Proiecte · Verde!

Despre iluminare

Un oaspete de pe blog mi-a sugerat o tema de discutie, ca si cand mi-ar fi citit gandurile: voiam sa va propun si eu sa vorbim despre becurile ecologice. Alte mesaje de-ale voastre vorbesc despre controversa pe care nu o traim noi primii: dezvoltare vs protejarea mediului. Sa vorbim, deci, despre iluminare. In mai multe sensuri.

Inainte de toate, sunt absolut de acord ca introducerea electricitatii in toate satele romanesti este nu doar o prioritate, ci chiar o restanta. Cu cat o trecem mai repede, cu atat mai bine.

Cat despre becuri, se stie ca, in varianta traditionala, incandescenta, ele consuma o cantitate mare de energie si au un impact negativ asupra mediului. Europa (si nu numai) adopta treptat becurile ecologice, fluorescente compacte. Care  economisesc electricitate: un asemenea bec foloseste numai a cincea parte din energia necesara unui bec obisnuit, pe langa faptul ca are o viata de zece ori mai lunga. Pretul acestora este insa considerabil mai mare, si foarte putini dintre romani isi permit aceasta investitie initiala. Iar inca din acest an, Comisia Europeana incepe sa interzica treptat comercializarea becurilor incandescente. Prin urmare, in viitorul destul de apropiat, romanii vor adopta fortat acesta masura ecologica, pe care multi nu si-o permit.

Aici ar putea inteveni statul, care sa-i ajute sa se pregateasca pentru acest moment, iar o solutie ar putea fi subventionarea, cu un procent cat mai serios, a pretului acestor becuri, astfel incat ele sa fie accesibile cat mai multora.

Ce ziceti de asta? O masura ecologica (fiindca previne consumul excesiv de energie) si care aduce, in acelasi timp, economii la facturile oamenilor. Aici voiam, de fapt, sa ajung. La ideea ca discutia despre mediu, in Romania, nu trebuie purtata abstract, teoretic, raportat la obiective de neatins. Ci aproape de preocuparile zilnice ale romanului. Iar masurile ecologice pe care le propunem, pentru a fi cu adevarat relevante si rezonante, trebuie sa aiba sens pentru cetatean.

Becurile ecologice; panourile solare; izolarea termica a locuintelor si institutiilor; toate acestea sunt masuri “verzi” cu efect direct asupra reducerii facturilor. Nemaivorbind de faptul ca, stimuland dezvoltarea acestor industrii, cream locuri de munca, vitale in aceste vremuri grele.

Anunțuri

18 gânduri despre „Despre iluminare

  1. Initiativa e laudabila,dar ca atatea altele de gen se va lovi de indiferenta oamenilor,nu neaparat de refuzul lor…
    Daciana,cat de realista crezi ca e ideea cu subventionarea pretului becurilor de catre stat?Subventii trebuie acordate in multe domenii,becurile vor fi lasate undeva la urma…

  2. O initiativa frumoasa la prima vedere, dar fara nici un alt scop decat imbogatirea firmelor care produc noile becuri.

    Eu am avut acasa becuri „ecologice” cand ma pisca de fund perioada ecologia a vietii mele. Am renuntat dupa 1 luna timp in care nu puteam nici sa citesc o carte de chioare ce erau.

    Am folosit un luxmetru sa vad ce lumina dau becurile cu pricina. Pai 1 bec echivalent 100w care consuma 16 W, avea lumina cat unul normal de 40 !!! Cum sa nu stai cu ochiul obosit seara ?

    Asa vor europenii sa traim ?
    Pai eu le spun europenilor ceva: MARS !
    Si ma duc sa cumpar becuri normale de 100 si 150W. Anul acesta cumpar cam 200 becuri, sa am pentru toata viata mea.

    Iar noile becuri ecologice le las celor care vor sa poarte ochelari la 50 ani.

