Nutritie, educatie si sanatate

Obiceiurile alimentare gresite pot afecta sanatatea copiilor pe termen lung. Si totusi, cine ii sprijina pe parinti sa ia deciziile cele mai bune la acest capitol?

Parintii romani considera ca au control foarte mare asupra alimentatiei copiilor si ca familia este factorul care influenteaza cel mai mult copiii din acest punct de vedere. Datele ne arata ca doar 10% dintre parinti considera ca media (TV, internet) exercita cea mai mare influenta asupra optiunilor alimentare ale copiilor si doar 9% indica in acest sens anturajul. Scoala este, de departe, factorul cel mai putin influent: doar 6% dintre parinti cred ca aceasta influenta apartine educatiei scolare.

Este o concluzie foarte importanta si care ofera o platforma pentru actiune pe viitor. Intelegem astfel cat de mica este influenta care vine dinspre educatia formala, care ar trebui sa fie sursa principala de informatie de calitate cu privire la alimentatia sanatoasa! Nevoia unor programe de educatie nutritionala devine astfel evidenta, pentru ca numai in acest fel influenta scolii la acest capitol poate creste treptat, venind astfel in ajutorul familiilor.

Studiul din care provin aceste cifre, realizat la comanda Grupului S&D din Parlamentul European, mai arata si ca 90% dintre parintii din Romania considera ca alimentatia sanatoasa este foarte importanta pentru sanatatea copiilor.

In opinia mea, influenta media este subestimata de parinti, deoarece copiii sunt supusi constant unui adevarat bombardament mediatic avand ca unic obiectiv promovarea alimentelor nesanatoase. Fie ca e vorba de TV sau de internet, cei mici sunt expusi unei permanente campanii publicitare la produse fast-food, bauturi carbogazoase, dulciuri, snacks, cereale puternic indulcite etc. Sunt inconjurati astfel de tentatia continua a unor alimente care nu au valoare nutritionala (ba chiar se dovedesc nocive) si ajung sa-si convinga parintii sa le cumpere. Singura arma care poate opri acest mecanism distructiv este educatia nutritionala, in beneficiul intregii familii.

Am luptat, ca europarlamentar, si pentru programe de educatie despre stilul de viata sanatos, si pentru reducerea expunerii copiilor la promovarea alimentelor nesanatoase. Cu toata tenacitatea si insistenta, in plan european se fac pasi mici, fiindca exista interese comerciale puternice in joc. Totusi, la Parlamentul European exista, cel putin, preocupare si discutii despre aceste subiecte, ceea ce nu se poate spune despre mediul politic intern.

Principalele concluzii ale studiului:

· Desi majoritatea covarsitoare a parintilor (90%) considera ca alimentatia sanatoasa este foarte importanta pentru dezvoltarea copiilor, cunostintele efective ale acestora cu privire la principii esentiale de nutritie sunt mai degraba precare – desi alimentele sanatoase sunt indicate corect de majoritati clare, totusi in cazul alimentelor nesanatoase exista unele confuzii.

· Astfel, 19% dintre parintii chestionati considera ca dulciurile sunt alimente sanatoase, iar 11% au aceeasi parere despre mezeluri; 9% considera despre castraveti ca nu sunt un aliment sanatos, iar 18% identifica drept aliment sanatos cartofii prajiti.

· Exista lipsa de coerenta intre cunostintele asumate si comportamentul efectiv. Astfel, desi 80% dintre parinti considera cartofii prajiti nesanatosi, totusi 33% includ acest aliment in dieta obisnuita si 34% – in dieta copiilor. In ce priveste dulciurile, 75% le considera alimente nesanatoase, dar 58% le includ in dieta obisnuita si 71% declara ca sunt incluse in dieta obisnuita a copiilor.

· Aproape jumatate dintre parinti (44%) reproduc atitudinea propriilor parinti in ce priveste controlul asupra dietei copilului. O treime, in schimb, declara ca isi impun propriul control asupra dietei copilului.

· Chestionati cu privire la participarea copilului la luarea deciziilor privind hrana, aproape jumatate declara ca isi asuma un control foarte mare, permitandu-le celor mici sa decida doar la ocazii speciale, in timp ce 7% afirma ca le permit foarte rar sau deloc. Un sfert dintre parintii inclusi in cercetare declara in schimb ca lasa decizia la latitudinea copiilor de fiecare data, iar 22% admit ca decizia le apartine copiilor “de cele mai multe ori”.

· Exista alimente percepute in mod clar ca fiind sanatoase, dar incluse putin atat in alimentatia proprie, cat si in cea a copiilor: de exemplu spanacul (97% il indica drept sanatos, 33% il includ in dieta proprie si tot 33% il includ in dieta copiilor).

· Diferenta cea mai notabila intre dieta adultilor si cea a copiilor pare a se inregistra in cazul dulciurilor – 58% declara ca le includ in dieta obisnuita si 71% – in dieta copiilor. Aceasta in conditiile in care doar 19% le considera sanatoase si o pondere mare a parintilor (45%) afirma ca le permit copiilor sa manance ceea ce doresc foarte rar, doar la ocazii speciale.

· Perceptia majoritatii parintilor este aceea de control major asupra alimentatiei copiilor – 70% dintre parinti considera ca familia este factorul care influenteaza cel mai mult dieta copiilor, influenta media (TV, internet) fiind evaluata la numai 10% si influenta anturajului – la 9%.

· Influenta scolii este cotata la numai 6% – ceea ce reflecta, probabil, lipsa unor programe de educatie nutritionala in programa scolara.

STUDIU NUTRITIE S&D