Programul de Sanatate Publica al UE merita un loc prioritar in bugetul comunitar

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, este semnatara unei scrisori adresate marti președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pe tema viitorului Programului de Sanatate Publica al Uniunii Europene. Alaturi de eurodeputata PSD, apelul este sustinut de alti 7 colegi de la principalele grupuri politice din Parlamentul European.

Scrisoarea solicita un rol prioritar acordat sanatatii publice in proiectiile financiare ale Uniunii Europene. “Trebuie sa ne asiguram ca viitorul cadru financiar multianual garanteaza angajamentul UE fata de sanatatea publica si, mai ales, garanteaza finantarea adecvata a acestuia”, se arata in textul scrisorii.

Documentul subliniaza ca in domeniul sanatatii publice se regasesc o serie de provocari majore pentru viitorul UE, precum: obezitatea, consumul de alcool si tutun, imbatranirea populatiei si schimbarile demografice. Tocmai de aceea, locul acordat programelor de sanatate in bugetul UE trebuie sa reflecte corect importanta si impactul real al acestor fenomene la nivel social si economic.

“Investitiile pe termen scurt in tratamente si inovatie sunt vitale, dar investitiile pe termen lung in preventie vor avea beneficii mult mai mari atat pentru pacienti, cat si pentru economia statelor europene. Daca facem eforturi mai mari pentru a preveni bolile si afectiunile, atunci ajutam oamenii sa evite durerea, ajutam familiile sa nu se mai confrunte cu suferinta, si micșoram, in acelasi timp, presiunea asupra sistemelor de sanatate ale statelor membre”, se subliniaza in textul scrisorii.

Autorii scrisorii solicita sefului CE precizari referitoare la planurile Comisiei privind viitorul Programului de Sanatate Publica al UE, ca parte a urmatorului cadru financiar multianual.

Alaturi de Daciana Sarbu, scrisoarea este semnata de Glenis Willmott (S&D, Marea Britanie), Alojz Peterle (PPE, Slovenia), Kartika Liotard (GUE/NGL, Olanda), Carl Schlyter (Greens/EFA, Suedia), Corinne Lepage (ALDE, Franta), Nessa Childers (S&D, Irlanda) si Antonyia Parvanova (ALDE, Bulgaria).

Daciana Sarbu a initiat recent la Bruxelles mai multe demersuri in domeniul sanatatii publice, pe teme precum migratia medicilor, inchiderea spitalelor din Romania, alimentatia nesanatoasa si obezitatea. In tara, eurodeputata a infiintat, alaturi de un medic si un consultant nutritionist, Asociatia Scoala pentru Sanatate, menita sa sprijine parintii sa invete principiile nutritiei sanatoase in beneficiul copiilor”.

Autoritatile europene ne datoreaza clarificari cu privire la efectul cancerigen al folosirii telefoanelor mobile

Foto: AFP

“Daciana Sarbu, europarlamentar PSD, a solicitat Comisiei Europene sa actioneze cat mai urgent pentru protejarea sanatatii populatiei, in urma studiului publicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii care confirma potentialele efecte cancerigene ale utilizarii telefonului mobil. Eurodeputata insista in special in privinta protejarii copiilor fata de pericolele expunerii la campurile electromagnetice ale telefoanelor mobile.

“Pentru prima data OMS afirma intr-un document oficial ca poate exista o legatura intre utilizarea telefoanelor mobile si cancer. Este un semnal la care autoritatile trebuie sa reactioneze cat se poate de rapid,  informand si avertizand cetatenii. Copiii trebuie protejati in mod special, deoarece daca acest risc se adevereste, ei sunt categoria cea mai vulnerabila si mai afectata. Daca telefonul mobil este o amenintare pentru sanatatea noastra, atunci trebuie sa aflam cat mai rapid adevarul, pentru a ne putea apara sanatatea”, considera Daciana Sarbu.

