Viitorul sanatos al Europei: multe deliberari, putine decizii

O veste potential buna dupa cea mai recenta reuniune a Consiliului EPSCO*: concluziile adoptate pe tema “Alimentatiei sanatoase pentru copii: viitorul sanatos al Europei” puncteaza cateva idei importante si traseaza directii foarte utile. Cine le va urma, insa? Cine si cand le va pune in practica? Aici vestile bune se opresc, fiindca ritmul lent de pana acum in a actiona decisiv in acest domeniu nu se va schimba, probabil.

O parte a acestor recomandari sunt formulate drept „invitatii” catre statele membre, altele – ca recomandari catre Comisie si o alta suma – ca recomandari comune. De acum inainte conteaza vointa efectiva a acestor actori. Recomandari ferme au mai existat – amintesc doar un exemplu relativ recent: Parlamentul European a adoptat o rezolutie care cere limitarea obligatorie a grasimilor trans din alimente (am fost unul dintre autorii rezolutiei) – a trecut mai bine de un an si jumatate si deocamdata Comisia nu a reactionat la aceasta sugestie.

7 puncte de interes din concluziile Consiliului:

  1. Subliniaza clar ca mediul economic si social joaca un rol foarte important in influentarea optiunilor alimentare. S-a creat in ultimii ani o tendinta generalizata de a plasa vina pentru obiceiurile alimentare gresite exclusiv in seama oamenilor – a parintilor, a familiilor – dar cum sa invinuiesti individul cata vreme e inconjurat de o mare de produse nesanatoase, care ii sunt si promovate agresiv, pe toate caile?
  2. E nevoie de atentie speciala pentru copiii din comunitati dezavantajate, deoarece sansele ca ei sa creasca sanatos sunt strans legate de determinantii sociali: „Povara bolilor de azi isi are originea in modul in care acesti factori sociali au fost abordati si in modul in care resursele sunt distribuite si folosite”.
  3. Se admite in sfarsit un adevar evident: copiii sunt un grup vulnerabil de consumatori, puternic expusi la instrumente moderne de marketing precum sponsorizarile, promovarile de produse prin intermediul celebritatilor, folosirea de mascote sau marketingul viral; aceste tipuri de promovare influenteaza preferintele copiilor si obisnuintele lor de consum, iar controlul parental devine „dificil, daca nu chiar virtual imposibil”.
  4. Statele membre si Comisia sunt invitate sa „pregateasca, revizuiasca si intareasca initiativele menite sa reduca expunerea copiilor si adolescentilor la aceste tipuri de publicitate (inclusiv prin platforme online si social media), la tot ce inseamna alimente nesanatoase (adica bogate in calorii, grasimi saturate, grasimi trans, zahar, sare). Consiliul admite ca reglementarea promovarii catre copii a alimentelor trebuie realizata la nivel european si recomanda consolidarea cadrului european, inclusiv prin campanii si ghiduri informative. Din pacate, chiar in Parlamentul European oportunitatea de a reglementa aceasta problema a fost recent ratata…
  5. Se precizeaza ca e necesara reducerea consumului de grasimi trans, asa cum sublinia si rezolutia adoptata de Parlamentul European in octombrie 2016. Cum se va pune in practica recomandarea si, mai ales, cand? Deocamdata nu avem un raspuns clar.
  6. Se pune accent pe nevoia de alimente sanatoase, proaspete, sezoniere, produse local, care sa fie asigurate, de exemplu, prin sustinere mai mare pentru micii fermieri, lanturi scurte de aprovizionare, crearea de infrastructura de vanzare precum piete ale producatorilor locali.
  7. Imbunatatirea continutului produselor alimentare, prin reformularea lor pentru reducerea continutului de sare, zahar, grasimi saturate) si etichetarea sunt alte instrumente importante care pot produce efecte pozitive la nivelul sanatatii publice.

Ce se va intampla mai departe cu aceste recomandari, vom vedea. Este laudabil ca presedintia bulgara a Consiliului a continuat eforturile echipei din Malta, mentinand aceasta tema printre prioritati, organizand evenimente si producand documente programatice. Limbajul folosit in aceste documente recente este chiar mai apasat decat oricand – „politicile de preventie axate pe alimentatie sanatoasa si activitate fizica sunt printre cele mai bune investitii in bunastarea personala a tinerei generatii de europeni”, se afirma de exemplu in documentul adoptat de Consiliul EPSCO in urma cu cateva zile.

Insa e o uriasa diferenta intre cateva recomandari puse pe hartie (probabil dupa negocieri lungi) de reprezentantii guvernelor europene si realitatea inconjuratoare, dominata de zgomotul asurzitor al reclamelor la alimente din plastic. In timp ce politicienii si birocratii negociaza din greu, copiii nostri se mai uita la un campionat mondial de fotbal unde unul din sponsorii principali e sinonim cu notiunea de fast food, una din vedetele absolute ale sportului apare peste tot in reclame la chipsuri si sucuri carbogazoase, in pietele romanesti gasim cirese din Grecia, castraveti din Bulgaria si pepeni din Albania, iar gradinitele le ofera copiilor meniuri bogate nu in legume si fructe de sezon, ci in sare, zahar si grasimi.

*Formatul Consiliului axat pe Ocuparea Fortei de Munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.