Prieteni · Proiecte

Rosia Montana are un imens potential istoric, natural, cultural si uman pentru a deveni un model de dezvoltare durabila pentru Romania

Specialisti in domeniul patrimoniului cultural si natural s-au intrunit la Bruxelles in ziua de 30 Noiembrie 2010, la initiativa organizatiei Pro Patrimonio, sub patronajul europarlamentarului roman Daciana Sarbu. Scopul intalnirii a fost rediscutarea sitului istoric minier Rosia Montana (anticul Alburnus Maior), parte unica si inestimabila a patrimoniului universal, aflat in pericol de iminenta disparitie daca proiectul de exploatare miniera propus de compania Rosia Montana Gold Corporation (RMGC) va primi aviz favorabil din partea Statului Roman.
Aceasta conferinta se inscrie in linia indelungatei campanii declansate in urma cu mai multi ani de Pro Patrimonio, ICOMOS si Academia Romana, prin care organizatiile isi exprima ingrijorarea fata de proiectul mentionat si cer autoritatilor romane, reprezentate in acest caz de Ministerul Culturii si Patrimoniului National, sa protejeze patrimoniul inestimabil al Rosiei Montane si sa nu dea curs proiectul minier.
Studiile prezentate de arheologul Horia Ciugudean si arhitectii Virgil Apostol si Stefan Balici au pus in lumina valoarea exceptionala a sitului, prin prezentarea celor mai importante componente ale patrimoniului cultural al Rosiei Montane care il recomanda ca un sit potential pentru Lista Patrimoniului Universal: vestigii ale celui mai complex si extins sistem de exploatare miniera aurifera antica cunoscut pana la ora actuala pe intinsul intregului Imperiu roman; peisajul minier unic mostenit din epocile romana, medievala, moderna si contemporana (pana la jumatatea sec. XX); targul minier, reflex al epocii preindustriale si, nu in ultimul rand, singularitatea anticului Alburnus Maior in cultura universala, dobandita gratie vestitelor tablite cerate romane descoperite aici in secolul al XVIII-lea.
Analiza biodiversitatii si a habitatelor naturale prezentata de botanistul Andrew Jones (Marea Britanie) a ilustrat numeroase specii de plante rare, puse sub cele mai inalte forme de protectie prin mecanismele nationale si europene, precum si biodiversitatea exceptionala a zonei, cu habitate constituite in perioada daco-romana si mentinute doar datorita practicilor agriculturii traditionale. In acelasi timp, autorul a atras atentia asupra ireversibilitatii oricarei actiuni distructive.
In fata acestei palete de valori si a amenintarii reprezentate de intentionata reluare a mineritului in cariera deschisa, dl. Zsolt Visy, reprezentantul delegat al ICOMOS la conferinta, a vorbit despre numeroasele luari de pozitie ale acestei organizatii in sprijinul salvarii Rosiei Montane si a reiterat apelurile de salvare si punere sub o protectie eficienta prin mecanismele nationale si internationale. Pe langa aceasta, Dl. Visy a facut o binevenita demonstratie cu privire la justetea si necesitatea demersului de clasare a sitului Rosia Montana in Lista Patrimoniului Mondial. Argumentele d-sale s-au bazat pe confruntarea valorilor culturale ale acestui sit cu criteriile UNESCO de clasare in Lista Patrimoniului Mondial, o confruntare in urma careia calitatile exceptionale ale sitului Rosia Montana au iesit cu vigoare in evidenta.
Tragedia locuitorilor Rosiei Montane, abandonati de autoritatile publice, locale si nationale, in fata unor presiuni enorme (financiare si propagandistice) si impiedicati de reglementarile de urbanism aflate in vigoare sa isi asigure propria existenta, redusi in consecinta la saracire fortata si confruntati cu lipsa sanselor de dezvoltare, a fost subliniata cu fermitate de vorbitori. In opozitie cu aceasta situatie dramatica, economista Françoise Heidebroek (Belgia) si Maria Berza, fost vicepresedinte al Pro Patrimonio, au aratat potentialul economic al dezvoltarii localitatii si al intregii zone. S-a aratat ca patrimoniul natural si cultural constituie resursa cea mai importanta pentru dezvoltarea durabila a zonei, inteleasa in termenii stabiliti la conferinta ONU de la Rio de Janeiro din 1992. Fata de ideile promovate de ONU acceptiunea exclusiv mercantila asupra dezvoltarii durabile reflectata in interventiile reprezentantilor RMGC este total divergenta.