In acest sens, eurodeputata a solicitat Comisiei Europene sa realizeze cercetari suplimentare care sa verifice riscurile sugerate de OMS si sa continue, in acelasi timp, studiile privitoare la copii si vulnerabilitatea lor fata de radiatiile electromagnetice. Daciana Sarbu a mai interpelat CE pe aceasta tema, in 2009: “Am intrebat atunci de ce nu se ia in calcul interzicerea folosirii telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, din moment ce exista suspiciuni legate de efectul asupra sanatatii acestora. Mi s-a raspuns ca o astfel de interdictie nu poate fi adoptata decat la nivelul statelor membre. Acum insa, datele OMS pot constitui, in opinia mea, o dovada suficient de puternica pentru legiferare la nivelul UE”, adauga eurodeputata.

Daciana Sarbu, membra in Comisia de Mediu, Sanatate publica si Siguranta alimentara a PE, a mai cerut si investigarea altor posibile efecte negative asupra sanatatii care decurg din folosirea frecventa a telefonului mobil”.

Infectiile intraspitalicesti – raspunsul CE

‘Comisia Europeana a raspuns la intrebarea scrisa privind initierea unui sistem european impotriva infectiilor nosocomiale (infectiile contractate in spitale), adresata de eurodeputatele PSD Corina Cretu, Daciana Sarbu şi Rovana Plumb. Executivul comunitar afirma ca, pentru  combaterea infectiilor nosocomiale, Comisia sprijina elaborarea “unui set de instrumente de punere in aplicare a unor masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale”. CE a finantat de altfel o retea de supraveghere a infectiilor nosocomiale, in prezent aflata sub coordonarea Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC).   

“In 2008, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului, inclusiv prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. In temeiul acesteia, in 2009, Consiliul a adoptat o recomandare care stabileste cadrul pentru prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. Masurile prevazute cuprind actiuni de prevenire in unitatile de ingrijire medicala, promovarea formarii profesionale a personalului sanitar, elaborarea de sisteme de supraveghere activa, o mai buna informare a pacientilor si sustinerea cercetarilor privind prevenirea si controlul infectiilor. Se asteapta ca statele membre sa transmita Comisiei un raport privind progresele facute”, se arata in raspunsul oferit de comisarul european pentru sanatate si protectia consumatorilor, John Dalli.

Conform executivului UE, in perioada 2000-2005, Comisia a finantat o retea de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale, integrata mai tarziu in proiectul „Imbunatatirea sigurantei pacientilor in UE” 2005-2008. “Aceasta retea de supraveghere a stabilit protocoale pentru supravegherea infectiilor din centrele de interventii chirurgicale si a infectiilor contractate in unitatile de terapie intensiva si a colectat date din statele membre. In iulie 2008, coordonarea retelei europene pentru supravegherea infectiilor asociate asistentei medicale a fost transferata Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC). Centrul sprijina, de asemenea, statele membre in instituirea unor sisteme de supraveghere acolo unde acestea nu exista”, afirma CE.

In plus, potrivit comisarului Dalli, ECDC a stabilit un protocol pentru anchetarea prevalentei tuturor tipurilor de infectii asociate asistentei medicale si utilizarea antimicrobienelor in spitalele europene, in conformitate cu recomandarea Consiliului mentionata mai sus. “Protocolul este experimentat in majoritatea statelor membre in intervalul iunie-septembrie 2010 si trebuie pus in aplicare pana in perioada 2011-2012. Avand in vedere imbatranirea populatiei si preocuparile din ce in ce mai mari cu privire la rezistenta antimicrobiana si la infectiile din centrele de ingrijire si asistenta, ECDC a stabilit, de asemenea, o retea de anchetare in unitatile de ingrijire pe termen lung. Aceasta retea colecteaza in prezent date din 23 de state membre”, precizeaza Comisia.

“In ceea ce priveste combaterea infectiilor nosocomiale, Comisia sprijina elaborarea unor orientari bazate pe dovezi si a unui set de instrumente de punere in aplicare a unor masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale. Acestea sunt axate pe organizarea si structura programelor din spitale in ceea ce priveste combaterea infectiilor nosocomiale si prevenirea infectiilor din centrele de interventii chirurgicale. In plus, in vederea monitorizarii punerii in aplicare a acestor masuri, vor fi elaborati si testati indicatori de structura si de proces”, conchide executivul comunitar’.

