Bruxelles/Strasbourg · Proiecte

Raportul privind rolul strategic al agriculturii – adoptat in PE

„Parlamentul European a adoptat marti, cu majoritate covarsitoare, raportul realizat de Daciana Sarbu pe tema rolului strategic al agriculturii in contextul securitatii  alimentare, în care eurodeputata PSD solicita încurajarea agriculturii traditionale, combaterea speculei si întarirea programelor de ajutoare alimentare europene.

Daciana Sarbu a atras atentia in plenul de la Strasbourg ca agricultura si fermierii trebuie sa se bucure de o atentie sporita din partea forurilor europene, mai ales în perioada crizei economice: “Agricultura este neglijata în discutiile privind strategia si viitorul Uniunii Europene, iar raportul vine sa arate ca Europa nu se afla într-o situatie de securitate alimentara, ca fermierii si întregi zone rurale sunt in pericol de disparitie„.

Raportul propune o serie de solutii si cai concrete de actiune, gandite în special pentru sprijinirea agricultorilor, precum si pentru protejarea cetatenilor de cresterea preturilor la alimente.

Astfel, raportul Dacianei Sarbu solicita Comisiei Europene sa ia masuri mai consistente pentru limitarea speculei pe pietele agricole, împiedicand astfel fluctuatiile nejustificate de preturi care afecteaza atat fermierii, cat si consumatorii.

O problema importanta abordata în raport este situatia tinerilor agricultori: ”La nivel european, doar 7% dintre agricultori sunt tineri sub 35, de ani,  de aceea am cerut Comisiei  sa se prevada masuri concrete de încurajare a tinerilor agricultori”, a subliniat  Daciana Sarbu.

Documentul mai solicita Comisiei Europene sa sustina, prin programe si fonduri europene speciale, agricultura traditionala, exploatatiile familiale, fermele mici, precum si agricultura ecologica.

Daciana Sarbu a evidentiat si importanta întaririi programelor prin care cei mai dezavantajati cetateni ai Uniunii sunt ajutati cu alimente de baza: „Sa nu uitam ca milioane de europeni au apelat iarna aceasta la ajutoare alimentare europene. De aceea, în contextul crizei economice, mentinerea programului european „ajutoare alimentare pentru persoanele cele mai defavorizate” cu finantare  europeana este de o importanta majora”, a subliniat eurodeputata în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Documentul realizat de Daciana Sarbu se numara printre cele mai importante rapoarte realizate de europarlamentarii romani, fiind vorba despre un  domeniu esential si de un moment-cheie – discutarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC). Odata adoptat, raportul devine pozitie oficiala a Parlamentului European, iar Comisia Europeana va trebui sa aiba in vedere  prevederile sale în constructia noii PAC”.

3 gânduri despre „Raportul privind rolul strategic al agriculturii – adoptat in PE

  1. Care este finalitatea în plan practic a unui astfel de raport şi cum facem să convingem autorităţile europene să sprijine modernizarea satelor din România.

    Concret cum ar putea fi relocate sume pentru măsura 322 unde sunt cca 2000 proiecte eligibile (făcute, evaluate şi fără finanţare)?

  2. @ Ion Corbu: raportul – devenit pozitie oficiala a PE dupa adoptarea in plen – va fi trimis Comisiei Europene sub forma de recomandare, iar aceasta va trebui sa aiba in vedere si pozitia PE in viitoarea propunere legislativa privind PAC dupa 2013.

    Intr-adevar, banii pentru finantarea masurii 322 vin din Pilonul II PAC si procedura de accesare a banilor este putin mai complicata decat in cazul platilor directe. Cu siguranta nu poate fi vorba de fonduri nealocate de la Bruxelles, pe proiecte aprobate. Voi lua legatura cu sectia Agricultura din cadrul Reprezentantei Permanente a Romaniei pe langa UE, pentru a va putea oferi mai multe lamuriri.