Incompatibilitatea activitatilor caracteristice mineritului contemporan in cariera deschisa si cu durata limitata cu conceptul de dezvoltare durabila a fost subliniata de Presedintele Academiei Romane, prof. Ionel Haiduc, precum si de geochimistul si hidrochimistul Robert Moran (SUA), autorul raportului „Review of the Rosia Montana Environmental Impact Assessment Report with a focus on water and water quality-related issues”. Dr. Robert Moran a atras atentia asupra unor mistificari raspandite de compania miniera in documentatiile trimise autoritatilor spre avizare. Dr. Moran a afirmat ca un aviz favorabil acordat studiului de impact asupra mediului al proiectului minier ar fi inacceptabil, in conditiile in care studiul inaintat de RMGC autoritatilor romane cuprinde, in ciuda dezvaluirilor si avertizarilor repetate, paragrafe si concluzii modificate fara stiinta si acordul autorilor respectivi. Inacceptabila este si avizarea favorabila a unui proiect minier care nu prezinta in mod transparent publicului detaliile financiare, cum sunt: detalii ale asigurarii de mediu si cum este aceasta calculata; care este ipoteza de calcul; care sunt redeventele, taxele si cum sunt ele distribuite; cine va supraveghea constituirea corecta a asigurarii si in ce conditii va fi accesata. A fost, astfel, pus in evidenta modul deformat in care intelege compania miniera problema raspunderii si a beneficilor promise Romaniei.
In timpul interventiilor a mai fost subliniat ca este, de asemenea, inacceptabil ca un astfel de proiect sa fie avizat fara o evaluare si prezentare transparenta a riscurilor si costurilor sociale si a impactului asupra populatiei, specifice tuturor exploatarilor miniere din lume, precum si zonelor mono-industriale. Iar aceasta se intampla in conditiile in care statul roman cunoaste direct si de data recenta care este amploarea unor asemenea costuri, generate de reconversiile profesionale, bolile profesionale, somatice si psihice (care produc un numar ridicat de asistati social), tendintele accentuate de parasire a zonelor afectate (depopularea), delincventa si criminalitatea peste medie, blocarea si/sau descurajarea dezvoltarii altor tipuri de afaceri pe perioada proiectului, precum si facilitatile fiscale acordate operatorilor economici dupa inchiderea exploatarilor – implicit neincasarea de taxe si impozite pe perioade indelungate de timp – necesare pentru a relansa si dezvolta o zona distrusa de proiectele mono-industriale).
Prezentarile reprezentantilor companiei miniere care intentioneaza sa implementeze proiectul minier in cariera deschisa nu au reusit sa ofere argumente credibile in privinta posibilitatilor de dezvoltare durabila a teritoriului. Motivatiile economice si tehnice cu care au sustinut proiectul minier nu au avansat cu nimic in elaborarea unei protectii reale a mediului istoric si natural si cu atat mai putin a comunitatii.
Solutiile propuse in proiectul de exploatare miniera sunt inacceptabile. Replici (machete la scara reala) fara nici o valoare istorica sunt promovate ca solutii compensatorii pentru distrugerea unui patrimoniu cultural de valoare universala; un peisaj monstruos este destinat sa inconjoare cele cateva fragmente din sit care se presupune ca ar supravietui dupa ce o foarte insemnata parte a patrimoniului ar fi stearsa de pe fata pamantului. Ideea avansata de companie, a unei dezvoltari durabile ulterioare exploatarii miniere, bazata pe valorificarea peisajului compus din uriase halde toxice de steril si lacuri contaminate cu cianuri, este lipsita de credibilitate.
Trebuie adus la cunostinta publicului ca majoritatea obiectivelor miniere propuse sunt amplasate peste monumente si situri protejate de legile romane, asadar sunt ilegale. Insasi legea care reglementeaza activitatea miniera interzice amplasarea obiectivelor miniere acolo unde exista monumente istorice sau situri arheologice (L. 85-2003, art. nr. 11, alin. 1). Un exemplu concludent a fost invocat de arheologul Horia Ciugudean: galeriile romane din masivul Orlea, monument istoric protejat de lege, ar urma sa fie distruse in totalitate daca una dintre cele patru cariere propuse in proiect ar fi realizata. In fata unei asemenea probleme fundamentale, reprezentantii companiei miniere nu au fost in masura sa ofere un raspuns coerent.
Ideile sustinute de reprezentantii companiei si in special de consultantul angajat de aceasta, arhitectul britanic Dennis Rodwell, cu privire la patrimoniul cultural, au fost ferm combatute de specialistii in domeniul patrimoniului cultural prezenti la reuniune. A fost sanctionata fara echivoc natura speculativa si lipsita de argumente stiintifice a punctelor de vedere referitoare la valorile de patrimoniu de la Rosia Montana sustinute de Dennis Rodwell si nu in ultimul rand prezentarea deformata a pozitiei ICOMOS in aceasta problema.

