Ecologizare inseamna economisire

Va prezint mai jos textul comunicatului de presa transmis la finalul saptamanii trecute, care contine un indemn la economisire si respect fata de mediu, adresat institutiilor statului.

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei de mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), propune intrarea tuturor ministerelor, precum si a Palatului Parlamentului si a Administratiei Prezidentiale, in sistemul EMAS, pentru reducerea cheltuielilor si protejarea mediului.

Europarlamentarul social-democrat reia propunerea adresata inca din 2007 sefilor celor doua Camere ale Parlamentului, de includere a Palatului Parlamentului in sistemul EMAS, pentru realizarea unor economii substantiale la sumele cheltuite pentru functionarea acestuia, in special prin reducerea consumului de energie si promovarea reciclarii. De asemenea, Daciana Sarbu adreseaza ministrului mediului, Nicolae Nemirschi, propunerea de a sustine, in cadrul Guvernului Romaniei, includerea tuturor cladirilor guvernamentale in sistemul EMAS.

Daciana Sarbu considera ca, in situatia actuala, dominata de efectele crescande ale crizei economice asupra societatii romanesti, institutiile politice trebuie sa-si manifeste in mod clar responsabilitatea fata de resursele folosite, angajandu-se la o economisire drastica a sumelor cheltuite pentru propria activitate. Semnalul de gestionare eficienta a banilor publici folositi in functionarea acestor institutii este necesar, atat din respectul fata de populatia deja afectata de criza, dar si din grija fata de mediul inconjurator, care are oricum de suferit din cauza consumului excesiv.

Europarlamentarul PSD a sustinut, joi 2 aprilie, in plenul Parlamentului European, o interventie pe tema Propunerii de Regulament privind participarea voluntara a organizatiilor la sistemul EMAS. In cadrul discursului sau, Daciana Sarbu a pledat pentru consolidarea acestui sistem, prin extinderea numarului de organizatii care il aplica. Un pas important in acest sens este, in opinia sa, preluarea sistemului de catre IMM-uri si autoritatile locale. 

EMAS (Eco-Management and Audit Scheme) este un program ce vizeaza managementul ecologic al resurselor birotice, aprobat si sustinut de catre Uniunea Europeana. Este o initiativa cu dublu sens: protejarea mediului si reducerea semnificativa a cheltuielilor. De la crearea sa, in 1993, circa 4200 de organizatii au fost inregistrate in sistem. 

Schema EMAS a fost adoptata cu succes si de catre Comisia Europeana, ca un proiect pilot ce a cuprins din ce in mai multe departamente din 2002 pana astazi. Rezultatele economiilor reusite de atunci in cele 10 cladiri ce au adoptat schema EMAS sunt remarcabile. Economii importante reusite din 2002 pana in prezent sunt:

-       64% mai putina hartie pentru tiparit

-       22% mai putine emisii de CO2

-       20% mai putin curent electric folosit

-       17% mai putin combustibil folosit

-       29% mai putina apa folosita.

 

Aplicarea schemei EMAS a insemnat 252 de tone de hartie nefolosita in fiecare an. Daca producerea fiecarei tone de hartie necesita intre 12 si 24 de copaci, aplicarea schemei EMAS pentru 4 departamente si 10 cladiri ale Comisiei Europene a dus la protejarea unui numar de pana la 6000 de copaci in fiecare an”.

Traficul – convertit in energie?

In Londra, un experiment incearca sa obtina energie folosind limitatoarele de viteza.

Ideea este dezvoltata de un inginer, fost consilier al ONU pe tema energiei regenerabile, si vizeaza inlocuirea limitatoarelor clasice cu unele adaptate, care folosesc traficul pentu a pune in miscare un mecanism; acesta, la randul sau, declanseaza un motor care produce energie mecanica. Rezultatul? In conditii de trafic continuu, patru asemenea limitatoare ar fi suficiente pentru a alimenta cu energie iluminatul stradal, semafoarele si indicatoarele luminoase pentru o portiune de strada lunga de o mila. Iar energia neconsumata poate fi stocata sau introdusa si folosita in sistem. Deci, energie gratuita (dupa amortizarea investitiei initiale), reducerea facturii la energie a municipalitatii si obtinerea unui beneficiu de pe urma atat de nocivului trafic.

