Bruxelles/Strasbourg

Lectii post-Copenhaga

Am asteptat conferinta de la Copenhaga cu multe sperante si acum privim in urma cu multe dezamagiri. Cel mai dureros esec este lipsa unui acord cu obligatii juridice, care ar fi concretizat angajamentul statelor impotriva incalzirii globale. Obiectivele cu care am pornit la drum nu au fost atinse. Ar fi trebuit sa tratam cu mai multa atentie problemele natiunilor in curs de dezvoltare, mai ales din Africa, daca dorim un acord larg.

Au existat si realizari de care putem fi multumiti. Crearea Copenhagen Green Climate Fund va asigura finantare pentru adaptarea statelor mai sarace la incalzirea globala, in special pentru producerea de energie “curata”. Acceptarea oficiala, de catre economiile emergente, a co-responsabilitatii pentru efortul in privinta climei ne da speranta ca aceste tari se vor implica in viitorul apropiat.

Esecul din decembrie trebuie sa insemne imboldul de a pregati mult mai bine pasii urmatori. UE trebuie sa-si mentina rolul dominant in actiunea privind clima, inclusiv in pregatirea viitoarei conferinte. Comisarul desemnat pentru Actiune in privinta Climei doreste un acord international de protejare a padurilor tropicale; este o prioritate, mai ales ca tema a generat consens la Copenhaga. Comisia trebuie sa lucreze pentru dezvoltarea mecanismelor care vor atasa padurilor tropicale o valoare financiara si care vor atrage capital occidental catre zonele protejate, asa cum se viza si in programul REDD al Natiunilor Unite. Monitorizarea internationala a actiunilor de mediere ar trebui de asemenea dezvoltata.

Coordonarea inseamna eficienta. La Copenhaga, lipsa legislatiei in privinta climei in alte state – in special Statele Unite – a afectat sansele unui acord pentru reducerea emisiilor. Va trebui sa continuam sa dezvoltam si sa aplicam legislatia noastra in privinta climei, in timp ce alte state isi constituie propriile legi in materie. Trebuie sa sustinem intentia Comisarului desemnat de a include transportul rutier in Emissions Trading System, si sa incurajam International Maritime Organisation sa se implice in includerea transportului pe apa in ETS. Salut determinarea Comisiei de a a coordona sistemele cap-and-trade ale Uniunii Europene si Statelor Unite pana in 2015 – ar fi un pas crucial in cooperarea internationala pentru reducerea emisiilor globale.

Un acord mai concret la Copenhaga ar fi fost esential. Dar si in lipsa acestuia putem progresa. Ceea ce vom realiza in lunile urmatoare, alaturi de organizatiile internationale si de tarile partenere, poate face diferenta dintre esecul de la Copenhaga si succesul din Mexic.

(interventie in cadrul dezbaterii organizate in plenul PE de la Strasbourg, pe tema concluziilor conferintei de la Copenhaga)

2 gânduri despre „Lectii post-Copenhaga

  1. la copenhaga s-a strans degeaba toata lumea… au mai fost si cheltuieli enorme, ca sa nu se obtina nimic… din cauza chinezilor si americanilor… ue trebuie sa mearga inainte, sa-si faca propria legislatie si sa-si protejeze populatia… altfel nu se misca nimic, daca asteptam dupa altii… la americani companiile poluante sunt prea puternice ca sa lase legislatorii sa se ocupe de protejarea mediului

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s