Am avut bucuria sa particip luni la festivitatea de premiere a concursului de desene “Ialomita 2020”, care face parte dintr-un proiect realizat cu finantare europeana. 130 de elevi si tineri s-au documentat vizitand mare parte a judetului lor, dupa care au desenat un viitor dorit al acestuia – tema generala a proiectului fiind “scenarii de dezvoltare socio – economica şi demografica a judetului”.
M-a impresionat creativitatea lor si, mai ales, bucuria de a desena, culoarea si stralucirea din imaginile lucrate. In toate am recunoscut un strop din autenticitatea locului si o infuzie bogata de imaginatie.
Am observat cu placere ca in viitorul imaginat pe hartie natura primeste intotdeauna un rol principal. Chiar daca in peisaj isi fac locul si unii zgarie-nori, totusi proportia lor e mereu inferioara revarsarilor de gradini si copaci:

Astazi, copiii sunt mai degraba prizonieri ai universului informatic, si traiesc mai mult “online” decat “afara”. Cu atat mai frumos arata o viziune despre viitor care exclude total tehnologia si marginalizeaza constructia artificiala, lasand omul singur langa natura, intr-un tablou perfect:

La Dridu, unde a fost cercetat arheologic primul sat medieval-timpuriu, o penita ecologista inventeaza un parc eolian venit din viitor – sau dintr-un prezent mai bland:

Nu intamplator proiectul se numeste Ialomita 2020. Stiu ca astazi avem prea putina liniste pentru a vorbi despre strategii, dar Europa 2020 sprijina dezvoltarea tocmai pe pilonul inovatiei si educatiei. Iar in scoala – spatiul acela cazut in dizgratia profunda a autoritatilor de la Bucuresti – se gasesc marile resurse pentru crestere.
Copiii pe care i-am cunoscut si care mi-au facut bucuria de a-mi povesti, prin desenele lor, despre cum vad ei viitorul, au mintea deschisa si o imensa capacitate de a invata. Daca energia si inventivitatea lor sunt incurajate si ajutate sa se rafineze, am toata increderea in ceea ce pot crea. Nu doar pe hartie, ci mai ales in viata.
Castigatorii concursului vor fi invitatii mei la Strasbourg, intr-o calatorie cu mai multe sensuri. In primul rand, le voi arata unul dintre locurile unde se iau decizii importante şi pentru viata lor. Apoi, pentru ca vor putea vedea de aproape – poate pentru prima data – cum arata lumea catre care tindem si noi. Imi doresc sa fie o calatorie simbolica, de acasa din Ialomita si pana acasa in Europa. Si sper ca ei să fie generaţia care, la maturitate, sa sesizeze cat mai putine diferente intre aceste doua realitati.
Aceste picturi sunt făcute de copii? Mi-e greu să cred…
sunt multi copii talentati, iar daca sunt stimulati sa deseneze, pot obtine asemenea rezultate… doar ca, in multe scoli, desenul nici nu mai exista la ore, se face matematica, romana… pacat de talentul multora…
FELICITARI PENTRU INITIATIVA SI PENTRU REALIZARILE COPIILOR
SUNT NISTE DESENE FOARTE FRUMOASE