Bruxelles/Strasbourg

Incalzirea globala inseamna saracie

Stiu ca scepticii – majoritari, inclusiv pe acest blog – nu cred ca are sens sa vorbim, in Romania, despre protejarea mediului. Incalzirea globala e un fenomen care aluneca mereu in lista de subiecte “actuale” sau “prioritare” in Romania (ghilimelele au foarte mult sens). Pana la urma, nici despre subiecte ecologiste mult mai apropiate de viata noastra, precum poluarea din orase sau defrisarile abuzive, nu vorbim aproape niciodata… Unde sa incapa, deci, pe agenda noastra saturata de altele, un detaliu indepartat precum schimbarile climatice?

Din pacate insa, da, incalzirea globala inseamna saracie, resurse energetice limitate, suprafete agricole restranse, alimente produse in cantitati mai mici (inclusiv pentru a face loc cultivarii de plante pentru obtinerea combustibililor alternativi) si, implicit, mai scumpe.

Discutam la Strasbourg saptamana aceasta raportul Karl Heinz Florenz intitulat “2050 – viitorul incepe azi”, care contine recomandari pentru o politica integrata, la nivel comunitar, in privinta schimbarilor climatice. Interventia mea la dezbaterea raportului a subliniat tocmai faptul ca, in aceasta strategie, dincolo de reducerea emisiilor sau surse alternative de energie, trebuie sa vorbim de agricultura.

Agricultura este unul din domeniile cele mai expuse la schimbarile climatice din cauza dependentei de conditiile meteo. Pe masura ce vremea respecta tot mai putin previziunile sau traditiile si capata o logica noua, culturile au randamente variabile.

Disparitia anotimpurilor nu este decat un aspect romantic al acestei schimbari; extremismele meteo sunt partea dramatica, si mai ales modul cum se traduc ele in viata celor care traiesc din agricultura (cine are rude la tara, stie despre ce vorbesc).

Tocmai de aceea, gestionarea durabila a solului şi a resurselor de apa, metodele non-chimice de combatere a daunatorilor (care vor imbunatati si gustul alimentelor, printre altele), protejarea padurilor sunt masuri cat se poate de practice care trebuie sa se afle in centrul unei strategii gandite pentru a contracara efectele incalzirii globale.

Din nou, ecologia are mai mult sens decat ne imaginam. Iar romanii care muncesc in agricultura vor intelege, din pacate, mult mai repede decat scepticii ca incalzirea globala ne priveste si pe noi.

Anunțuri

13 gânduri despre „Incalzirea globala inseamna saracie

  1. interesant mod de a pune problema. mediul si agricultura … da. ceva mai aproape de interesele si capacitatea de a intelege a oamenilor simpli. pana insa sa discutam despre o colaborare intre doua ministere este nevoie ca agricultura romaneasca sa fie pusa pe baze noi. nu se poate face absolut nimic in conditiile in care la noi se practica agricultura de subzistenta: un om cu o sapa si cateva palme de pamant.

    ca si alti comentatori nu pot sa nu remarca ca, din nou, problemele de mediu trec in plan secund. pana sa ne ocupam de ele trebuie sa facem ceva cu argicultura.

  2. Acum vreo doua luni mi-am luat nişte becuri eco de la Ikea. E adevărat ca au costat 20 lei/bucata – însă consuma 20W, au o lumina echivalenta cu cea a unui bec de 85W si o durata medie de exploatare de 8 ani.
    Poate ca tu, fiind euro parlamentar, găseşti o modalitate de finanţare din fondurile PSE pentru o acţiune prin PES Activists Gorj in care sa luam 5-10 mii becuri si sa le oferim gratuit celor din satele foarte sărace (e tulburător ce am văzut in campanie).

  3. Interesant modul de a pune problema. Ma intreb oare daca te bati cu morile de vant… io sper ca nu… mai ales ca si morile sunt o solutie de energie alternativa…
    Dincolo de gluma insa, cred ca agricultorii pot sa ne spuna cel mai bine ca e adevarat ce spui tu… ei stiu mai bine ca e nevoie de paduri, ca sa le protejeze solul, ca e nevoie de apa curata, si de un mediu propice pentru afacerile lor pana la urma… sau macar pentru un nivel de trai decent… si sunt sigur ca incep sa-si dea seama tot mai multi ca e important sa pastram cat mai bine ce avem de la natura… ca daca ne batem joc de ea, ne va raspunde cu aceeasi moneda.
    oricum, curaj si nervi de otel…. continua ce ai inceput!

  4. Binea-i venit in blogosfera! Schimbarile climaterice sunt ireversibile se pare, chiar incercind sa micsoram cantitatea de bioxid de carbon emisa in atmosfera. Se pune doar problema supravietuirii noastre ca specie.

