Proiecte · Puncte de vedere

Geopolitica

Se spune ca aproape 30% din copiii europeni sunt obezi sau supraponderali.

Cu cateva saptamani in urma, la Strasbourg, comisarul pentru Sanatate John Dalli sublinia ca eforturile UE in privinta obezitatii se indreapta masiv catre preventie, fiindca exista pericolul ca tot ceea ce s-a castigat in ultimele decenii, in plan comunitar, in materie de sanatate sa fie acum pierdut, din cauza bolilor determinate de obezitate (afectiuni cardiovasculare, cancer, diabet).

Privind in jurul nostru, ascultand si citind, este evident ca foarte putini oameni inteleg, de fapt, care e problema. Luna trecuta, intr-un reportaj TV despre marketing, fast-food si copii, o doamna – bunica, probabil – era foarte mirata de ideea ca meniul pe care i-l cumpara fetitei ar fi nesanatos, mai ales ca era “de pui”.

Jamie Oliver s-a gandit la o modalitate minunata de a-i invata pe compatriotii lui sa manance sanatos: a creat o scoala de gatit, chiar intr-o piata. In acest fel, cei interesati nu se mai pot plange ca nu gatesc fiindca nu stiu (doar ii invata Jamie si ajutoarele lui) si nici ca nu au de unde sa cumpere ingrediente proaspete, legume si alte lucruri care nu vin impachetate in plastic sau congelate (fiindca in piata le gasesti fara efort). Sa nu va imaginati ca Jamie vrea sa-I invete pe cei din Leeds sa gateasca risotto alla milanese sau sushi; in niciun caz, retetele lui sunt inspirate din traditia zonei Yorkshire si folosesc produsele locale, obtinute de fermierii din regiune, si pe care le considera “incredibile”.

Stiu sigur ca foarte multi producatori romani – e adevarat, nu “fermieri” in adevaratul sens al cuvantului – obtin produse “incredibile”, fie ca e vorba de legume si fructe sau de branza si nenumarate sortimente si inventii locale. Este adevarat insa ca pe cele mai multe dintre ele nu le gasim in piata, fiindca oamenii nu au case de marcat si nici nu pot emite bonuri fiscale, sau nu se inteleg prea bine cu celebrele mafii din piete, si atunci noua nu ne ramane decat sa cumparam mere din Argentina si rosii din Africa de Sud. Iar atunci cand avem un pic de timp liber, pornim adevarate expeditii de identificare a cireselor “adevarate” sau a castravetilor neatinsi de pesticide, din surse pretioase impartasite de prieteni si cunostinte (cam cum se cumparau, inainte de ’89, carnea si alte asemenea produse “de lux”, pentru cei care-si amintesc).

Poate ca in orasul Leeds din Marea Britanie, o campanie de promovare a gatitului sanatos e chiar atat de simpla: se ia un bucatar si o piata, restul e pasiune. In Romania insa, in piata nu gasim producatori autohtoni, dar gasim in schimb, in randul cumparatorilor, oameni preocupati sa-si dramuiasca atent banii cheltuiti pe mancare, fiindca sunt tot mai putini, iar preturile – tot mai mari. Europa “unita” nu a aratat parca niciodata mai contrastant. Iar copiii care astazi mananca hrana procesata, plina de otravuri, si foarte rar un mar romanesc – pentru ca pe parintii lor nu-i invata nimeni cum e mai bine, sau pentru ca parintii lor nu-si permit sa le cumpere altceva – vor fi o noua generatie sacrificata.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s