 de specii protejate.

A fost afectat cu precadere ecosistemul raului Tisza. Practic toata flora si fauna din portiunea maghiara a raului a disparut. Ministrul mediului din Iugoslavia declara atunci: “Tisza a fost ucisa. Nici macar bacteriile nu au supravietuit”. In mai multe orase maghiare, oamenii s-au adunat ca la inmormantare si au aruncat flori in raul atat de greu lovit.

Si aceasta nu este tot. Zona Baia Mare era deja afectata de poluarea datorata exploatarii miniere, cu probleme inregistrate la nivelul faunei, vegetatiei si sanatatii oamenilor. Albinele, un bio-indicator al poluarii, incepusera deja sa dispara din regiune si unele rapoarte aratau cum concentratia de plumb din sangele copiilor depasea de 6 ori nivelul permis. Locuitorii povestesc cum, din cauza plumbemiei, copiilor le cadeau dintii la varsta de un an si jumatate si aveu hemoragii nazale aproape in fiecare zi. Adultii din zona aveau probleme respiratorii cronice. In 1999, speranta de viata in Baia Mare era cu 12 ani sub nivelul national.

Accidentul de la Baia Mare a afectat cateva mii de oameni, ecosistemul catorva rauri si a devenit un simbol international al poluarii, fiind citat in lista celor mai mare dezastre de acest gen.

La momentul accidentului, conducatorii minei au dat vina pe zapada cazuta in cantitati excesive si au incercat sa convinga pe toata lumea ca pestii au murit, de fapt, de frig.

Fabrica de la Baia Mare responsabila pentru accidentul din ianuarie 2000 se numeste astazi Romaltyn Mining. Noii proprietari au cerut recent autoritatilor romane o noua licenta de functionare.

Nu trebuie sa uitam niciunul din detaliile acestei drame. Fiindca ea ne demonstreaza ca, in pofida legislatiei, in pofida controlului, in pofida autorizatiilor si verificarilor, accidente de acest tip sunt posibile oricand. Substantele periculoase nu au ce cauta in minerit, daca vrem sa prevenim astfel de catastrofe.

Rosia Montana se afla la sud de Baia Mare, in Muntii Apuseni. Este un sat atestat documentar in urma cu peste 2000 de ani, considerat astazi un potential UNESCO World Heritage Site. Daca proiectul urmarit de investitori devine realitate, asezarea s-ar transforma in cea mai mare mina de aur de suprafata din Europa.

Aceasta ar insemna nu numai distrugerea mediului inconjurator, dar si distrugerea completa a satului, stramutarea celor 2000 de locuitori, a bisericilor si cimitirelor, precum si condamnarea unor vestigii si artefacte istorice unice in lume, datand din perioada romana si pre-romana.

Mina de la Rosia Montana ar fi de sapte ori mai mare decat cea de la Baia Mare. In imediata sa apropiere se afla raul Aries, care, prin Mures, se varsa in Tisza, care, la randul sau, se varsa in Dunare.

Istoria ne ofera lectii. Avem cu totii datoria sa le intelegem. Este absolut necesar sa interzicem total folosirea cianurilor in minerit pe teritoriul Uniunii Europene, pentru a preveni tragedii ale oamenilor si ale mediului inconjurator.

 Daciana Sarbu, MEP”