    Cu totii cred ca simtim schimbarile climei. Un amic indian imi spunea ca la ei in tara sezonul ploios (monsoon) in care ploua 24 ore fara incetare, acum mai ploua doar citeva ore in sir. Lipsa apei in aceste tari se resimte. In tarile din emisfera nordica, creste nivelul de precipitatii, dar manifestarile meteo sunt si aici din ce in ce mai extreme, de exemplu diferentele mari de temperatura de la un front atmosferic la altul, furturni violente.

    Succes!

  5. Din pacate viziunea „cibernetica” (o problema mare poate fi impartita intr’un numar oarecare de probleme mai mici si rezolvarea individuala echivaleaza cu rezolvarea globala) asupra lumii primeaza in timpurile noastre. Din cauza asta am folosit insecticide „chimice” pentru a omori daunatorii in agricultura, fara sa ne gindim ca respectivele chimicale ajung in pinza freatica (si exemplele pot continua la nesfirsit).

    Ceea ce ne lipseste este o viziune mai cuprinzatoare, comunicarea eficienta intre diversele domenii ale stiintei si practicii. E drept, a incerca sa rezolvi problema ca un intreg s’ar putea sa se dovedeasca nepractic si ineficient. Dar macar sa ne uitam si peste gard si sa’l intrebam pe vecin daca nu’i pica salcimul pe casa cind il taiem.

    Un exemplu, e la mare moda plantarea de copaci. Foarte frumos, avem nevoie de ei. Problema este ca niste fizicieni cam nebuni la cap au facut si rasfacut experimente care au demonstrat ca o padure plantata nu se comporta deloc ca o padure naturala. Spre exemplu, nu are aceeasi rezistenta in fata vintului, ba chiar poate fi mai rea decit absenta completa a unei paduri. Asta ma conduce la idea ca, daca am arunca un ochi in studiile fizicienilor cind punem problema impaduririlor, am decide mai degraba sa le lasam pe ele in pace sa creasca cum vor, ca stiu ele mai bine ce fac. Le’am face loc sa se dezvolte si nu le’am mai taia. Daca vrem lemn, facem ferme de copaci.

    My point? Ar trebui sa incepem sa incurajam grupurile stiintifice inter-disciplinare si, mai ales, sa incepem sa’i ascultam cu adevarat pe oamenii de stiinta. Or fi ei tocilari si asociali, da’ nu’si pierd timpul chiar degeaba.

  6. PERsonal (asta ca să fac o aluzie la Partidul Ecologist Român, nu că aş fi măcar simpatizant, dar e haios jocul de cuvinte), eu sunt unul dintre cei care cer vehement acţiuni ecologice. Faptul că am spus că stinsul de becuri este ca şi cum cineva ar vrea să creeze uragane dând din urechi, este altceva.

    Am să trec direct la legătura cu agricultură.

    Bănuiesc că toţi am auzit de existenţa unor bio-dome prin diferite părţi ale lumii… dacă nu măcar sper că toţi am văzut filmul Bio-dome cu Pauly Shore şi Stephen Baldwin, film regizat de Jason Bloom.

    Eu aş propune ca statul român să se implice prin realizarea unor proiecte de sere construite pe principiul bio-domului şi care să consume o dată banii aceia veniţi de la cucoana Euroapa pentru agricultură.

    Ce ar trebui să „ştie” o astfel de seră:
    1. să aibă un control de tip aer condiţionat, adică să fie controlaţi parametrii, temperatură, umiditate şi praf.
    2. să aibă pe acoperiş transformatori foto-voltaici
    3. să aibă circuit de recuperarea apei
    4. să aibă control biologic

    O astfel de seră dezvoltată pe suprafeţe mari are următoarele avantaje:
    1. Contribuie la „răcirea” globală pentru că nu mai lasă pământul să se încălzească realizând conversia energie luminoase direct în energie electrică (chiar dacă randamentul este mai mic, nu foloseşte energia termică ca intermediar al transferului energetic deci energia transformată în curent electric este câştigată)
    2. Contribuie la gestionarea mai judicioasă a resurselor de apă dulce, din ce în ce mai deficitare.
    3. Permite o agricultură controlată, deci ecologică.
    4. Agricultura nu va mai depinde de condiţiile meteo.
    5. Controlând calitatea solului şi aerului, se evită transmiterea bolilor plantelor şi a elementelor biologice străine şi deci nu mai este nevoie de insecticide, fungicide, erbicide…

    Asta pe scurt. 🙂
    Cine a văzut filmul ar putea spune că e ceva foarte scump şi foarte complicat… este vorba nu despre acel bio-dome, ci despre o seră relativ obişnuită care funcţionează pe principiile acelui bio-dome, adică pe principiul sistemului relativ închis, care nu comunică cu exteriorul decât la nivel energetic.

    Urmărind emisiunile de specialitate şi răsfoind cele câteva prezenţe online cu subiectul agricultura (cărora le mai fac din când în când reclamă pe blog)… am ajuns la concluzia că sistemul de sere folosit în acest moment este foarte primitiv din punctul de vedere al ergonomie agronomice. Ţara aceasta încă are câteva centre de cercetare şi universitare destul de puternice în domeniul agricol… poate că ar trebui să producă un proiect viabil pentru o astfel de seră pe lângă numeroşii agronomi care aplică agricultura avansată prin Bucureşti.

