Bruxelles/Strasbourg · Puncte de vedere

BREXIT si impactul asupra cetatenilor romani

Pregatirile pentru referendumul care va transa relatia Marii Britanii cu Uniunea Europeana au intrat in linie dreapta. „Transa” este, probabil, un termen mult prea ambitios, fiindca, indiferent ce vor decide cetatenii britanici la vot, va urma un proces complicat, indelungat si deloc  previzibil.

Schimbarile care pot urma pentru imigrantii – inclusiv romani – din Marea Britanie sunt, de asemenea, departe de a fi clare. De fapt, doar un lucru e clar in acest moment: in ambele variante de deznodamant, romanii care-si doresc sa munceasca in Regatul Unit sunt pe cale sa piarda o serie de drepturi – in mod total incorect si inacceptabil, din punctul meu de vedere!

IPOTEZA BREXIT

In varianta in care BREXIT va deveni realitate, subiectul nu se va inchide usor. „Fiecare dintre cele 27 de state membre, ca si Parlamentul European vor trebui sa aprobe rezultatul final. Acest proces va dura cel putin 5 ani si, ma tem, fara o garantie certa a succesului”, afirma presedintele Consiliului, Donald Tusk. In total, negocierea si ratificarea noului statut al Marii Britanii si a noii sale relatii cu blocul comunitar pot dura pana la 7 ani, a sugerat oficialul.

Inainte de toate insa, proiectul european va primi o lovitura dura si va fi nevoie de un proces minutios de reconstructie in primul rand a increderii publice in viitorul sau.

Asasinarea deputatei Jo Cox ramane un episod incredibil de dureros, pe care nu avem cum sa nu-l asociem cu subiectul BREXIT, dar care trebuie sa genereze si altfel de intrebari:

  • Cum am ajuns in situatia in care violenta poate lovi atat de direct chiar in sanul unei societati dominate de respectarea legii, precum cea britanica?
  • De ce a fost posibil ca derapajele extremiste sa radicalizeze tonul general al dezbaterii in Regatul Unit?
  • Cum a devenit populismul bazat, adesea, pe minciuni (a se vedea inclusiv discursuri ale unor lideri importanti precum Boris Johnson) sa castige atatia adepti?

Gasirea unor raspunsuri va dura, cu siguranta, chiar mai mult decat cei 7 ani necesari pentru tranzitia iesirii din UE.

rankin

IPOTEZA „REMAIN”

Cred ca Uniunea Europeana are nevoie ca Marea Britanie sa ramana membru, ar fi un semnal important pentru proiectul european. Imi pastrez speranta ca acest lucru se va intampla, iar analiza mea se indreapta mai degraba catre consecintele unui vot pentru ramanere.

Trebuie spus ca nici situatia ramanerii in UE nu e deloc lipsita de complicatii. Sursa acestora: acordul incheiat de guvernul de la Londra si Consiliul European pentru definirea unui statut special pentru statul britanic in cadrul UE. Implementarea acestor decizii, incepand chiar cu mecanismul prin care ele vor fi adoptate, este un proces cu multe necunoscute.

Ca europarlamentar care ii reprezinta pe romani, ma intereseaza in primul rand ce rol va avea Parlamentul European, si in ce masura ne vom putea opune noi, in acest for, la instituirea unor nedreptati si la crearea unui precedent periculos pentru cetatenii romani.

Cum se va defini noul statut al Marii Britanii in UE?

Se stie ca in februarie 2016 Consiliul UE a adoptat un text ce defineste noi termeni ai statutului de membru UE al Marii Britanii.

