Bruxelles/Strasbourg · Verde!

„Adevaruri despre Rosia Montana” – pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera

Acad. Ionel Valentin VladVicepresedintele Academiei Romane: Perspectiva Academiei Romane privind nevoia de dezvoltarea sustenabila a regiunii Rosia Montana

„Voi incepe prezentarea prin precizarea ca Academia Romana este probabil una dintre cele mai vechi institutii din Romania. Academia Romana nu este un corp politic sau angajat politic, dar are 14 departamente stiintifice, iar ce voi spune astazi este in numele expertizei facute in aceste departamente. Pentru ca am avut cateva intalniri cu privire la Rosia Montana, iar colegii nostri, geologi, chimisti, economisti, arheologi si alti oameni de stiinta si de cultura, suntem toti de acord ca un asemenea proiect este un pericol pentru Romania si Europa. Asadar am fost delegat de catre Prezidiul Academiei Romane sa va prezint pozitia votata de catre Prezidiul Academiei Romane si de catre Adunarea Generala a Academiei Romane.

Pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera de la Rosia Montana.

Academia Romana si-a exprimat punctul de vedere cu privire la acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana, dorind sa previna o eroare cu efecte negative asupra comunitatii, mediului inconjurator si vestigiilor arheologice din zona si sa semnaleze consecintele riscante pentru statul roman. As adauga ca aceste consecinte nu sunt doar pentru statul roman.

O analiza obiectiva demonstreaza ca proiectul nu reprezinta o lucrare de interes public si prin urmare nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate in proiect. Argumentele pe care se bazeaza pozitia Academiei Romane sunt urmatoarele:

  • Exploatarea proiectata pentru o perioada de 17-20 ani nu reprezinta o solutie de dezvoltare durabila, pe termen lung, problemele sociale si economice ale zonei ramanand nerezolvate sau agravandu-se dupa aceasta perioada. Numarul locurilor de munca in perioada operationala a exploatarii (estimat la circa 300) este nesemnificativ in raport cu nevoile locale, care ar cere o solutie de durata, bazata pe resurse regenerabile.
  • Distrugerea comunitatii Rosia Montana, veche de peste 2000 ani, prin stramutarea unei parti a populatiei, demolarea de cladiri (unele avand calitatea de monument istoric), biserici, mutarea de cimitire si alte actiuni similare este inacceptabila pentru o societate civilizata.
  • Beneficiul economic al Statului Roman (rezultat din 2% din profit ca redevente de exploatare, impozitele pe salarii, alte venituri indirecte) evaluat de compania investitoare la ca. 580 milioane dolari pentru perioada de 17 ani (adica 34 milioane/an) – este nesemnificativ in raport cu consecintele proiectului tinand cont ca valoarea aurului preconizat a se extrage depaseste 2 miliarde de dolari. In lume, atat in Europa, Orientul Mijlociu si Asia Centrala, in loc de concesionare se practica asa-numitul Production Sharing Agreement, deci un acord de impartire a productiei. Potrivit acestui tip de relatie intre stat si o companie de extractie a unor resurse minerale, dupa ce compania si-a acopera costurile de capital si operationale, productia este impartita intre stat si companie. De obicei 80% pentru statul respectiv, 20% pentru companie. Doar asemenea relatie in cazul exploatarii de la Rosia Montana ar fi atractiva din punct de vedere economic pentru statul roman.
  • Stramutarea si reamplasarea fortata a persoanelor care refuza sa-si vanda proprietatile risca sa antreneze Statul Roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de la Strasbourg, cu consecinte greu de evaluat in prezent. In asemenea situatie raspunde statul roman si nu compania. Acest aspect trebuie analizat cu toata seriozitatea de catre autoritatile competente.
  • Exploatarea la suprafata preconizata in patru cariere deschise si crearea unui bazin de cumulare a rezidiilor in spatele unui baraj de 180 m inaltime, inchizand Valea Cornea, mutileaza grav peisajul zonei si este in contradictie cu legislatia europeana. Deja sunt constructii dezastruoase pentru toata regiunea respectiva. Acest baraj ar produce o mutilare grava a peisajului si acest lucru se intampla. Actuala exploatare de cupru in cariera deschisa de la Rosia Poieni, ca si alte exploatari miniere in cariera deschisa din tara, ilustreaza clar consecintele unor asemenea lucrari asupra mediului inconjurator. Este suficient sa se fotografieze aceste situatii pentru a se vedea o parte din ce se va intampla la Rosia Montana. Barajul preconizat, construit din roca sterila, nu prezinta garantii in situatii extreme dupa cum demonstreaza experienta mai multor tari in care s-au produs accidente grave in diverse exploatari miniere. Prezenta unui astfel de bazin de acumulare si baraj in vecinatatea imediata a orasului Abrud, reprezinta un mare risc si nu exista nicio garantie ca un accident nu se poate produce iar pedepsirea ulterioara a vinovatilor nu ar mai servi la nimic.
  • Exploatarea preconizata pericliteaza grav zona arheologica Alburnus Maior, unica in lume si de mare valoare culturala si istorica. Distrugerea chiar si numai partiala, pentru ca acestea sunt ultimele pretentii ale firmei care doreste sa faca aceasta exploatare, a vechilor galerii romane este inacceptabila intr-o tara care isi respecta trecutul istoric si originile.
  • Folosirea cianurii de sodiu in procesul tehnologic si depozitarea in bazin deschis a reziduurilor, continand resturi de cianura, produsi de asa-numita neutralizare a cianurii, de asemenea potential toxic si mai ales metale grele, creeaza motive serioase de ingrijorare. Chiar daca neutralizarea cianurii, promisa de proiect s-a realizat intr-un grad avansat, toxicitatea reziduurilor ramane o sursa de grave riscuri. Exista in lume procese tehnologice care nu folosesc cianuri in exploatarea aurului. De exemplu Haber Gold, care este utilizat acum in SUA, datorita si faptului ca s-au produs dezastre ecologice in carierele si in exploatarile Newmont Corporation. Dar tocmai aceasta firma care a capatat un indice, o calificare Dow Jones pentru problemele de mediu pe care le produce a dezvoltat tehnologii alternative. Desigur, aceste tehnologii sunt mai scumpe, dar pe de alta parte trebuie sa tinem cont de efectele pe care le are au astfel de exploatari.
  • Nu exista garantia ca la terminarea lucrarilor si inchiderea exploatarii, firma investitoare va asigura costurile necesare de refacere a mediului. Experienta altor tari, precum SUA, arata ca aceste costuri sunt uriase si nu sunt acoperite de garantiile financiare depuse de firmele in cauza. Tendinta mondiala actuala este de a preveni degradarea mediului si nu de a reface ulterior.