Pro Patrimonio, ICOMOS Romania si Academia Romana, in virtutea valorii exceptionale si incontestabile a patrimoniului cultural si natural al Rosiei Montane, fiind in total dezacord cu proiectul de exploatare miniera, solicita inca o data autoritatilor Statului Roman cu competente in protejarea patrimoniului national, european si universal al Rosiei Montane, in speta Ministerului Culturii si Patrimoniului National:
1. Sa protejeze situl in acord cu legislatia specifica nationala. Legea nu functioneaza in cazul Rosia Montana. Daca legile ar fi fost aplicate, proiectul minier in cariera deschisa ar fi fost demult uitat, iar Rosia Montana ar fi beneficiat datorita calitatilor sale de protejare si valorificare corespunzatoare.
2. Sa asigure intarirea protectiei legale a sitului Rosia Montana prin promovarea sa in Lista Patrimoniului Mondial. In acest scop este necesar ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National sa depuna de urgenta la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO nominalizarea Rosiei Montane pe Lista Indicativa a Romaniei in vederea includerii in Lista Patrimoniului Mondial.
3. Sa declanseze un program de salvare si valorificare a patrimoniului Rosiei Montane. Cu cat este amanata mai mult implementarea unui astfel de program, cu atat va fi mai prejudiciat acest patrimoniu, reducandu-se sansele comunitatii de la Rosia Montana, deja grav afectata, sa isi revina. Actiuni urgente si ambitioase sunt imperative daca dorim ca Rosia Montana sa continue sa existe, ca localitate si ca loc al culturii.
4. Redefinirea politicilor locale si regionale – in prezent deturnate in interesul exclusiv economic si reasezarea lor in acord cu principiile dezvoltarii durabile, pornind de la o viziune orientata spre viitor, bazata pe resursele naturale si culturale exceptionale ale sitului Rosia Montana.

Rosia Montana are un imens potential istoric, natural, cultural si, nu in ultimul rand, uman, pentru a deveni un model de dezvoltare durabila pentru Romania. De asemenea, oprirea distrugerilor si dezvoltarea durabila a Rosiei Montane se bucura de o sustinere fara precedent in Romania din partea societatii civile (Academia Romana, ICOMOS, Casa Regala a Romaniei, organizatii si institutii profesionale de prestigiu, sute de cadre universitare si cercetatori de talie nationala si internationala din cele mai diverse domenii, personalitati publice, reprezentantii cultelor religioase, precum si liste si petitii cu mii si zeci de mii de sustinatori). Toate aceste parti interesate pot sa isi asume responsabilitatea salvarii adevaratelor valori ale Rosiei Montane.
Pentru valorificarea acestui urias potential este necesara insa implicarea responsabila a autoritatilor Statului Roman (atat locale, cat si nationale) in respectarea si aplicarea legii in mod proactiv pentru stoparea actiunilor de distrugere care au inceput deja, precum si in programele de salvare si valorificare a patrimoniului de la Rosia Montana.

Organizatiile semnatare, alaturandu-se tuturor celor care cred in sansele reale ale Rosiei Montane, asigura autoritatile statului roman de sprijinul lor in atingerea acestui scop”.

Bucuresti, 30 Decembrie 2010

Prof. Serban Cantacuzino
Presedinte Pro Patrimonio

Arh. Serban Sturdza
Vicepresedinte Pro Patrimonio

Conf. Sergiu Nistor
Presedinte al ICOMOS Romania

Prof. Ionel Haiduc
Presedinte al Academiei Romane





Pro Patrimonio este o organizatie non-guvernamentala a carei misiune este salvarea, protejarea, conservarea şi punerea in valoare a patrimoniului istoric in pericol al Romaniei, precum şi contributia la reconstructia tarii. In 2004, ca urmare a primei vizite a d-lui. Şerban Cantacuzino, fondatorul organizatiei, la Roşia Montana, Pro Patrimonio a organizat un seminar dedicat valorilor patrimoniului cultural al acestui sit la Royal Geographical Society, la Londra. De atunci Pro Patrimonio s-a alaturat campaniei ‘Salvati Roşia Montana!’ prin proiecte de sustinere, organizand vizite şi gazduind evenimente.

