Savoare si ruine

Cateva zile petrecute in Delta Dunarii mi-au dezvaluit, ca de fiecare data, un peisaj care combina frumusetea si distrugerea. Situatia e din ce in ce mai grava, pierderile sunt din ce in ce mai mari, pestele tinda sa devina o raritate, iar vulnerabilitatea la rau a unui spatiu protejat care – in teorie – este rezervatie a biosferei devine din ce in ce mai greu de inteles.

Raul are multe forme si tinde sa devina de neoprit.

Am organizat, in primavara, alaturi de Salvati Delta si WWF, o intalnire pe tema Delta Dunarii la Bruxelles, si iata cum au fost sintetizate principalele dificultati cu care se confrunta zona:

• Intarzierea lucrarilor de reconstrucție ecologica – in special in privinta terenurilor degradate neproductive;

• Pescuitul intensiv si braconajul, care au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei;

• Dezvoltarea haotica a turismului; comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori;

• Transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, cu un impact negativ major asupra habitatelor plajelor litorale – elemente unice in Europa.

Braconajul este una dintre marile orori ale Deltei; este un fenomen care distruge pe termen lung. Dar daca ne referim la braconajul comis de localnici, el este un efect, si nu o cauza. Adevarata cauza este saracia crunta a zonei si lipsa de sanse a locuitorilor Deltei. Acesti oameni traiesc in mijlocul unei bogatii naturale coplesitoare, insa nu au posibilitatea de a beneficia – legal si corect – de pe urma ei. Dezvoltarea turistica din ultimii ani nu le aduce niciun beneficiu. Iar alte oportunitati nu exista pentru ei. Degeaba sanctionam braconajul, daca nu le cream oamenilor de acolo o strategie de supravietuire.

Evident insa ca braconajul la nivel “industrial” si pescuitul comercial excesiv trebuie pedepsite si eradicate. Insa, de ani de zile, doar se vorbeste despre asta. Cei de la Salvati Delta au citit statisticile si au ajuns la o concluzie incredibila: timp de doi ani, institutiile au facut 7500 de controale si au intocmit 855 de dosare penale. Rezultatul? O singura condamnare (la 1 an inchisoare) si 21 de amenzi!

Delta este o comoara a Romaniei si o valoare unica in Europa. Orice alt stat membru UE ar fi stiut pana acum sa o transforme intr-o resursa nu doar protejata si pusa in valoare, dar si intr-un motor al dezvoltarii durabile si o atractie turistica de top.

Salvarea Deltei va veni dintr-un program care sa imbine dimensiunea de conservare si cea de dezvoltare durabila, cu atentie mare la sprijinirea categoriilor defavorizate. Cu alte cuvinte, un mix care sa contina legi dure, fermitate in aplicarea lor si o serie bine aleasa de masuri sociale si economice.

Borsul de peste pe care l-am savurat, saptamana aceasta, la doamna Sanda in Sf Gheorghe – cea mai buna ciorba din viata mea! – ar putea deveni oricand instrument de promovare a Romaniei pe harta turistica si gastronomica a Europei.

Astazi insa, distrugerea accelerata a Deltei pare a se transforma intr-un brand turistic consacrat.

“Sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea”

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, membru in Comisia de Mediu a Parlamentului European, a organizat la Bruxelles expozitia foto ‘Delta Dunarii – Paradisul in pericol’, desfasurata la sediul Parlamentului European in perioada 1-3 februarie 2011. Co-organizatorii expozitiei au fost Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF. Vernisajul a avut loc miercuri, in prezenta unui numar mare de oaspeti (europarlamentari, functionari europeni, membri ai organizatiilor de mediu, jurnalisti), printre care s-a numarat si Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu din PE.

Evenimentul a fost gandit ca un semnal adresat forurilor europene ca Delta Dunarii este un spatiu de o importanta inestimabila, care adaposteste un numar impresionant de specii de flora si fauna, dar care este grav amenintat in prezent de o dezvoltare haotica a turismului, de impactul negativ al pescuitului intensiv si al braconajului, de saracirea comunitatilor locale.