Textul integral al intrebarii

‘Prin frecventa si gravitatea lor, infectiile intraspitalicesti constituie o problema majora de sanatate publica in intreaga Uniune Europeana. Conform datelor Centrului European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, peste patru milioane de pacienti sunt, in tarile UE, victimele anuale ale infectiilor asociate asistentei medicale, iar cifra deceselor survenite drept consecinta directa a acestor infectii este de circa 40 000 de persoane in fiecare an.

Statisticile arata ca, in medie, aproximativ o zecime dintre pacientii europeni contracteaza o infectie in cursul spitalizarii. Acest tip de contaminare implica un grad ridicat de pericol, atat din cauza rezistentei la antibiotice a bacteriilor, cat si din cauza riscurilor crescute inregistrate in unitatile de terapie intensiva, cei mai afectati fiind pacientii cu imunitate scazuta si nou-nascutii.

Exista state membre, precum Romania, in care rata declarata a infectiilor nosocomiale nu reflecta realitatea, din cauza sistemului deficitar de raportare. Se inregistreaza, astfel, un nivel oficial mult sub media europeana, in conditiile in care spitalele din Romania sunt considerate a fi printre cele mai expuse din Europa la riscul de infectii cu germeni rezistenti la tratamentele cu antibiotice.

Avand in vedere incidenta ridicata si pericolul pentru vietile cetatenilor, diferentele dintre sistemele medicale nationale si studiile ce arata ca o actiune eficienta de prevenire ar fi mai putin costisitoare decat cheltuielile pentru tratarea acestor infectii, consideram ca se impune o actiune coordonata la nivel european. Are in vedere Comisia Europeana initierea unui sistem european de monitorizare, prevenire si combatere a infectiilor nosocomiale?’

Raspunsul comisarului Dalli, in numele Comisiei 

‘In 2008, Comisia a prezentat o propunere de recomandare a Consiliului privind siguranta pacientului, inclusiv prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. In temeiul acesteia, in 2009, Consiliul a adoptat o recomandare care stabileste cadrul pentru prevenirea si controlul infectiilor asociate asistentei medicale. Masurile prevazute cuprind actiuni de prevenire in unitatile de ingrijire medicala, promovarea formarii profesionale a personalului sanitar, elaborarea de sisteme de supraveghere activa, o mai buna informare a pacientilor si sustinerea cercetarilor privind prevenirea si controlul infectiilor. Se asteapta ca statele membre sa transmita Comisiei un raport privind progresele facute. In perioada cuprinsa intre 2000 si 2005, Comisia Europeana a finantat o retea de supraveghere a infectiilor asociate asistentei medicale, integrata mai tarziu in proiectul „Imbunatatirea sigurantei pacientilor in UE” 2005-2008. Aceasta retea de supraveghere a stabilit protocoale pentru supravegherea infectiilor din centrele de interventii chirurgicale si a infectiilor contractate in unitatile de terapie intensiva si a colectat date din statele membre. In iulie 2008, coordonarea retelei europene pentru supravegherea infectiilor asociate asistentei medicale a fost transferata Centrului European de Prevenire si Control al Bolilor (ECDC). Centrul sprijina, de asemenea, statele membre in instituirea unor sisteme de supraveghere acolo unde acestea nu exista.

In plus, ECDC a stabilit un protocol pentru anchetarea prevalentei tuturor tipurilor de infectii asociate asistentei medicale si utilizarea antimicrobienelor in spitalele europene, in conformitate cu recomandarea Consiliului mentionata mai sus. Protocolul este experimentat in majoritatea statelor membre in intervalul iunie-septembrie 2010 si trebuie pus in aplicare pana in perioada 2011-2012. Avand in vedere imbatranirea populatiei si preocuparile din ce in ce mai mari cu privire la rezistenta antimicrobiana si la infectiile din centrele de ingrijire si asistenta, ECDC a stabilit, de asemenea, o retea de anchetare in unitatile de ingrijire pe termen lung. Aceasta retea colecteaza in prezent date din 23 de state membre.