  3. Daciana, din pacate becurile alea au un mare neajuns. Sint incredibil de chioare (cum spunea cineva intr’un comentariu de la postarea anterioara). Scriu acum sub unul care ar trebui sa fie echivalent cu un Edison clasic de 100W si nu face lumina nici cit unul de 40. E drept, consuma 20W.

    Cit despre fabricile care le vor produce ce vor aduce locuri de munca, mi’e teama ca e o mica utopie. Ele sint produse de exact aceleasi companii care fac si becurile clasice. In care lucreaza foarte putini oameni pentru ca totul este automatizat. Si ar fi teribil daca nu ar fi. Poate in celelalte domenii de care pomeneai sa mai fie loc de ceva muncitori.

    Nu vreau sa sune egativist ceea ce spun, dar am de multe ori senzatia ca multor astfel de masuri li se exagereaza importanta si aportul la salvarea planetei. E drept, poti oricind sa spui ca 100 de pasi mici fac cit un pas mare.

  4. cu riscul de a fi pesimistul sau carcitasul blogului o sa spun ca pe timp de criza numai becuri nu subventionam. pai statul sa subventioneze uleiul, painea, carnea, intretinerea si mai apoi becurile. cerd ca ar trebui sa subventionam cam tot in romanica asta pt a putea supravietui.

    cu modestie as avea si un sfat pentru doamna daciana: ca social-democrat e bine ca va ganditi la subventii, dar mai bine i-ati ajuta pe oamenii in nevoie sa aiba resurse pentru a-si cumpara singuri becurile. ce ziceti?! cred ca abordarea asta e mai aproape de un social-democrat tanar si modern.
    cu respect!

    oricum, va felicit pentru blog. este o idee foarte buna!

  5. Domnu’ Cornel, Daciana se ocupa si ea de domeniul care o intereseaza. Doar nu vreti acuma sa protejeze mediul, sa creasca nivelul de trai in ultimul val de integrati in UE si sa castige si razboiul impotriva terorismului. Ce, credeti ca e europarlamentar-jucator?

  6. nici mie nu-mi plac deloc becurile ecologice, dar va trebui sa ne obisnuim cu ele, fiindca vor fi retrase treptat 😦
    dar sunt de acord cu ideea ca unele produse ecologice pot genera locuri de munca. am fost de curand in america si acolo obama insista mult pe initiative de genul asta, izolarea cladirilor etc, pe ideea ca asa sunt integrati multi oameni pe piata muncii. nu e deloc o idee rea nici la noi.

  7. Becurile ecologice „cu neon” sunt un mare fâssss, foarte, foarte promovat cu tot felul de aserţiuni cu iz ştiinţific nedemonstrat de nimeni. Eu am cumpărat astfel de becuri imediat cum au început să se găsească, mânat de reclama directă şi indirectă.
    La scurt timp o parte din tub s-a înnegrit, au început să pâlpâie, să ţiuie, să ofere acea lumină chioară, care deşi „albeşte”, nu iluminează real, nu prea ajută nici ochiul, nu mai vorbesc despre faptul că frecvenţa lor este cea a reţelei (50 Hz) adică toate conlucrează la un efect obositor. Să mai spun că emit radiaţii în spectrul UV ceva mai multe decât la un bec cu incandescenţă.
    Pierderea energetică la un bec cu incandescenţă este dată de căldură, becul „ecologic” are eficacitate mai mare pentru că este o sursă rece de energie luminoasă. Totuşi ar trebui să ne gândim că este vorba despre o sursă iradiantă. Becul cu incandescenţă emite o lumină mai apropiată de lumina naturală pentru că, ca şi soarele, lumina sa provine din radiaţia emisă de materie incandescentă.