  7. @Pol Pot: Curent au. Problema e ca toţi banii lor se duc pe nişte chestii primare, nu l-am văzut pe vreunul din ei îmbrăcat decent inca. Si ca in apropiere sunt 2 termocentrale, iar 10k becuri d-astea ar economisi 650kw/ora daca toată lumea ar fi folosit becuri de 85w înainte, sau mai mult daca ar fi folosit becuri mai mari. Oricum, ar fi câteva zeci de tone de monoxid de carbon, dioxid de carbon, suspensii, etc – in minus in fiecare ora.

  8. Cred ca daca vorbim de protectia mediului in Romania, agricultura este unul din ultimele subiecte pe care trebuie sa le abordam. Agricultura la noi e atat de subdezvoltata incat din 1990 pana in 2006 cantitatea de ingrasaminte chimice folosita pentru imbunatatirea terenurilor a scazut de la 1103 mii tone la 353 mii tone (http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap14.pdf). O alta dovada a faptului ca terenurile agricole nu sunt in pericol e ca suprafata cultivabila a ramas constanta in ultimii 19 ani.
    Nu acelasi lucru se intampla cu suprafata impadurita care a fost total irational exploatata (a se citi jefuita), iar trendul defrisarilor e in continuare ascendent. Nimeni nu vorbeste de acest lucru pentru ca fata de agricultura, padurile sunt o sursa de „easy money”, afacere in care foarte multi din politicieni isi multiplica averile. In judetele cu suprafete mari impadurite, majoritatea alesilor locali au afaceri cu lemn si sustin in tacere mafia din domeniu (Suceava, Harghita, Hunedoara, Alba, Maramures, Bistrita, Brasov, Caras Severin, etc.). Mai mult, in statisticile de la INSSE nu apar aceste defrisari masive, deoarece suprafetele despadurite dupa 90 sunt si acum trecute in acte ca terenuri impadurite desi de ani de zile nici un copac nu mai face umba pe acolo.
    O a doua problema ecologica grava e diminuarea suprafetelor de apa dulce, de la 903 mii ha in 90, la 841 mii ha in 2006, iar trendul e puternic descendent. Daca adaugam si problema poluarii apelor de suprafata, putem spune ca in scurt timp Romania va ajunge sa importe apa.
    Jaful continuu din rezervatiile naturale, pus la cale cu acordul acelorasi simpatici alesi burtosi ai poporului, este o alta problema ecologica grava. Daca luam numai Delta Dunarii unde e o lege clara care interzice rularea in majoritatea zonelor a ambarcatiunilor cu viteza mai mare de 20km/h si la mai putin de 50m de mal, va rog sa mergeti si sa vedeti ce bataie de joc e in realitate: toti smecherii care si-au luat o salupa merg ca nebunii si distrug tot ce le iese in cale.
    Draga Daciana, astea sunt cateva din problemele de mediu cele mai grave din Romania, nu hartiutele de pe plaja, si nici agricultura noastra facuta cu plugul tras de boi. UE nu intelege pentru ca nu stie cum e la noi, si nici nu o intereseaza. Asta trebuie sa fie treaba noastra, a romanilor!

  9. @ Cristian Burceag
    Doctrinar comunismul însemna, în perioada de dinainte de agricultura intensivă, agricultura extensivă, adică se tăiau păduri, se asanau mlaştini, se mutau cursuri de râuri şi „pământul era redat agriculturii”. Inundaţiile cu care ne confruntăm an de an sunt o consecinţă a acestor intervenţii. Toate aceste activităţi politice brutale au lăsat multe cicatrice pe faţa mediului şi a dezechilibrat foarte puternic ecosistemul, ducând de exemplu la dispariţia bourului, simbolul Moldevei şi a zimbrului (acum avem zimbrii din alte părţi ţinuţi în ţarc ca la zoo). Să nu rămânem pe acest spaţiu numai cu familia Corvus, o specie rezistentă, uneori urbană şi tare prezentă pe cerul patriei.

  10. @ Radu:
    Ideea e foarte buna. Vreau sa iau legatura cu cei de la organizatia PSD din Gorj si sa vedem ce putem face impreuna. Iar propunerile de acest gen sunt binevenite aici.
    Ii invit pe cei din reteaua PES Activists sa stam de vorba pe blog.

  11. Le-am comunicat colegilor din PES Activists ca ii astepti la discutii, si suntem prezenti aici prin mine – cel putin deocamdata.
    In legatura cu un proiect de genul aluia, nu stiu cat de mult ne pot ajuta cei din PSD Gorj – noi nu speram la nicio finantare insa cea mai posibila ni se pare una PES.
    Daca insa initiativa ajunge pana la stadiul de documentare, te putem ajuta bilingv (eu engleza, alti colegi franceza – eu cel putin chiar am experienta in traduceri de nivel tehnic superior).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s