Creatorul lor sustine ca zece asemenea mecanisme pot genera aceeasi cantitate de energie ca o centrala eoliana. Mai multe detalii aici.

Ce credeti? Cum ar functiona la noi un asemenea experiment?

Update despre iluminare

In luna ianuarie, doua dintre cele mai mari lanturi de supermarket-uri britanice au raportat vanzari-record de becuri ecologice. Tesco a anuntat ca a vandut 4,5 milioane de asemenea becuri (dublul intregii cantitati vandute in 2006), iar Sainsbury’s – 1,25 milioane (cititi mai mult aici). Explicatia? In plina criza, englezii incearca sa-si reduca valoarea facturilor la electricitate. Exact tema de care vorbeam acum cateva zile, dar cu romani in rolul principal…

E adevarat ca, simultan, magazinele in cauza ofera si reduceri la pretul becurilor, dar aici comparatia cu Romania se opreste, fiindca vorbim de doua filosofii complet diferite ale raportarii la piata, ale marketingului si stimularii vanzarilor.

Se estimeaza ca o inlocuire totala a becurilor incandescente cu cele ecologice va reduce emisiile de carbon ale Marii Britanii cu 5 milioane de tone pe an.

La noi, se pare ca tema nu e “actuala”. Nici macar partea cu nevoia de a economisi?

Despre iluminare

Un oaspete de pe blog mi-a sugerat o tema de discutie, ca si cand mi-ar fi citit gandurile: voiam sa va propun si eu sa vorbim despre becurile ecologice. Alte mesaje de-ale voastre vorbesc despre controversa pe care nu o traim noi primii: dezvoltare vs protejarea mediului. Sa vorbim, deci, despre iluminare. In mai multe sensuri.

Inainte de toate, sunt absolut de acord ca introducerea electricitatii in toate satele romanesti este nu doar o prioritate, ci chiar o restanta. Cu cat o trecem mai repede, cu atat mai bine.

Cat despre becuri, se stie ca, in varianta traditionala, incandescenta, ele consuma o cantitate mare de energie si au un impact negativ asupra mediului. Europa (si nu numai) adopta treptat becurile ecologice, fluorescente compacte. Care  economisesc electricitate: un asemenea bec foloseste numai a cincea parte din energia necesara unui bec obisnuit, pe langa faptul ca are o viata de zece ori mai lunga. Pretul acestora este insa considerabil mai mare, si foarte putini dintre romani isi permit aceasta investitie initiala. Iar inca din acest an, Comisia Europeana incepe sa interzica treptat comercializarea becurilor incandescente. Prin urmare, in viitorul destul de apropiat, romanii vor adopta fortat acesta masura ecologica, pe care multi nu si-o permit.

Aici ar putea inteveni statul, care sa-i ajute sa se pregateasca pentru acest moment, iar o solutie ar putea fi subventionarea, cu un procent cat mai serios, a pretului acestor becuri, astfel incat ele sa fie accesibile cat mai multora.

Ce ziceti de asta? O masura ecologica (fiindca previne consumul excesiv de energie) si care aduce, in acelasi timp, economii la facturile oamenilor. Aici voiam, de fapt, sa ajung. La ideea ca discutia despre mediu, in Romania, nu trebuie purtata abstract, teoretic, raportat la obiective de neatins. Ci aproape de preocuparile zilnice ale romanului. Iar masurile ecologice pe care le propunem, pentru a fi cu adevarat relevante si rezonante, trebuie sa aiba sens pentru cetatean.

Becurile ecologice; panourile solare; izolarea termica a locuintelor si institutiilor; toate acestea sunt masuri “verzi” cu efect direct asupra reducerii facturilor. Nemaivorbind de faptul ca, stimuland dezvoltarea acestor industrii, cream locuri de munca, vitale in aceste vremuri grele.