    Varianta pe care am ales-o eu este cea a „becurilor cu lupă”. Este vorba despre acele becuri care au o formă de bară şi jumătate sunt oglindă (îmi scapă acum cum le spune comercial). Din faptul că lumina este direcţionată şi nu împrăştiată peste tot (nu ai de ce să iluminezi, de exemplu, tavanul), practic consumul se înjumătăţeşte. O variantă a acestor becuri sunt cele cu halogen, doar că acestea nu sunt foarte rezistente.
    Optimul de iluminare (în mintea mea) lucşi/watt plus viaţă lungă sunt becurile cu LED-uri. Având un consum foarte mic, de ordinul waţilor, ele pot fi puse peste tot unde este nevoie şi grupate astfel încât să ilumineze exact zona necesară. Eu cred că ar trebui să înceapă era ecologică prin a regândi toate lucrurile după criterii noi şi după fundamente ştiinţifice care nu încep cu „un grup de cercetători”.

    Dacă am scris ciudăţenii, cer scuze… sunt cu jumătate de atenţie în altă parte şi, din păcate, nu sunt Napoleon.

  8. Cand am citit titlul postului am venit imediat, insa nu am gasit ce ma asteptam. Iluminarea e una si iluminatul e alta, insa si becul ecologic e un subiect bun. De fapt orice subiect pe teme ecologice e binevenit in discutie. Indiferent ce or zice unii sau altii, orice masura cat de mica ar fi ea care poate imbunatati calitatea mediului este binevenita, si becul ecologic e una dintre ele.
    Off the topic, ma bucur ca ai un blog si ca iti gasesti timp pentru a comunica cu noi. Esti unul dintre politicienii (inca ii numar pe degete) pe care ii creditez si ii respect, si sincer sa fiu nu ma simt singurul care a ales asta. Stiu ca esti constienta de responsabilitatea pe care o ai in momentul in care sustii un dialog direct cu oamenii, si cred ca vei avea numai de castigat.
    Oricum, suntem cu ochii pe tine!

  9. @Bibliotecaru: Stimate domn, daca incercati sa aduceti argumente stiintifice, apai sa fie stiintifice. Soarele, bietul de el, nu emite radiatii, printre care si cele din spectrul vizibil noua, pentru ca ar arde vreun foc de lemne pe el. El emite datorita fuziunii hidrogenului. Si emite in tot spectrul. Norocul nostru este ca avem atmosfera si ea, printre altele, opreste o imensa parte din energia solara in paturile superioare, cu predilectie radiatiile dure.

    Becul cu incandescenta avea el avantajul de a emite mai aproape de infrarosu prin efect Joule, ceea ce’i face lumina „calda”. Cele noi, cu descarcare in gaze rare, emit mai spre ultraviolet, ca asta pot ele. Dar amindoua dau in noi cu fotoni, care ei insisi sint radiatii, carevasazica din punctul asta de vedere nu e mare brinza de deosebire intre ele. Motiv pentru care nu inteleg distinctia dintre „iradianta” si „incandescenta”

    Cit despre frecventa, ele raspund la fel la frecventa retelei. Daca va mai aduceti aminte vremurile triste comuniste cind nu aveam un sistem energetic la fel de performant ca azi si flencanea frecventa, flencanea si lumina. E drept, ne mai salveaza inertia termica a filamentului facind fenomenul mai putin observabil.

    Dar, dincolo de aspectele astea pur tehnice, este o problema de obisnuinta. Oameni care au trait numai sub lumina neoanelor nu au nici o problema. Daca vreti sa stiti, stiintific, de ce sesizati „frecventa” becului, asta se intimpla pentru ca ochiul este facut, ca aproape orice „senzor” nervos, sa detecteze doar schimbarile peste un anumit prag. Faptul ca lumina isi schimba intensitatea il forteaza sa transmita de 50 de ori pe secunda informatii despre lucruri care de fapt nu se schimba. Si asta il oboseste. Dar nu’i bai, ochiul se obisnuieste cu timpul, ridica pragul de excitabilitate si se rezolva.

    Sint de acord cu dumneavoastra ca astfel de discutii nu ar trebui sa neglijeze explicatiile stiintifice pentru ca risca sa derapeze. Dar acel stiintific ar trebui sa’si pastreze tinuta si sa nu se rezume la teorii Discovery Channel.