Daciana Sarbu, initiatoarea actiunii, a subliniat in mesajul sau ca Delta nu poate fi protejata cu adevarat decat prin aplicarea ferma a legilor. ‘Problema e simpla: avem o comoara si actiunile unora ii distrug frumusetea. Sa intarim regulile si sa ne asiguram ca ele sunt respectate de toata lumea. Practica e mult mai complicata decat teoria, dar daca ne pasa de soarta Deltei, nu avem nicio alta cale sa o aparam’, a subliniat eurodeputata.

Liviu Mihaiu, directorul Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, a subliniat valoarea de patrimoniu a regiunii – a treia delta din lume ca biodiversitate si cea mai importanta de pe teritoriul european, adaugand: ‘Daca pana acum fotografiile pe care le prezentam despre Delta Dunarii erau de natura turistica, de pliant, aici si acum vrem sa aratam celor prezenti ca exista pericolul de a o distruge ireversibil’.

Cristian Tetelea, Manager de Programe – Bazinul Dunarii in cadrul WWF, a subliniat necesitatea unei viziuni clare asupra viitorului Deltei, a unui control strict al braconajului si a unei gestionari ferme a turismului, pentru ca Delta sa fie ‘o adevarata rezervatie a biosferei si nu un spatiu dedicat vanatorii si pescuitului, acoperit de ciment si de gunoaie’.

Jo Leinen, presedintele Comisiei de Mediu a Parlamentului European, s-a declarat, la randul sau, impresionat de bogatia de specii si frumusetea peisajului Deltei, pe care a vizitat-o, si a vorbit despre nevoia unei actiuni coordonate pentru protejarea acesteia.

Cele 30 de fotografii expuse la Parlamentul European au fost realizate de patru fotografi romani pasionati de natura: Dan Dinu, Iliuta Goean, Helmut Ignat si Daniel Petrescu, care au evitat perspectiva idilica asupra Deltei Dunarii, prezentand in schimb o viziune realista, care include si efectele negative resimtite deja asupra naturii si comunitatilor”.

Paradisul in pericol



“Intre 1 si 3 februarie, Parlamentul European gazduiește expoziția de fotografie Delta Dunarii, paradisul in pericol, o inițiativa a europarlamentarului Daciana Sarbu, impreuna cu Asociatia Salvati Dunarea si Delta si WWF.

Prin intermediul evenimentului, organizatorii amintesc publicului ca Delta Dunarii este o valoare naturala a Europei și totodata a patrimoniului natural universal , nu doar o chestiune financiara, care implica Romania și Ucraina.

In ultimii 20 de ani, greselile din vremea comunismului (lucrari de desecare si indiguire, pentru practicarea agriculturii intensive, care au scos din circuitul natural 20% din zonele umede) nu au fost reparate, lucru care a afectat nu doar natura, ci si comunitatile locale. In prezent, mai bine de 50 000 de hectare – foste lacuri si canale desecate ce au fost date in concesiune anumitor companii si investitori din exteriorul Deltei, care nu aduc niciun beneficiu pentru oamenii din zona sau pentru natura- pot fi redate Deltei prin lucrari de reconstrucție ecologica.

“Am fost unul dintre initiatorii declaratiei scrise care cerea, practic, forurilor europene sa creeze o strategie dedicata Dunarii si Deltei, iar ulterior chiar am invitat doua comisii europarlamentare (de Mediu și Dezvoltare regionala) la Tulcea, ca sa vada, la fața locului, frumusetea care trebuie protejata. Acum am adus imaginea aceleiasi frumuseti, dar si a pericolelor care o ameninta, chiar la Bruxelles, sub ochii institutiilor europene. Sper ca semnalul nostru sa fie inteles“, a declarat Daciana Sarbu, MEP, membru in Comisia de Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara a Parlamentului European.