  3. Pentru un partid al ţărănimii
    L-am cunoscut, în ultima vreme, înainte de a muri, pe Victor Surdu mai îndeaproape. O relaţie profesionala, sa zic. Omul degaja încă generozitate si dorinţa de a face bine ţărănimii române. Acesta a fost un crez puternic al lui Victor Surdu, inginer agronom si politician pentru cauza rurală. Printre puţinii, probabil, dedicat acestei cauze după ’89. Partidul lui, Partidul Democrat Agrar din România a avut o existenţă zbuciumată si efemeră. A fost înfiinţat în 1990 si a dispărut (fiind înghiţit de unul fantomă, al lui Virgil Magureanu, în 1998).
    Problema ţărănimii române nu s-a îmbunătăţit nici pe vremea cand partidul lui Victor Surdu milita, chiar pe băncile uneia sau alteia din camerele parlamentului, si nici după.
    Am putea spune, chiar, ca starea ţărănimii s-a degradat, sărăcia a cuprins ca o viroză satele româneşti, locuitorii din rural au fost si sunt doar o masa de manevra înaintea alegerilor locale sau parlamentare.
    Desi, în satele noastre au început sa „apară” ştiri la televiziuni prin cablu si conexiuni internet, disparitatea oraş-sat nu a fost atat de dramatică. Numărul populatiei din mediul sătesc a crescut în ultimii 20 de ani, la cca 42%, urmare a dezindustrializarii si a faptului ca generațiile migrate de la sat la oraş în anii 60-70 (si urmaşii lor) au fost nevoiţi sa revină la origini, adică în satele din care „fugiseră”. Dar – ce paradox amar -, satele româneşti sunt acum mai anemice decat in vremea colectivizării socialiste. Ca urmare, somajul este impovarator iar lipsa de infrastructura economică si socială este alarmanta.Numărul localităților rurale cu instalaţii de canalizare nu depăşeşte 15%, iar cele în care se distribuie centralizat căldură este infim, sub 1%. Numărul kilometrilor de drumuri modernizate a crescut doar cu 1-2% după intrarea în UE.
    Exploatațiile agricole ţărăneşti au fost „botezate” de politicieni lipsiţi de suflet drept „ferme de subzistenta”, facandu-se din aceasta o adevărată politică de stat. Scopul? Decimarea ţărănimii romane, prin „inghitirea” acesteia de către marii proprietari de terenuri arabile si agricole. Potrivit unui studiu recent al Eurostat, in România exploatațiile mai mari de 100 hectare au o pondere de cca 40 % în totalul suprafeţei agricole. Un procent substanţial mai mare decat în Italia, Austria, Belgia, Polonia, Olanda (acestea doua din urma, cu sub 20% ferme foarte mari, desi sunt producători si exportatori agricoli de renume). Dar, tot în România, fermele cu suprafaţă de pana la 5 ha deţin tot aproape 40 la sută. Pot concura ţăranii cu gospodarie de pana la 5 hectare cu mogulii care au sute, mii sau zeci de mii de hectare? Răspunsul este categoric NU. Atunci? Ei, bine, atunci acestia trebuie sa dispară. De ce? Ca sa-si sporească averea marii latifundiari, care si-au făcut bani din diverse afaceri, majoritatea fără legatură cu pamantul satelor.
    Cine-i reprezintă pe ţărani în aceasta lupta fără izbanda pentru ei? Partidele, politicienii pe care i-au trimis în parlament? Nu. Toti aceștia sunt împotriva lor. Gospodăriile sătenilor sunt acum de subzistenta, adică nu aduc venit ţării si nici profit profitorilor. Toti sunt porniţi pe cei cca 4 milioane de capete de familii din mediul sătesc sa îi determine sa renunte la pamant. Nimeni nu a făcut planuri cum sa-i sprijine pe acesti bieţi ţărani amarati, văzuţi de mulţi dintre noi (din fuga maşinii) cum ara terenul cu plugul tras de un cal sau de o vaca.
    Nu este drept. Nu este în firea traditiei si istoriei româneşti ca ţărănimea sa fie batjocorita si îndemnată sa-si cedeze hectarul de teren pentru 100 Euro rentă viagera (ce monstruozitate a gandirii unor vampiri a avut Romania inceputului de mileniu XXI !).
    Este drept ca ţărănimea română sa fie repusă în drepturile sale firești. Mica gospodarie țărănească poate si trebuie sa constituie un pilon al dezvoltării ţării, ajutand-o cu servicii, informaţii si infrastructura pentru înnoire si modernizarea producţiei si valorificarea bunurilor intrun circuit economic liber, echitabil si profitabil.
    Țărănimea română are nevoie de o reprezentare adevărată în structurile politice ale ţării.
    Un partid al țărănimii este, mai mult ca niciodată, binevenit pe scena politică, economică si socială a ţării.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s