  10. @ MBadragan
    Stimate domn,
    Dacă aş veni cu nişte explicaţii gen fuziunea hidrogenului credeţi că ar citi ceva ce spun eu? 🙂
    Poate nu veţi crede, dar am încercat de multe ori să prezint „ştiinţific” ceea ce spun, ei bine nu am avut nici un succes. Nimeni nu cerceta cu atenţie cearşafuri de logică ştiinţifică. Puţină lumea doreşte să citească comentarii cu pretenţii de sesiune de comunicări ştiinţifice pe un blog politic. Nu are nici un sens să vorbesc despre fuziune într-un mediu în care 99% din cei care citesc nu prea fac diferenţa dintre fuziune şi fisiune. Cine este specialist, probabil că nu citeşte ce scriu eu aici sau, dacă citeşte, înţelege perfect ce vreau să spun. Hai să nu încercăm să-l depăşim pe sfântul părinte întronizat la Vatican în catolicism, ca să spun aşa.

    Relativ la ochi, am să vă spun că nu se obişnuieşte. 🙂 Este vorba despre o remanenţă a semnalului chimic format pe retină. Remanenţa o puteţi pune în evidenţă printr-un mecanism simplu, priviţi în lumină un minut şi apoi închideţi ochii. Veţi vedea că imaginea vă va rămâne pe retină şi veţi continua să o vedeţi, cumva în negativ. Este efectul mecanismului vederii, lumina se transformă în impuls nervos în urma unei reacţii chimice, ca şi cum ai turna acid pe un nerv şi acesta are o reacţie electrică. Faptul că dumneavoastră nu sesizaţi frecvenţa respectivă nu înseamnă că ochiul nu o percepe, înseamnă că la nivelul creierului se stabilizează totul şi „procesorul” elimină ce este în plus şi completează golurile de informaţie. Că nu se obişnuieşte ochiul şi că, în timp, vederea se degradează, vă poate confirma oricine simte diferenţa dintre un monitor cu 50Hz şi unul cu 70Hz sau mai mult. Puteţi sesiza şi dumneavoastră diferenţa de calitate a imaginii dintre televizoarele cu frecvenţă de 50 Hz şi cele de frecvenţă 100 Hz.
    Mă rog, nu insist…

    Eu cred nu numai că în „discutii nu ar trebui sa neglijeze explicatiile stiintifice”, cred că explicaţiile ştiinţifice ar trebui redemonstrate, redefinite, reverificate, pentru că multe lucruri au intrat în folclor şi acum au devenit adevăruri ştiinţifice irefutabile. Nici măcar marii savanţi nu ar renunţa astăzi la ideea că un astronaut care merge dus-întors spre un obiectiv cu viteze apropiate de viteza luminii se întoarce mai tânăr decât un om care stă pe Pământ, ori asta este absolut fals. Deşi este evident fals, foarte mulţi savanţi continuă să creadă acest lucru tocmai pentru că s-a popularizat printr-un fel de literatură SF până a devenit un adevăr irefutabil. Foarte multă informaţie ştiinţifică se bazează pe ipoteze de lucru considerate evidenţe irefutabile… deşi nu au nici o explicaţie fundamentate. Câţi la sută din marii savanţi înţeleg că teoria relativităţii nu se referă la o realitate fizică concretă, ci la limitarea capacităţii fizice de observare… ce cea este cu totul altceva. Dumneavoastră înţelegeţi asta?
    Cum aş putea să vorbesc la un asemenea nivel care duce inevitabil la contraziceri interminabile pe un blog politic. În plus, şi eu sunt o victimă a „realităţilor” pseudo ştiinţifice, dat fiind că distanţa de la mine până la un savant este foarte mare.