„Trebuie sa ințelegem ca Delta Dunarii ne pune la dispoziție o serie de beneficii – surse de hrana și de apa dulce, cai navigabile, potențial pentru turism. Or toate acestea nu pot fi furnizate pe termen lung, daca Delta nu este gestionata integrat, daca nu-i oferim nimic in schimb, daca nu vom fi capabili sa controlam braconajul și dezvoltarea haotica a turismului și daca nu avem o viziune despre cum ar trebui sa arate aceasta zona in 10 ani de zile : o adevarata rezervație a biosferei și nu un spațiu dedicat vanatorii și pescuitului, acoperit de ciment și de gunoaie. Pentru ca acesta este viitorul Deltei care se contureaza in prezent`, a declarat Cristian Tetelea, Manager de Programe- Bazinul Dunarii in cadrul WWF.

Starea actuala a Deltei este reflectata de expoziția cu nume ilustrativ –„Delta Dunarii, paradisul in pericol”. Cele 30 de imagini expuse la Parlamentul European invita publicul sa descopere frumusețea și unicitatea Deltei, prin ochii a 4 fotografi romani pasionați de natura : Dan Dinu, Iliuța Goean, Helmut Ignat și Daniel Petrescu, fara a permite, insa, crearea unei imagini idilice a acestei regiuni, așa cum este, in general, prezentata și promovata Delta.

Organizatorii expoziției și-au propus sa redea o imagine reala a Deltei Dunarii din zilele noastre, ce pune in antiteza natura salbatica și satele tradiționale de pescari cu dezvoltarea haotica a turismului, vanatoarea ilegala și alte presiuni aduse astfel in atenția opiniei publice.

In perspectiva Asociației Salvați Dunarea și Delta și a WWF, provocarea majora in gestionarea Deltei Dunarii este concilierea intereselor de conservare cu cele de dezvoltare economica. In Rezervația Biosferei Delta Dunarii exista o structura complicata a responsabilitatilor pe diferite domenii de activitate, fapt care ingreuneaza insasi colaborarea autoritatilor locale responsabile de gestionarea Deltei.

O viziune comuna pentru concilierea intereselor de conservare cu cele economice, acceptata și susținuta de toți factorii de interes, ar putea fi o soluție pentru problemele cu care inca se confrunta astazi Delta Dunarii:

• Intarzierea lucrarilor de reconstrucție ecologica. Reconstructia ecologica a Deltei este o solutie necesara mentinerii proceselor naturale ale Deltei Dunarii, benefica pentru conservarea pe termen lung a sistemului deltaic și dorita de comunitațile locale. Deși reprezinta obiectivul prioritar al Planului de Management al ARBDD, reconstrucția ecologica a terenurilor degradate neproductive nu se realizeaza, din cauza intereselor divergente ale institutiilor locale, dar si a situatiei proprietatilor sau concesiunilor paguboase.

• Pescuitul intensiv si braconajul au condus la diminuarea resursei piscicole a Deltei. Desi Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura a modificat legea pescuitului, introducand noi reguli pentru aceasta activitate in Delta Dunarii, inclusiv interzicerea pescuitului cu setca, iar pescuitul speciilor de sturioni este interzis pe o perioada de zece ani, operatiunile institutiilor de control si ale justitiei sunt ineficiente in a asigura respectarea legii.

• Turismul: dezvoltarea haotica din ultimii ani a turismului reprezinta o amenintare tot mai mare la adresa biodiversitatii Deltei, iar aceasta tendinta continua sa creasca. Comunitatile locale nu beneficiaza de pe urma dezvoltarii turistice, ci din contra, se simt ignorate de investitiile realizate de intreprinzatori. Resursele naturale ale Deltei trebuie sa reprezinte sursa de venituri pentru locuitorii ei, singurii care au respecta valorile deltaice si care pot contribui la conservarea biodiveristatii.

• Transformarea plajelor si in special a grindului Chituc, prin amenajarea unor statiuni turistice, are un impact major asupra habitatelor plajelor litorale elemente unice in Europa. Asemenea planuri imobiliare pentru amenajarea de statiuni turistice incalca atat prevederile Directivelor Uniunii Europene privind conservarea biodiversitati, cat si statutul de rezervatie a biosferei, patrimoniu UNESCO.