In ceea ce priveste combaterea infectiilor nosocomiale, Comisia sprijina elaborarea unor orientari bazate pe dovezi si a unui set de instrumente de punere in aplicare a unor masuri eficiente de prevenire a infectiilor asociate asistentei medicale. Acestea sunt axate pe organizarea si structura programelor din spitale in ceea ce priveste combaterea infectiilor nosocomiale si prevenirea infectiilor din centrele de interventii chirurgicale. In plus, in vederea monitorizarii punerii in aplicare a acestor masuri, vor fi elaborati si testati indicatori de structura si de proces’.

Raspunsul Comisiei Europene la solicitarea de sprijinire a bolnavilor cronici

In luna noiembrie, am ridicat catre CE urmatoarea problema legata de situatia dramatica a bolnavilor cronici din Romania:

“INTREBARE SCRISA P-5756/09

de Daciana Octavia Sarbu (S&D)

Subiect:            Crearea unui fond de urgenta pentru subventionarea ingrijirilor medicale de baza pentru bolnavii cronici in statele membre puternic afectate de criza economica

Masurile introduse in incercarea de a stabiliza criza economica din Romania au majorat dramatic costurile de ingrijire medicala pe care trebuie sa le suporte bolnavii cronici, costuri pe care o mare parte dintre acestia nu si le mai permit.

Pe fondul crizei economice, Guvernul Romaniei a redus fondurile alocate pentru Sanatate. Din aceasta cauza, Casa Nationala de Asigurari nu mai deconteaza analizele pentru pacientii care sufera de boli cronice, iar farmaciile nu mai furnizeaza medicamente pentru persoanele cu transplanturi.

De asemenea, pentru persoanele cu boli rare, in farmacii se gasesc foarte putine medicamente compensate, iar distribuitorii au inceput sa nu mai aprovizioneze spitalele pentru ca nu si-au primit banii datorati de acestea.

In acest context, se estimeaza ca lipsa medicatiei adecvate va duce la o crestere a ratei mortalitatii in randul bolnavilor care sufera de boli cronice sau de boli rare.

Avand in vedere faptul ca articolul 152 din Tratatul CE cu privire la politica din domeniul sanatatii obliga Comunitatea Europeana sa sprijine imbunatatirea sanatatii publice, prevede Comisia Europeana crearea unui fond de urgenta pentru a veni in sprijinul statelor membre care, din cauza crizei economice, nu reusesc sa asigure subventionarea medicamentelor si ingrijirilor de baza pentru bolnavii cronici si cei care sufera de boli rare?”

In urma cu cateva zile, am primit si raspunsul CE, din pacate deloc incurajator:

“P-5756/09RO

Raspuns oferit de dna Vassiliou in numele Comisiei

In conformitate cu ‘articolul 168 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, activitatile Comunitatii in domeniul sanatatii publice respecta pe deplin responsabilitatile statelor membre in ceea ce priveste organizarea si prestarea serviciilor de sanatate si de ingrijire medicala.

Comisia nu are competente in a stabili un fond de urgenta destinat a subventiona ingrijirea medicala de baza a persoanelor cu boli cronice din statele membre afectate in mod deosebit de criza.

Fondul de solidaritate al UE, la care statele membre pot apela in caz de urgenta, nu vizeaza medicamente si tratamente medicale pentru situatii de urgenta. Statele membre ar putea, totusi, sa decida sa extinda sfera de aplicabilitate a Fondului de solidaritate pentru a include astfel de activitati de ingrijire medicala”.

Propun CE crearea unui fond de urgenta pentru bolnavii cronici

“Bruxelles, 12 noiembrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a adresat joi o intrebare scrisa Comisiei Europene privind crearea unui fond de urgenta pentru subventionarea ingrijirilor medicale de baza pentru bolnavii cronici, in statele membre puternic afectate de criza economica.

“Masurile introduse in incercarea de a stabiliza criza economica din Romania au majorat dramatic costurile de ingrijire medicala pe care trebuie sa le suporte bolnavii cronici, costuri pe care o mare parte dintre acestia nu si le mai permit. Pe fondul crizei economice, Guvernul Romaniei a redus fondurile alocate pentru sanatate, din aceasta cauza, Casa Nationala de Asigurari nu mai deconteaza analizele pentru pacientii care sufera de boli cronice iar farmaciile nu mai furnizeaza medicamente pentru persoanele cu transplanturi”, se arata in intrebarea scrisa.