    Apropo, ce se întâmplă în soare sau în orice stea studiată se cunoaşte folosind… principiile spectrografiei, adică un procedeu care necesită incandescenţa materiei… sau cel puţin aşa am auzit eu pe la teleenciclopedia. 😉

  11. @Bibliotecaru: Ma bucura mult faptul ca aveti cunostinte si explicatii mult peste nivelul pe care il banuiam din comentariul initial. La fel cum m’a bucurat in acel comentariu faptul ca ati deschis subiectul „stiintificului” in acest gen de discutii politice care uita prea des ca „adevarul” popular este de multe ori departe de „adevarul” stiintific.

    Ramin totusi, incapatinat, la parerea ca decit aproximativ-stiintific, mai bine deloc. Mai mult, se pare ca exista solutii pentru a explica „civililor” teorii stiintifice pe intelesul lor fara a pica in aproximatii (au facut’o nume mari, Einstein, Asimov, Feynman, Hawking). Cred cu inversunare in ideea ca de mare parte din incultura noastra stiintifica se fac vinovati chiar oamenii de stiinta si cei care incearca sa o popularizeze. Nu trebuie neaparat sa le explicam care sint mecanismele masuratorii spectroscopice (by the way, despre incandescenta se poate vorbi doar in unele masuratori spectroscopice. Un singur contra-exemplu, spectroscopia RMN), in schimb cred ca sintem datori sa gasim o modalitate de a explica corect si inteligibil ce este aceea radiatia. Altfel, cum aud radiatie incep sa strige ca din gura de sarpe ca e cancer, caderea parului, mutatii genetice, moartea pamintului. CERN o sa fie sfirsitul lumii, gaura neagra si alte bazaconii pe masura.

    Pe final, de acord cu dumneavoastra ca adevarurile stiintifice trebuiesc reconfirmate in continuu. Din fericire este un proces intrinsec cercetarii academice. Dar am ridicat din sprinceana la afirmatia ca „Nici măcar marii savanţi nu ar renunţa astăzi la ideea că un astronaut care merge dus-întors spre un obiectiv cu viteze apropiate de viteza luminii se întoarce mai tânăr decât un om care stă pe Pământ, ori asta este absolut fals.” Nu din alt motiv in afara de acela ca marii savanti nu au crezut niciodata ca un astronaut ar putea sa se deplaseze cu viteze apropiate vitezei luminii. Ultima oara cind am verificat, era inca valabil faptul ca doar particulele cu masa de repaus zero pot atinge astfel de viteze. Lucru de care nu’l putem acuza pe bietul astronaut, oricite flotari ar face inainte de a pleca de acasa.

  12. @ MBadragan
    „Nu din alt motiv in afara de acela ca marii savanti nu au crezut niciodata ca un astronaut ar putea sa se deplaseze cu viteze apropiate vitezei luminii.”

    Confirmaţi ce spuneam.
    Teoria relativităţii spune că nu se poate observa un corp care se îndepărtează cu o viteză mai mare decât cea a luminii (a luminii şi nu a luminii în vid) (desigur pentru că viteza relativă a luminii dinspre corp spre observator este în acest caz negativă, practic lumina nu se mai apropie spre observator, ci se îndepărtează) şi nu că nu se poate mişca corpul cu o viteză mai mare. Înţelegeţi acum despre ce vorbesc… este vorba despre o simplă compunere a vitezelor care se învaţă prin liceu şi care o înţelege orice elev nu foarte studios… nu şi savanţii însă. 🙂
    Teoria relativităţii nu schimbă cu nimic mecanica fizică newtoniană, dar afectează această mecanică cu legile apărute din ecuaţiile de observaţie. Einstein îşi punea problema astfel… dacă eu observ un corp care se îndepărtează de mine sau se apropie de mine cu viteză foarte mare, apropiată de cea a luminii (încă o dată, este viteza luminii şi nu a luminii în vid), cum pot transcrie eu, care stau pe loc, ceea ce observ astfel încât să descriu mişcarea reală a corpului respectiv. Desigur, „timpul se dilată” când el se îndepărtează şi „se contractă” când el se apropie. Ecuaţiile Lorentz conţin exact aceste transformări, dar numai pentru îndepărtare. Transpuse vectorial, totul e OK.