  • Proiectul incalca o serie de conventii si alte elemente ale legislatiei europene pe care le-ati semnalat dvs. anterior. Insa, in situatii similare, alte tari au procedat cu mai multa prudenta si au refuzat sa accepte riscurile asociate unor proiecte asemanatoare. Cunoastem documente care afirma ca in Germania astfel de proiecte sunt de neconceput, iar Bulgaria si Armenia nu au aprobat proiecte de acelasi tip. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justitiei cu privire la acest proiect.
  • Declararea prematura a localitatii Rosia Montana ca zona industriala, impiedicand astfel alte activitati economice potentiale ca de exemplu turismul rural si cultural, a fost socotita drept incalcare a legislatiei.
  • Academia Romana considera ca nu pot fi ignorate numeroasele proteste individuale si colective ale societatii civile, ale unor institutii stiintifice, religioase, inclusiv Biserica Ortodoxa Romana si, mai de curand Astra, societate la fel de veche ca Academia Romana, a intelectualilor din Transilvania si nu numai, a unor personalitati si oameni de stiinta si de cultura.
  • Nu se poate trece cu vederea rezistenta si nemultumirile unei parti din populatia locala afectata de proiect si care risca sa-si piarda proprietatile si sa-si paraseasca locurile unde au trait o viata intreaga, ei si stramosii lor.

Academia Romana cere, din nou, autoritatilor statului roman sa analizeze cu multa atentie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenand specialisti dezinteresati si onesti din tara si strainatate, inclusiv din organismele europene, va multumesc ca sunteti aici, inainte de a da cale libera acestui proiect atat de controversat, dupa parerea noastra extrem de periculos. Academia Romana incearca astfel sa previna un dezastru ecologic si cultural cu multiple consecinte inacceptabile. Va multumesc pentru atentie.

3 gânduri despre „„Adevaruri despre Rosia Montana” – pozitia Academiei Romane privind exploatarea miniera

  1. JOS PĂLĂRIA, măcar aici nu a pătruns corupţia… Sper, cred !
    De-acum de văzut CUM facem cu cealaltă COMOARĂ, cu resursele de cupru care, din ceea ce am aflat, conţin şi fff mult aur, concentraţia fiind aproape de cea de la Roşia Montana, iar clica conducătoare vrea să le vîndă pe doi lei, zăcămintele fiind dramatic subevaluate !!!?
    Apoi, mai am o nedumerire: CUM se face că pe canale TV cu audienţă naţională, acolo unde se vorbeşte despre Roşia Montană corect, precum în raportul Academiei Române, tot acolo apar acele filmuleţe menite să ne înduioşeze inimile, cu oameni care se plîng jalnic ca şi cum noi, ceilalţi, care n-avem aur în fîntînă nu am fi la fel de uitaţi pe lumea asta… CUM se poate aşa, una să zici, alta să prezinţi (faci) !?
    ROMÂNIA TREZEŞTE-TE !

  2. Nu uitati ca asemenea proiecte urmeaza si sunt in curs de desfasurare si in localitatea Rovina unde autoritatile locale nici macar nu informeaza populatia despre ce se pregateste in zona.Locuitorii cred ca totul se rezuma doar la ,,cate o gaura-n fudul pamantului.
    PENTRU ACEASTA LOCALITATE CE SE POATE FACE?

  3. La Rovina este o zona si mai mare care se intinde pana aproape de Abrud cu zacamant mai mare decat la Rosia Montana si DA,oamenii locului habar n-au ce fac ei pt. ca e secret de stat

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s