Dublul standard in calitatea alimentelor: suport de la Bruxelles pentru compararea produselor. Ce va face Romania?

Am cerut, in urma cu aproape un an, ca analizele care compara alimente vandute sub aceleasi etichete in tari din Estul Europei si, respectiv, din Vest sa fie realizate dupa metodologii comune, pentru ca ulterior ele sa nu mai poata fi contestate de producatori pe motiv de subiectivism sau criterii gresite. Am prezentat propunerea mea intr-o reuniune a Comitetului Economic și Social European, dar si in diverse alte contexte, la Bruxelles. M-am bucurat sa vad ca, recent, Comisia Europeana a prezentat in sfarsit o astfel de metodologie, care va putea fi folosita de toate statele membre ce vor dori sa verifice daca aceasta problema ii afecteaza sau nu pe consumatori.

Mai mult, propunerea mea era ca testarile sa se faca sub coordonare europeana (si nu neaparat sub tutela fiecarui stat membru), tocmai pentru a garanta obiectivitate deplina si pentru a avea, eventual, si o baza de date comuna care sa permita comparatii intre mai multe tari. Daca avem piata comuna, atunci e normal sa avem si drepturi uniforme pentru consumatori, calitate unica pentru produse identice, iar verificarea modului cum se conformeaza producatorii la aceste cerinte sa fie si ea unitara si integrata.

Am fost placut surprinsa de anuntul Comisiei ca vor urma, pe parcursul acestui an, o serie de testari comparative de produse, in mai multe tari, pe baza acestor metode tocmai definite.

E un pas extrem de important pentru asigurarea egalitatii consumatorilor in UE si un semn bun ca autoritatile europene asculta vocea cetatenilor.

Nu pot decat sa sper ca, macar pe aceasta cale, impins de la spate de la Bruxelles, va reusi si guvernul Romaniei sa realizeze astfel de testari; folosind criterii relevante, si nu ca la simulacrul de studiu realizat sub presiune publica vara trecuta, cand au fost numarate sardinele din cateva cutii de conserve si s-a ajuns la concluzia ca lucrurile stau, in general, bine. Ca dovada, iata in acest tabel (inclus in materialul publicat de CE) cat de putine diferente calitative au fost sesizate in Romania – 31%, comparativ cu 82% in Slovacia, 76% in Cehia sau 70% in Lituania.

DS tabel teste alimentare

Sigur ca vor exista si dificultati in aplicarea acestei metodologii, si probabil si in interpretarea rezultatelor. Prima la care ma pot gandi parcurgand textul Comisiei vine din interpretarea conceptului de “diferente semnificative” – unde si cum se vor fixa limitele acestei “semnificatii”? Ramane de vazut. Insa pasul facut acum e esential. Ne dorim practici corecte peste tot in UE, iar propunerea Comisiei ofera o formula, cu siguranta perfectibila, de cuantificare si verificare a acestei corectitudini.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.