Violenta impotriva femeii (3)

Traficul de persoane

Sursa: www.violentaimpotrivafemeii.ro sau www.unfpa.org

Estimarile privind femeile si copiii traficati in fiecare an pe piata sexuala (adesea prin forta sau rapire) si pe piata muncii fortate variaza considerabil, intre 700.000 si 4 milioane. Vanzarea tinerelor pentru sclavie sexuala, o incalcare grava a drepturilor lor si o amenintare pentru sanatatea lor, a crescut considerabil in ultimii 10 ani. Saracia extrema, statutul inferior al femeilor si al fetelor, controalele vamale indoielnice si implicarea celor care ar trebui sa aplice legea in activitatile de trafic, toate acestea contribuie la raspandirea fenomenului.

In Asia si Europa de est, fete de 13 ani sunt traficate ca “sotii la comanda” (sursa: UNICEF. The Progress of Nations, 1997). In India, se estimeaza ca doua din cinci femei care presteaza servicii sexuale au sub 18 ani (sursa: UNICEF, UNAIDS si OMS, 2002). Conform unor estimari regionale, intre 1 si 2 milioane de barbati si femei sunt victime ale traficului in fiecare an, majoritatea in Asia. Peste 225.000 dintre ei provin din Asia de sud est, iar aproximativ 150.000 din Asia de sud. (Huntington, Dale. 2001. Anti-Trafficking Programs in South Asia: Appropriate Activities, Indicators and Evaluation Methodologies: Summary Report of a Technical Consultative Meeting: 11-13 September 2001, Kathmandu, Nepal New Delhi: The Population Council.)

Traficul de persoane a devenit o afacere globala care genereaza profituri imense pentru traficanti. Noi rute pentru trafic sunt stabilite in mod regulat, iar piata documentelor false de calatorie, a transportului clandestin si a trecerii granitei in mod fraudulos devine tot mai bine organizata.

Unele victime sunt ademenite prin reclame la locuri de munca atragatoare. Altele sunt vandute de rude, cunostinte sau prieteni de familie. Traficantii aleg comunitatile sarace si isi fac aparitia in timpul unei secete sau inainte de stransul recoltei, cand este lipsa de hrana, pentru a convinge familiile sarace sa-si vanda fetele pentru sume mici de bani.

Problema este larg raspandita. Desi cea mai mare parte a traficului are loc in Asia, apare destul de mult si in Africa si America Latina. Recent, Comisia Europeana si-a exprimat ingrijorarea cu privire la cresterea traficului de femei in Europa de est – se estimeaza ca aproximativ 500.000 de femei au fost fortate sa se prostitueze. Conform unui raport al CIA, aproximativ 50.000 de femei si copii sunt dusi in SUA in fiecare an sub diverse pretexte si sunt fortati sa se prostitueze, sa munceasca abuziv sau sa devina servitori. Putine cazuri ajung in justitie.

Saracia si inechitatea sunt cauzele de baza ale traficului. Discriminarea de gen in cadrul familiei si al comunitatii, precum si toleranta fata de violenta indreptata impotriva femeilor si a copiilor, au si ele un rol important. Lipsa legislatiei corespunzatoare si a vointei politice de a aborda aceasta problema, politicile de imigrare restrictive, globalizarea industriei sexuale si implicarea retelelor transnationale de crima organizata sunt alte cauze ale acestei probleme.

Violenta impotriva femeii (2)

Violenta sexuala

Sursa: www.violentaimpotrivafemeii.ro sau www.unfpa.org

Prima experienta sexuala pentru multe adolescente din lume este fortata. In Africa de sud, 30% dintre tinere spun ca primul lor raport sexual a fost fortat. Violenta sexuala compromite dezvoltarea fetelor prin faptul ca le impiedica sa ramana la scoala, le distruge increderea in adulti si semeni si le supune riscurilor infectiilor cu transmitere sexuala, sarcinilor nedorite si  tulburarilor fizice si psihice pe termen scurt sau lung.

Baietii sau barbatii de multe ori tolereaza sau trec cu vederea constrangerea sexuala. Chiar si tinerele pot percepe violenta sexuala sau raportul sexual obtinut prin forta, teama sau intimidare ca fiind normal, reflectand un fel de norme perverse in anumite comunitati sau societati. Un studiu realizat in Africa de sud arata ca violenta sexuala si constrangerea fetelor erau atat de raspandite incat purtau denumirea de „dragostea de fiecare zi”(Sursa: Wood, K., R. Jewkes. 1997. Violence, Rape, and Sexual Coercion: Everyday Love in a South African Township, p. 41. Gender and Development 5(2): 41-46).  Intr-un alt studiu realizat pe 30.000 de tineri, 1 din 4 baieti declara ca a avut raporturi sexuale fara consimtamantul fetei. Majoritatea baietilor si a fetelor si-au exprimat opinia ca fortarea raportului sexual cu o persoana cunoscuta este doar „sex dur”, nu violenta sexuala, iar majoritatea femeilor au declarat ca femeile sunt vinovate de abuzul sexual. (Dreyer, A., J. Kim, N. Schaay. 2002. Violence against Women: What Do We Want to Teach Our Teachers? ID21 Research Highlight. Brighton, United Kingdom)

Violenta sexuala poate creste in urma unui dezastru natural. Victimele sunt de obicei femei si adolescente, care au fost separate de familiile si comunitatile lor. In urma dezastrelor naturale, femeile si copiii pot ramane de unii singuri – in aer liber sau in adaposturi temporare – iar haosul si prabusirea legii si ordinii duc la cresterea violentelor.