ICOMOS, Consiliul International al Monumentelor şi Siturilor, este o organizatie profesionala care numara in momentul de fata mai mult de 9500 membri. ICOMOS actioneaza pentru conservarea şi protejarea patrimoniului cultural şi natural in intreaga lume. Organizatia a adoptat rezolutii privind valorile de patrimoniu ale Roşiei Montane şi pericolul la care situl este supus: Rezolutia nr. 4 adoptata de a 16-a Adunare Generala, intrunita la Québec, Canada, in octombrie 2008; Rezolutia nr. 8 a celei de-a 15-a Adunari Generale, intrunita la Xi’an, China, in octombrie 2005; Rezolutia nr. 15 adoptata la conferinta de la Pécs, Ungaria, desfaşurata intre 22 şi 27 mai 2004; Rezolutia adoptata la a 14-a Adunare Generala, intrunita la Cascada Victoria, Zimbabwe in octombrie 2003; Rezolutia nr. 20 adoptata de a 13-a Adunare Generala, intrunita la Madrid, Spania, in decembrie 2002; scrisorile deschise semnate de fostul preşedinte ICOMOS, Michael Petzet, in iunie 2007 şi de actualul preşedinte, Gustavo Araoz, in noiembrie 2008, adresate celor mai inalte autoritati ale statului roman: preşedintelui, primului ministru, miniştrilor.

Academia Romana a luat fiinta in 1866 şi este cel mai inalt for ştiintific independent al tarii. Incepand din 2003 Academia Romana a facut publice mai multe articole şi rapoarte referitoare la Roşia Montana şi a remis declaratii prin care a solicitat autoritatilor romane sa nu aprobe proiectul minier propus la Roşia Montana.



5 gânduri despre „Rosia Montana are un imens potential istoric, natural, cultural si uman pentru a deveni un model de dezvoltare durabila pentru Romania

  1. doamna daciana srabu numele meu este marian si sunt o persoana cu handicap grav din nastere.
    va scriu pentru a va aduce la cunostinta situatia disperata in care se afla categoria persoanelor cu handicap in romania.
    as vrea ca in 2011 atat dumneavoastra cat si partidul dws sa faceti ceva concret si pentru noi persoanele cu handicap grav din nastere. o persoana cu handicap inascut asa cum sunt eu traieste dintr-o indemnizatie in valoare de 290 de lei care nu a mai fost indexata din vremea guvernului nastase.
    credeti ca o persoana cu handicap si automat cu nevoi speciale poate sa isi duca traiul zilnic cu 290 de lei in conditiile in care doar medicamentatia necesara ca aerul costa peste 200 de lei?
    de asemenea va aduc la cunostinta ca legea 448 pentru protectia si promovarea drepturilor persoanei cu handicap este nedreapta pentru persoana cu handicap din nastere si o sa va explic si de ce:
    in aceasta lege nu se face separatia intre persoanele care se naste cu handicap grav si persoana care in decursul vietii capata un handicap.
    de exemplu o persona sufera un accident la locul de munca in urma caruia ramane cu un handicap aceasta persoana are doua venituri pensia de vechime in munca de la locul de munca unde a suferit accidentul dar si pensia de handicap comform prevederilor legii 448.
    in schimb persoana care se naste cu un handicap grav este condamnat sa traiasca din indemnizatia de 290 lei fara a avea alt venit si fara a putea sa muncesca vreodata. acum va intreb eu credeti ca e corect ca datorita unei legi strambe persoana cu handicap din nastere sa aiva de suferit?
    nu credeti ca ar fi mai bine ca legea sa fie modificata si persoana cu handicap din nastere care nu are alt venit sa beneficieze de o indemnizatie mai mare decat cel care a muncit si a capatat handicapul in decursul vietii?
    va rog sa incercati sa modificati legea 448 asfel in cat persoana cu handicap din nastere sa nu mai fie defavorizata sa se faca o specificatie clara ca persoana care se naste cu handicap grav si are ca singur venit aceasta indemnizatie trebuie sprijinita mai mult decat cel care capata handicapul in urma unui accident de munca si nu din nastere pentru ca acel ce capata handicapul in timpul vietii are 2 pensii de handicap si de vechime in munca.
    va rog din suflet sa faceti tot ce putetii ca aceasta lege sa fie modificata in avantajul celor care se nasc cu handicap si nu se mai vindeca nicodaata de acest handicap.
    va rog ca in 2011 sa faceti toate eforturile sa fie marita aceasta indemnizatie de 290 lei.
    cred ca a venit vremea ca cei din clasa politica sa se gandeasca ca si categoria persoanelor cu handicap din nastere au dreptul la un trai decent, demn si sa se vorbeasca si de aceasta categorie sociala nu doar de pensionari si bugetari.
    va multumesc din inima si sper ca o sa gasiti timp sa cititi si randurile mele si daca se poate sa oefriti si un raspuns la problemele ridicate de mine

  2. Eu nu înţeleg un lucru. De ce există eforturi importante în a găsi soluţii (şi soluţiile nu întârzie să apară), dar o totală imobilitate în a aplica efectiv aplicarea soluţiilor găsite?

    De ce acolo unde există „un imens potenţial” nu există şi „un real succes”?

    Ceva nu este în regulă cu mentalitatea românilor. Consumăm prea multă energie pentru a afla soluţiile şi prea puţină pentru a le pune în practică.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s