    Practic relativitate ţine de sistemul referenţial. Ca să apelez şi la poezie, Eminescu sintetiza această lege într-un singur vers…
    La steaua care-a rasarit
    E-o cale-atât de lunga,
    Ca mii de ani i-au trebuit
    Luminii sa ne-ajunga.

    Despre asta vorbeşte teoria relativităţii şi nu despre ce spune astăzi, doct, ştiinţa.
    Ce înseamnă acceleratorul de particule „care aduce sfârşitul lumii”?, un studiu al ciocnire de particule care se apropie unele de altele cu viteza relativă aproximativ egală cu de două ori viteza luminii. După ecuaţii ar însemna că nu este posibil, radicalii din formule ar deveni negativi.

  13. Daciana, scuze pentru interludiul „stiintific” scapat de sub control. Nu am vrut sa se ajunga aici. Este inutil ce facem noi si o sa raspund doar ca sa nu las omul in eroare. Promit ca asta este ultima interventie si nu mai fac spam academic pe blogul tau.

    Deci:

    @Bibliotecaru

    Stimate domn. In primul rind, nu confirm cu spusele mele citate afirmatia dumneavoastra, oricit m’am straduit sa ma gindesc la ce implicatii ati intrevazut dumneavoastra. Am spus doar ca un corp care nu are masa (greutate, daca va ajuta sa intelegeti) de repaos (adica atunci cind are viteza 0 sau aproape 0), un foton de exemplu, se poate deplasa cu viteze similare cu viteza luminii. Cum astronautii, firele de praf, corabiile, mustele, au o oarecare masa care poate fi cintarita si e diferita de 0 chiar daca stau pe loc, ei nu se pot deplasa cu viteze similare cu viteza luminii (asa spune teoria relativitatii. Daca se descopera contrariul, sint sigur ca va fi reformulata si nu va tine nimeni cu dintii de ea).

    Apoi, logica compunerii vectorilor din mecanica newtoniana, cea pe care o stie orice elev mediocru de liceu, nu se aplica in mecanica relativista. Pur si simplu pentru ca nu a fost definita la fel. Pentru o informare rapida dar deloc exhaustiva asupra subiectului, va sugerez link’ul urmator: en.wikipedia.org/wiki/Velocity-addition_formula

    La partea in care vorbiti despre diferenta dintre indepartare si apropiere m’ati pierdut complet. Domnul Lorentz si’a facut calculele pentru vectori oarecare. Daca vreti, nu prea ii pasa daca se duce sau se intoarce, daca se misca pe traiectorii perpendiculare sau mai stiu eu cum. Si, din cite imi aduc aminte eu din putina relativitate invatata, timpul se „contracta” si la dus si la intors. Nu inteleg nici cum sta treaba cu radicalii negativi si de ce lucrurile ar fi imposibile, fizica nu s’a impiedicat niciodata de radicalii din numere negative (doar asa l’am inventat pe celebrul „i” care se gaseste din plin prin ecuatiile de unda, functii sferice si alti monstri matematici).

    Una peste alta, am o vaga senzatie ca nici la ecuatiile de transformare Lorentz nu ati avut acces la informatii adecvate, motiv pentru care va sugerez, la fel de sumar dar suficient ca si punct de plecare, link’ul urmator: en.wikipedia.org/wiki/Lorentz_transformation_equations

    Si o sa va rog sa’mi permiteti un zimbet de final. La cit de complicate au fost calculele, la cit au muncit Lorentz, Dirac, Einstein (ca sa’i enumerez numai pe cei mai celebri) la nebunia asta de teorie, a crede ca s’au gindit numai la „dus”, nu si la „intors” si ca in asta poate rezida demonstrarea incorectitudinii teoriei si interpretarilor ei este o copilarie, o naivitate, stimate domn.