“De asemenea, pentru persoanele cu boli rare, in farmacii se gasesc foarte putine medicamente compensate iar distribuitorii au inceput sa nu mai aprovizioneze spitalele pentru ca nu si-au primit banii datorati de acestea”, adauga Daciana Sarbu, precizand, in acest context, ca se estimeaza ca lipsa medicatiei adecvate va duce la o crestere a ratei mortalitatii in randul bolnavilor care sufera de boli cronice sau de boli rare.

Avand in vedere faptul ca articolul 152 din Tratatul CE cu privire la politica din domeniul sanatatii obliga Comunitatea Europeana sa sprijine imbunatatirea sanatatii publice, doamna Sarbu intreaba executivul comunitar daca prevede crearea unui fond de urgenta pentru a veni in sprijinul statelor membre, care din cauza crizei economice nu reusesc sa asigure subventionarea medicamentelor si ingrijirilor de baza pentru bolnavii cronici si cei care sufera de boli rare”.

Folosirea telefonului mobil – un risc pentru sanatatea copiilor

“Strasbourg, 20 octombrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica şi siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a adresat marti o intrebare scrisa Comisiei Europene privind folosirea telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, avand in vedere ca persista riscurile de sanatate pentru aceştia.

“Utilizarea internetului şi a altor tehnologii de comunicare, precum telefoanele mobile, cunoaşte o creştere considerabila pe teritoriul Uniunii Europene şi ofera tuturor cetatenilor oportunitati deosebite, printre altele, de participare, interactiune şi creativitate. Cu toate acestea, riscurile pentru copii cauzate de folosirea tehnologiilor persista”, se arata in intrebarea scrisa.

“Cercetarile arata ca radiatiile telefonului mobil vulnerabilizeaza sistemul imunitar al copiilor cu varste sub 18 ani. De asemenea, telefonul mobil are un impact negativ major asupra calitatii somnului, mai ales in randul tinerilor. Un studiu efectuat in Belgia pe 2.500 de tineri a aratat ca 20% dintre aceştia aveau probleme cu somnul din cauza folosirii telefonului mobil”, exemplifica doamna Sarbu.

Daciana Sarbu mentioneaza totodata ca, in Franta, Senatul a propus interzicerea utilizarii telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, şi intreaba in acest context Comisia Europeana daca:

● intentioneaza sa faca o mai buna informare, la nivel european, a parintilor cu privire la efectele nefaste pe care le are folosirea telefoanelor mobile asupra sanatatii copiilor;

● are o strategie de incurajare a companiilor de telefonie mobila pentru a pune in aplicare o informare mai clara asupra nivelului de radiatii a fiecarui tip de telefon mobil;

● prevede o reglementare la nivel european care sa interzica folosirea telefoanelor portabile de catre copiii cu varsta sub 14 ani, daca aceasta se dovedeşte necesara”.

Eforturi europene in lupta impotriva virusului H1N1

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, siguranta alimentara si sanatate publica a Parlamentului European (ENVI), a solicitat Comisiei Europene sprijin pentru suplimentarea dozelor de vaccin impotriva virusului H1N1, dar si o informare mai clara si mai vizibila a cetatenilor europeni in legatura cu gripa porcina.

Declaratia sa a avut loc la reuniunea ENVI la care au participat comisarul european pentru sanatate, Androulla Vassiliou, si directorul executiv al Agentiei Europene de Medicina, Thomas Lonngren, ocazie cu care au fost dezbatute masurile intreprinse de Comisia Europeana pentru prevenirea si combaterea pandemiei H1N1.

‘In Romania, de exemplu, se poate asigura vaccinarea a doar 25% din populatie. Solicit Comisiei Europene sprijin pentru suplimentarea dozelor de vaccin, dar si o informare mai clara si mai vizibila a cetatenilor in legatura cu gripa porcina’, a declarat Daciana Sarbu. 

Deputata europeana a reiterat  totodata necesitatea luarii de masuri de protectie sporite in gari si aeroporturi”.