Folosirea violentei sexuale ca arma de razboi pentru a teroriza si a demoraliza dusmanul este la fel de veche ca razboaiele. In numeroase conflicte trupurile femeilor  devin campuri de lupta, iar violul este folosit ca arma de razboi pentru a umili, a domina sau a rupe legaturile sociale in cadrul comunitatii inamice.

Adolescentele si tinerele sunt cele mai expuse riscurilor. Grupurile armate adesea dau tarcoale taberelor de refugiati cautand copii, pentru a-i rapi si a-i recruta in pozitia de combatanti, sclavi sexuali, bucatari si concubini. Acolo unde normele sociale sunt sub asediu din cauza dezastrelor naturale sau a conflictelor, chiar si membri comunitatii si semenii pot reprezenta o amenintare. Violenta in familie si violul marital pot aparea de asemenea in mai mare masura in cadrul populatiilor afectate de crize intrucat multi barbati care si-au pierdut slujbele, statutul si stabilitatea isi varsa frustrarile asupra partenerelor.

Impactul violentei, in special al violului, poate fi devastator. Consecintele fizice includ leziuni, sarcini nedorite si infectarea cu HIV. Vatamarile psihice au ca urmare anxietatea, stresul post-traumatic, depresia si sinuciderea.

Femeile care supravietuiesc violentelor si nu primesc tratament si consiliere adecvata sufera de pe urma traumelor ani si ani, nemaiputand avea grija de ele si de familiile lor. Astfel, familiile si comunitatile de supravietuitori pot ramane, de asemenea, traumatizate.

Violenta impotriva femeii (1)

Violenta in familie

Sursa: www.violentaimpotrivafemeii.ro sau www.unfpa.org

Majoritatea cazurilor de violenta in familie presupun directionarea furiei barbatilor catre partenerele lor. Acest lucru pare sa-si aiba radacinile in modul de socializare al baietilor; factorii biologici nu par a fi raspunzatori pentru diferentele semnificative de comportament in familie dintre barbati si femei. Femeile insarcinate sunt in mod special expuse riscului de violenta in familie deoarece unii soti devin mai violenti in aceasta perioada, ajungand sa loveasca cu pumnii si cu picioarele in burta sotiei. Aceste femei prezinta un risc de doua ori mai mare de a pierde sarcina si de patru ori mai mare de a avea un copil cu o greutate mica la nastere.

Cercetari interculturale cu privire la violenta indreptata impotriva sotiei arata ca in aproape o cincime din societatile rurale sau de mici dimensiuni nu exista violenta in familie. Existenta unor asemenea culturi dovedeste faptul ca violenta indreptata impotriva femeilor nu este rezultatul inevitabil al structurii biologice sau al sexualitatii masculine, ci mai degraba o problema sociala, legata de cum este vazuta masculinitatea intr-o societate. Studii realizate cu baieti si fete la varste fragede arata ca desi baietii pot prezenta o toleranta mai redusa la frustrare si o tendinta spre incaierare, acestea sunt micsorate prin socializare si prin presiunea semenilor cu privire la rolurile de gen.

Gradul de raspandire a violentei in familie intr-o anumita societate este, prin urmare, rezultatul unei acceptari tacite din partea respectivei societati. Modul in care barbatii se vad pe ei insisi ca barbati si modul in care privesc femeile vor determina modul in care se raporteaza la violenta impotriva femeilor, daca o vor folosi sau nu.

UNFPA a ajuns la concluzia ca eliminarea violentei impotriva femeilor presupune schimbarea conceptiilor culturale despre masculinitate, iar in acest proces trebuie implicati in mod activ barbatii, fie ei creatori de politici, parinti, soti sau baieti.

Despre violenta, educatie si valori

Ieri, 25 noiembrie, am vorbit in plenul Parlamentului European despre violenta asupra femeilor, solicitand UE sa se implice mult mai activ in combaterea acestui fenomen. Nu stiu cat de cunoscut este acest fapt, dar la 25 noiembrie ONU marcheaza in fiecare an Ziua Internationala pentru Eliminarea Violentei impotriva Femeilor.

Si tot ieri am primit o veste buna: CNA a decis mutarea dupa ora 20:00 a spoturilor AdePlast, in urma sesizarii mele.