    Sint convins ca aceasta teorie va fi revizuita (daca nu este deja, nu este exact domeniul meu de activitate si nu stiu ce mai fac ochelaristii in domeniu). Insa sint convins ca motivatia nu va fi descoperirea unei greseli la calcule ci rezultatul unui experiment care va iesi din cadrul actualului model si modelul va trebui extins. Asa, de altfel, a evoluat fizica de cind se stie ea. Model-dezvoltare-experiment-contradictie-model extins…. si tot asa.

    Si inca ceva, de incheiere. Un om de stiinta serios nu crede in adevarul stiintei sale. Crede doar ca are un model de lucru, care explica partial fenomenele naturale la care il aplica si pentru care abia asteapta sa gaseasca motive serioase sa’l imbunatateasca. Daca nu gindeste asa, atunci nu mai este om de stiinta serios ci un incuiat cu talent la calcule. Si, cu o singura exceptie regretabila, eu nu am intilnit pina acum decit oameni de stiinta seriosi.

  14. @ MBadragan
    Stimate domn, Einstein nu a făcut nici un calcul matematic.

    Recitiţi prin prisma celor spuse de mine postulatele lui Einstein şi nu uitaţi că ele sunt formulate înainte de dezvoltarea teoriei relativităţii pe care o cunoaşteţi.

    1. FENOMENELE FIZICE SE DESFASOARA IDENTIC IN
    TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INERTIALE IN CONDITII INITIALE IDENTICE.

    2. VITEZA LUMINI ARE ACEEASI VALOARE IN TOATE SISTEMELE DE REFERINTA INITIALE SI IN TOATE DIRECTIILE, ADICA NU DEPINDE DE MISCAREA SURSEI DE LUMINA SAU A OBSERVATORULUI.

    O să găsiţi în textele româneşti viteza luminii în vid… dar nu este în textul original.

    Dacă aveţi cunoştinţele necesare (şi sunt convins ca da), calculaţi poziţia unui mobil care se îndepărtează cu viteza oarecare v, introducând în calcul faptul că lumina care vă ajută să-i determinaţi poziţia prin observaţie directă (cu ochiul liber, ca să spun aşa) trebuie să parcurgă distanţa de la poziţie instantanee a mobilului până la dumneavoastră (deci apare o întârziere în observare) şi este afectată inerţial (adică principiul 2) adică valoarea relativă a vitezei cu care lumina se propagă spre observator este egală cu viteza luminii minus viteza de deplasare…
    Dacă reuşiţi, încercaţi şi pentru cazul în care se apropie, adică veţi avea viteza relativă v+c

    V-am dat exemplu vitezelor relative duble decât viteza luminii, două particule subatomice care se ciocnesc, fiecare având o viteză apropiată de viteza lumini, exact experimentul acela cu găurile negre.

    Nu fiţi supărat dacă nu sunteţi pregătit să acceptaţi ceea ce spun, doar v-am spus că nici savanţii nu mai pot accepta acest lucru pentru că deja gândirea le este pervertită.

    Poate vă ajutaţi de schemele de aici:
    http
    home.att.net/~anti-relativity/Einstein1.htm

  15. Intrebare incuietoare: ce faceti cand vi se arde un bec ‘ecologic’? Il aruncati la gunoi ca pe o coaja de banana?

    Stiti ca becurile ‘ecologice’ contin pulberi de fosfor si vapori de mercur (substante toxice si foarte periculoase daca sunt inhalate)? Stiti ca trebuie sa aveti grija sa nu le spargeti ca altfel eliberati vaporii?

    Stiti ca becurile ecologice sunt considerate deseuri tehnologice si daca nu sunt tratate cum trebuie polueaza ca un calculator sau ca o baterie aruncata pe camp sau intr-un rau?

    Eu traiesc mai la vest de romania si gunoiul e impartit pe categorii pentru a putea fi reciclat. Eu in fiecare zi pun la poarta o alta categorie de gunoi. Dar pentru gunoiul tehnologic trebuie sa ma duc eu la un centru sa il predau.

    Degeaba imi iau becuri ecologice daca odata arse le pun la un loc cu cojile de pepene in galeata si le arunc pe tobogan de la etajul 7.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s