Bruxelles/Strasbourg · Proiecte

Dezbatere despre viitorul agriculturii europene la Strasbourg

Mai jos, articolul aparut pe site-ul Parlamentului European despre dezbaterea raportului meu privind rolul astrategic al agriculturii in asigurarea securitatii alimentare. Votul in plen va avea loc maine.

Eurodeputații abordează speculațiile din agricultură și îmbătrânirea fermierilor 

 The harvest at a crop field in Kembs, Germany. Prices of essentials like wheat have risen sharply in the last few weeks. ©BELGA 

În timp ce populația globului este în creștere, prețul alimentelor devine din ce în ce mai instabil. Se estimează că speculațiile de pe piață sunt cauza a 50% din recentele fluctuații în costurile agricole. Deputaţii europeni vor dezbate luni și vor vota miercuri un raport privind recunoaşterea agriculturii ca sector strategic în contextul securităţii alimentare, abordând și problema îmbătrânirii fermierilor.
Conform raportoarei Daciana Sârbu (Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor și Democraţilor din Parlamentul European, România), raportul „subliniază necesitatea menținerii unei politici agricole comune puternice pentru asigurarea securităţii alimentare“.

Speculațiile sunt o problemă majoră
Prețul grâului a crescut recent cu 70% în două luni, speculațiile reprezentând o problemă majoră a pieței alimentare. „Trebuie să abordăm problemele cauzate de speculațiile financiare; acest lucru va implica probabil reglementare pentru restricționarea speculațiilor și evitarea practicilor recente“, a arătat doamna Sârbu.
Raportul susține o revizuire a legislației existente privind instrumentele financiare, care ar impune mai multă transparență practicilor comerciale. „Cerem Comisiei Europene să introducă urgent măsuri permanente și robuste pentru a combate volatilitatea pe piețele agricole“, a mai spus raportoarea Daciana Sârbu. Vicepreședinta comisiei pentru agricultură, liberala suedeză Marit Paulsen, sugerează „o rețea de siguranță împotriva instabilității“.

Fermierii îmbătrânesc
Numai 7% din fermierii europeni au vârste sub 35 de ani, în timp ce 4,5 milioane de fermieri vor ieși la pensie în următorii 10 ani. Deputaţii europeni sugerează luarea de măsuri ce ar facilita activitatea tinerilor fermieri.
Raportul parlamentar mai arată că securitatea alimentară este o problemă globală. „Propunem un sistem global al rezervelor alimentare pentru situații de urgență și reglementarea prețurilor. Acesta ar detensiona piețele alimentare mondiale și ar ajuta la evitarea protecționismului“, a adăugat doamna Sârbu.
Pentru Marit Paulsen, principala problemă este „cum putem crește producția alimentară cu 40% pentru a hrăni în viitor 9 miliarde de oameni, folosind mai puține terenuri, mai puțină apă și mai puține substanțe chimice“. Raportul susține rezoluția Parlamentului European din iulie 2010 privind reforma politicii agricole comune, în care se arată necesitatea unei distribuiri mai echilibrate și mai corecte a sprijinului pentru fermieri.

http://www.europarl.europa.eu/news/public/focus_page/008-111426-010-01-03-901-20110110FCS11408-10-01-2011-2011/default_p001c003_ro.htm

2 gânduri despre „Dezbatere despre viitorul agriculturii europene la Strasbourg

  1. Eu cred că preocuparea principală nu ar trebui să fie o eliminare a efectelor, adică fluctuaţia puternică a preţului în sine, ci combaterea cauzelor acestor speculaţii, adică acel sistem global al rezervelor alimentare, dublat, pe plan naţional, prin stabilirea unor sisteme locale de depozitare, precum programul „Primul Siloz”, dar mai ales ruperea condiţiilor de monopol şi cartel pentru diferite zone de influenţă, care, prin ruperea mecanismelor de piaţă, pot influenţa creşterea substanţială a preţurilor în perioade scurte de timp.