Dupa dezbaterile care au avut loc in Comisia pentru afaceri constitutionale (AFCO) si lamuririle aduse de Consiliu si Comisie, stim ca Acordul va fi pus in aplicare prin legislatie secundara, dar si prin modificari la nivelul legislatiei primare, neexistand inca un calendar precis privind propunerile Comisiei Europene, care trebuie sa se refere la beneficiile sociale; competitivitate; suveranitate (modificarea in tratate a referirilor la „crearea unei uniuni tot mai profunde” cu precizarea exceptiei reprezentate de Marea Britanie); guvernanta economica etc.
Parlamentul European va avea, implicit, rol de legislator – dar nu este clar in cazul carora dintre aceste decizii. Ceea ce presupune ca ar putea exista posibilitatea sa ne putem pronunta si sa ne opunem cel putin in cazul unora dintre aceste decizii, pentru a proteja drepturile cetatenilor romani.

Intrebari-cheie pentru perioada urmatoare:

  • Mecanismul indexarii alocatiilor se va aplica in toate statele membre UE? In acest moment raspunsul pare a fi DA, modificarea legislatiei cu privire la indexarea alocatiilor pentru copiii care locuiesc în afara statului de rezidenta al unuia dintre parinti va fi aplicata de toate statele Uniunii Europene. Danemarca, unde subiectul a fost o tema de dezbatere publica, a salutat aceasta legislatie (premierul Lars Lokke Rasmussen a declarat ca rezultatul Consiliului este o victorie pe care o astepta de mai multi ani).
  • Este indexarea alocatiilor doar un prim pas catre ajustari similare ale altor prestatii sociale acordate muncitorilor din alte state membre? Interesant este faptul ca acordul contine si o clauza asa-numita „self-destruct”, menita sa garanteze ca, in cazul in care la referendum, britanicii vor vota pentru BREXIT, aceste masuri sa fie abrogate imediat pentru a nu crea precedente. Clauza este introdusa la initiativa Belgiei, dar s-a speculat ca formularea sa este prea ambigua si, de fapt, nu va avea efect.
  • Cum va fi afectat proiectul european daca in perioada urmatoare (cu sau fara BREXIT!), si alte state membre vor solicita mecanisme similare, de exemplu „indexarea” alocatiilor pe care le primesc copiii muncitorilor straini? Deja presa germana calculeaza economiile pe care statul german le-ar face in situatia in care ar aplica o clauza de acest tip!
  • Modificarile referitoare la alocatii pot deschide calea unor schimbari care sa vizeze si beneficiile sociale contributive, adica pensiile? Presa britanica deja a speculat ca, prin caracterul sau de precedent, decizia poate deschide o cutie a Pandorei care sa aiba impact si asupra pensiilor. Ceea ce ar putea insemna, de exemplu, ca o asistenta care munceste acum in Marea Britanie s-ar putea trezi ca, la pensie, suma datorata de statul britanic pentru perioada muncita in acest stat sa fie “ajustata” conform unui astfel de mecanism. Sunt doar speculatii deocamdata, dar nu stim directia in care va merge aceasta discutie. Documentul finalizat la Consiliu arata cum „Comisia nu intentioneaza sa propuna ca viitorul sistem de indexare optionala a prestatiilor pentru copii sa fie extins la alte tipuri de prestatii exportabile” – dar ce poate impiedica un stat membru sa solicite o astfel de extindere?

 

Martin Schulz a vorbit deja despre dreptul Parlamentului European de a modifica sau chiar respinge acordul rezultat in urma negocierilor din Consiliu, aratand ca nu există nicio garantie ca negocierile obliga in vreun fel Legislativul.

Fiind vorba de o situatie complet noua, niciun mecanism nu este insa cert – totul se construieste din mers, pe baza interpretarilor diverselor prevederi in vigoare.

Sper ca britanicii sa hotarasca, prin vot, ramanerea tarii lor in UE. Insa, chiar si in cazul unui deznodamant fericit, incepe o lupta dificila pentru pastrarea drepturilor cetatenilor romani in Marea Britanie.

Daca nu intelegem aceasta miza si daca nu participam cu totii la aceasta lupta, vom fi in situatia de a vedea de pe margine cum pierdem, pe rand, din drepturile castigate ca tara membra UE.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s