De altfel, Comisia Europeana a solicitat, recent, Romaniei sa se ocupe de aspectele necorespunzatoare ale protectiei mediului natural din zona Sulinei si a Deltei Dunarii, Comisia fiind preocupata de procedurile deficitare de evaluare a impactului potential al dezvoltarii turismului in aceasta zona care face parte din reteaua europeana de arii protejate Natura 2000. Daca in termen de doua luni autoritatile nu informeaza Comisia cu privire la masurile luate in vederea asigurarii respectarii legislatiei UE in materie, Comisia poate transmite cauza Curtii Europene de Justitie.

“Dezechilibrul componentelor dintr-o biosfera cum este Rezervația Delta Dunarii, cea mai importanta zona umeda a Europei din punctul de vedere al biodiversitații, poate duce la un dezastru al lanțului trofic și chiar al societaților umane deltaice. Expoziția iși propune unul dintre ultimile semnale de alarma, inainte de a se isca fenomene ireversibile in acest colț de rai. Economicul nu trebuie sa subjuge industrial biodiversitatea, ci trebuie sa armonizeze durabil natura și oamenii. Minunea din patrimoniul UNESCO este in pericol nu numai sa dispara sau sa se intoarca impotriva noastra, ci sa nu poata fi admirata decat in poze de catre copiii noștri”, a declarat Liviu Mihaiu, directorul Asociației Salvați Dunarea și Delta”.

Propunem Comisiei Europene o Strategie europeana privind Delta Dunarii

Saptamana trecuta, la Strasbourg, am initiat, alaturi de colegul Victor Bostinaru, o declaratie scrisa care urmareste crearea unui grup de lucru pentru elaborarea si implementarea Strategiei privind Dunarea. Proiectul declaratiei este convenit cu Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, iar documentul are ca obiectiv plasarea Deltei Dunarii printre prioritatile Parlamentului European si Comisiei Europene.
In centrul declaratiei se afla ideea unicitatii si fragilitatii Deltei Dunarii, un ecosistem care adaposteste specii rare de plante, amenintate de poluarea rezultata de actiunea intensa a factorului uman, care poate cauza daune ireparabile. Iar demersul nostru porneste si de la faptul ca statele situate de-a lungul Dunarii si Deltei Dunarii au statute diferite si, implicit, niveluri diferite de punere in aplicare a legislatiei europene si internationale. Urmarim institutionalizarea dialogului cu statele membre, pentru crearea de proiecte integrate, finantate din fonduri europene si concentrate pe dezvoltarea durabila transfrontaliera in Delta Dunarii.  

Grupul de lucru va urmari elaborarea si aplicarea, sub supravegherea comisarului european pentru mediu, a unei strategii privind Dunarea, axate pe dezvoltare si protectia mediului.  O cerinta prezenta in declaratie este si ca statele membre si partenere situate de-a lungul Dunarii sa coopereze cu buna credinta si sa implementeze toate acordurile relevante privind protejarea Dunarii, in special Conventiile Espoo, Aarhus si Berna.

Cand vine vorba despre Delta, putem discuta despre valoarea sa de patrimoniu, despre posibilitatile de dezvoltare a zonei, despre forma pe care trebuie sa o ia turismul sau despre formula de imbunatatire a administratiei unui loc atat de special, incat nu se poate incadra in parametrii clasici dupa care masuram eficienta administrativa. Totul trebuie sa inceapa insa de la perspectiva de mediu. Daca echilibrul natural este protejat, oamenii care traiesc aici au un standard de viata mai ridicat, iar viitorul verde al Deltei este asigurat pe termen lung, atunci ne putem gandi la toate elementele de evolutie, dezvoltare sau valorificare a sa.

Urmarea declaratiei scrise este intalnirea pe care o voi organiza, tot impreuna cu dl Bostinaru, in cadrul grupului socialist din Parlamentul European, pe tema Protejarea Deltei Dunarii prin politici europene de dezvoltare si de mediu. Ea va reuni comisiile de mediu si dezvoltare regionala din PE la inceputul lunii aprilie, in Delta Dunarii.  E o forma de a le prezenta colegilor europarlamentari frumusetea si, in acelasi timp, vulnerabilitatea Deltei si de a gasi impreuna solutii de a o proteja.