Spuneam in argumentatia mea ca, expunand copiii la o asemenea trivialitate, ne expunem pe noi insine unui pericol foarte grav: impunerea, ca parte a cunoasterii lor despre lume si implicit a educatiei lor, a ideii ca femeia este un obiect (sexual sau nu). De aici si pana la violenta impotriva ei nu mai e decat un pas. Cat de mare? Intrebati-o pe una din acele femei care au fost victimele acestui fenomen. Sunt multe: o treime dintre toate femeile lumii.

„Femei in umbra. Umbre”

Sustin campania initiata de UNFPA - Fondul ONU pentru Populatie si Centrul de Informare ONU

Violenta impotriva femeii este una dintre cele mai perfide incalcari ale drepturilor omului, fiind prezenta in toate societatile lumii.

Ucide mai multe femei decat cancerul.

Afecteaza o treime din femeile din intreaga lume.

Estimarile ONU arata ca abuzurile nu numai ca persista, dar sunt in crestere.

Din pacate, de cele mai multe ori, aceste fapte nu sunt cunoscute sau sunt, pur si simplu, trecute cu vederea.

O pledoarie pentru decenta

Scrisoare deschisa

Catre conducerea Consiliului National al Audiovizualului,

Catre managementul posturilor TV comerciale,

Catre conducerea firmei AdePlast,

 Va scriu in legatura cu o campanie publicitara transmisa frecvent la TV, fara restrictii pentru intervale orare specifice. Ma refer la spoturile AdePlast in care se face o confuzie voita intre produsul promovat si o femeie prezentata intr-o ipostaza sexuala. Realizatorii clipului ne propun, in mod explicit, o suprapunere între doua obiecte: o vopsea si o femeie, fiindca veti fi de acord cu mine ca in acest produs publicitar femeia este portretizata, direct si neechivoc, drept un obiect sexual.

Nu voi face o pledoarie pentru drepturile femeii, fiindca o fac deja altii, mai aplicat si mai consistent. Dar vreau sa subliniez trei aspecte pe care le consider foarte importante, si sa va rog sa luati act de ele.

1. Potrivit unei cercetari realizate la comanda CNA, peste doua treimi din copiii cu varste cuprinse între 6 si 10 ani urmaresc publicitatea la televizor. Dintre acestia, cei în varsta de 6 ani sunt cei mai mari consumatori de reclame tv (75%). Faptul ca spotul mentionat este prezentat in timpul zilei si nu dupa ora 22 înseamna ca el este vizionat fara restrictii de catre copii. Nuditatea si limbajul prezentate nu intra in categoria pe care eu sau orice alt parinte sa o considere potrivita pentru copii.

2. Conform unor concluzii CNA, copiii tind sa se expuna la publicitate ca la orice alte emisiuni de televiziune, privindu-le cu aceiasi ochi si nediferentiindu-le. Acest segment de public îsi formeaza reprezentarile sociale si comportamentale inclusiv in functie de informatiile sau sugestiile oferite de astfel de clipuri publicitare. Drept urmare, din asemenea clipuri in care femeile sunt portretizate ca simple obiecte de uz sexual ei pot desprinde concluzii generale referitoare la rolul femeii in societate.

3. Conform statisticilor UNFPA, femeile intre 15 si 44 de ani sunt mai predispuse la riscul de viol sau violenta in familie decat la riscul de a contracta orice forma de cancer sau de a fi implicate intr-un accident rutier. De asemenea, intre 40 si 70% dintre femeile care au fost supuse violului sau violentei in familie au fost victimele propriilor soti. Prin reducerea femeii la statutul de accesoriu sexual, la care contribuie inclusiv clipul citat, astfel de comportamente sunt încurajate in mod aproape direct.  

Din toate aceste considerente, va adresez solicitarea ferma sa remediati aceasta situatie în cel mai scurt timp, pentru a putea evita efectele negative ce s-ar putea genera pe termen mediu si lung. In acest sens, adresez un apel:

• Televiziunilor, sa inceteze difuzarea clipului publicitar in cauza, cel putin inaintea orei 22, si sa emita mesaje de sanctionare a comportamentului discriminator fata de femei
• Companiei AdePlast, sa retraga in cel mai scurt timp acest clip din spatiul public si sa transmita un mesaj de scuze
• Consiliului National al Audiovizualului, sa sanctioneze televiziunile care refuza suspendarea difuzarii acestui clip publicitar.
• Consumatorilor, sa boicoteze achizitionarea produsului promovat în acest clip pana la rezolvarea situatiei.

 Cu toata consideratia,

Daciana Sarbu, europarlamentar

UPDATE: Subiectul este discutat aici: http://www.paginademedia.ro/2009/11/adeplast-o-reclama-de-autobaza-din-preistoria-publicitatii-care-a-suparat-o-si-pe-daciana-sarbu/