  2. Romania: o piata agricola cominternista* A fost odata, nu
    prea demult, pe la jumatatea anilor ’60, din secolul trecut – cand
    sovieticii detineu „imperiul” estului europeann -, un plan Valev
    (dupa numele autorului) de regionalizare economica a tarilor din
    blocul de rasarit. Fiecare trebuia sa fie specializata intrun
    anumit sector: cehii pe industria electrotehnica si electronica,
    polonezii pe carbune, bulgarii pe motostivuitoare etc. Romania
    fusese repartizata in „clasa” cea mai de jos (se spunea la
    Bucuresti), anume sa produca bunuri agricole, porumb, grau si, mai
    ales, legume si fructe ce urmau sa aprovizioneze, in special,
    membrii CAER**. Au fost discutii aprinse intre tovarasii de la
    varf, reuniuni agitate, negocieri si proteste prin cancelarii
    diplomatice. In cele din urma, de planul Valev s-a ales praful.
    Romania a avut o agricultura puternica, dar nu ramura dominanta a
    economiei….Acoperea piata interna si vandea mult la export, mai
    ales tomate, legume timpurii, pepeni, mere, nuci, multe alte
    fructe, conserve diverse. In anul de gratie 2011, „valevizarea”
    agriculturii Romaniei este mai evidenta decat oricand, dar….in
    sens invers. Nu numai ca nu avem o agricultura performanta, dar am
    devenit piata de desfacere pentru majoritatea sortimentelor de
    legume fructe. Din cca 1 miliard Euro, cat este estimat deverul
    anual, in Romania, cca 60 % din consumul de legume si aproape 90 %
    din cel de fructe il reprezinta importurile. Cum de s-a ajuns la
    aceasta situatie incredibila? Niciun guvern nu a avut „indrazneala”
    de a propune o politica agricola viabila, care sa stimuleze nu doar
    imbogatirea unor grupuri de arendasi (deveniti, acum, mai rai decat
    mosierii secolului al 18-lea), ci si taranii, micii proprietari de
    terenuri agricole. Se spune in gura mare ca de vina este
    faramitarea proprietatii. Este, intradevar, o cauza. Dar nu
    principala. Ca unul care am analizat structura proprietatii
    agricole in mai multe state foste comuniste, am demonstrat ca si in
    Polonia, si in Ungaria (state puternice pe piata UE in sectorul
    agricol) situatia nu difera din punctul de privire al proprietatii,
    ca mica ferma, de pana la 4 ha, este dominanta in agricultura. Ceea
    ce a determinat dinamica agriculturii vecinilor nostri a fost, mai
    ales dupa aderarea la UE, crearea infrastructurii necesare
    valorificarii produselor in piete de gross, sprijinirea taranilor
    cu ajutoare de stat si garantii pentru utilizarea fondurilor
    europene, „regionalizarea” structurii productiei, stimularea
    cercetarii nationale pentru imbunatatirea bazei genetice si crearea
    de noi soiuri. Potrivit Organizatiei pentru comert si distributie
    de la Varsovia, 90% din hrana polonezilor este produsa pe plan
    local. Sprijinul pentru organizarea valorificarii productiei,
    precum si stimularea consumului, prin TVA redus la alimente, au
    determinat atat preturi reduse la cumparator, dar si competitia
    intre producatori. Cu un TVA de numai 5% pentru produsele
    netransformate – carne, lapte, fructe sau legume – si cu aceeasi
    taxa (care, pe timp de criza a fost diminuata de la 7% la 5%)
    pentru produsele agricole transformate, polonezii se pot lauda ca
    sunt cei mai mari producatori de mere din Europa, pe aceeasi
    treapta in ce priveste fructele rosii (capsuni, zmeura, cirese)
    s.a. Micii fermieri romani sunt tinuti in stare de subzistenta – un
    barbarism devenit politica de stat in aceasta guvernare. Nimeni nu
    se uita nici la produsele lor si nici la viitorul lor. Sau daca
    cineva o face, asta se intampla numai pentru a-i face si mai
    saraci. La Vidra s-a infiintat o asociatie care face propaganda pe
    internet ca iti aduce si la Bucuresti, daca platesti, cosul cu
    legume si fructe. Cand am auzit, tare m-am bucurat. Apoi am
    descoperit ca cel care se lauda cu aceasta afacere este un negustor
    de legume si fructe din import (mai ales in acest sezon). Daca
    dumneavoastra sunteti curios sa aflati, pe calea internetului,
    firme romanesti de legume-fructe, veti fi surprins sa observati ca
    99% sunt importatori si distribuitori. Ca urmare, in marile
    suprafete (hipermarketuri) poti sa cercetezi si cu lupa si nu o sa
    zaresti un produs cultivat in Romania. Sigur, pot fi una-doua
    exceptii. Zilele acestea il auzeam pe ministrul agriculturii
    propunand solutia salvatoare: municipiile din tara sa rezerve la
    sfarsit de saptamana cate o strada pentru etalarea produselor
    taranesti. Asa se intampla – zice domnul ministru – la New York.
    Asta o fi salvarea micului fermier roman producator de
    legume-fructe, ca guvernul sa „imprumute” exemplul metropolei
    americane? Guvernantii nostri si asociatiile de profil nu au, oare,
    idei si solutii proprii? Ar fi multe de spus, inclusiv faptul ca in
    UE avem o situatie umilitoare. Romania produce doar 2,1 % din
    productia de tomate, 4,9% din cea de ceapa, 3,6% din cea de mere
    (apropo, Polonia detine 60%), 2,2 % din cea de cirese. Pana la
    urma, cineva trebuie sa se incumete si sa colaboreze cu taranii
    pentru a salva agricultura Romaniei *Comintern = internationala
    partidelor comuniste dirijate de Moscova. **CAER = Consiliul de
    ajutor economic reciporc al statelor socialiste, infiintat dupa al
    doilea razboi, ca un fel de replica la Piata comuna
    europeana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s