Un apel la umanitate

Discutam in aceasta perioada, in cadrul unui trialog la care participa Parlamentul European, Consiliul si Comisia Europeana, noi reguli in privinta experimentarii pe animale. Am participat saptamana trecuta, alaturi de Raul Romeva, din grupul Verzilor europeni, la conferinta Save the Primates, in cadrul careia cei de la Animal Defenders International (ADI) au prezentat cateva dovezi socante ale abuzurilor la care sunt supuse animalele folosite pentru testarea produselor.

Consider ca noua Directiva privind protejarea animalelor folosite in scop stiintific este cea mai mare oportunitate pe care o avem, dupa 25 de ani de abuzuri, de a introduce etica in comportamentul nostru fata de animale. De altfel, aceasta a fost si una dintre ideile pe care le-am sustinut in cadrul interventiei mele: documentele primite de la Consiliu nu mentioneaza nici macar o singura data cuvantul “etic” atunci cand se refera la regulile care trebuie sa guverneze experimentele pe animale.

Ca raportor din umbra al grupului socialist pentru revizuirea directivei 86/609, pregatesc o serie de amendamente care vor reflecta un principiu simplu: obiectivele de cercetare si bunastarea animalelor trebuie sa coexiste. Cele mai importante decizii privesc restrictionarea unor zone de cercetare si interzicerea capturarii primatelor salbatice. In acelasi timp, alaturi de alti patru colegi, am depus si o declaratie scrisa privitoare la incurajarea alternativelor la testarea pe animale.

Alaturi de Tim Phillips (ADI) si Raul Romeva (MEP, Greens)

Foto © ADI

Documentarul ‘Save The Primates’, lansat de ADI, prezinta cateva imagini cutremuratoare. Un raspuns indirect pentru scepticii care se intreaba, poate, daca acest moment de maxima vulnerabilitate a oamenilor in fata crizei economice mai lasa loc (si) de grija pentru animale.

Povestea familiei Damian (3)

De ce spun aceasta poveste? Fiindca mi-as dori sa fie citita de cat mai multi. Si in primul rand de cei care, auzind de problemele romanilor din Italia, le resping cu un gest plictisit sau cu un comentariu crud: “sa puna mana sa munceasca”. Ei bine, unii, cei mai multi dintre ei, nu vor decat sa munceasca – cinstit, serios, uneori in conditii dintre cele mai grele – si in final drepturile sa le fie respectate.

Deocamdata, micuta Ingrid nu mai doarme in masina intr-o piata din Bruxelles. In cele cateva zile de care am avut nevoie pentru a lua legatura cu diferitele institutii, i-am gasit un adapost, alaturi de familia ei la centrul de urgente sociale din Bruxelles. Apoi, s-au intors acasa, in Italia, asteptand sa se schimbe ceva. Astept si eu, impreuna cu ei, sperand ca macar undeva, pe acest impersonal traseu birocratic, sa fie inteleasa o drama umana.

Intre timp, atunci cand mi se va acorda timp de vorbire, voi lua cuvantul in plenul Parlamentului European, pentru a face cunoscuta povestea familiei Damian.

Povestea familiei Damian (2)

Povestea familiei Damian (1)

Povestea familiei Damian (2)

Va intrebati, poate, cum l-au ajutat autoritatile romane din Italia, cele finantate de la bugetul nostru de stat pentru ca oameni precum Florin si Lenuta Damian sa aiba la cine sa apeleze. Fiindca – sa nu uitam – Florin si Lenuta Damian sunt, in continuare, cetateni ai statului roman, care are obligatia de a-i proteja.

Am sunat  la consulatul de la Torino, ca sa verific daca se ocupa cineva de cazul lor. Isi aminteau vag numele. Dar si-au amintit cu multa claritate ca nu pot face nimic pentru el, fiindca la mijloc e un litigiu intre patron si angajat. Prin urmare, “angajatul” e pe cont propriu.

Am sunat apoi la ambasada Romaniei de la Roma, unde am gasit mai multa intelegere. Doamna Anita Cristea, specialist in dreptul muncii, s-a angajat ca-i va ajuta. Saptamana trecuta, domnia-sa se adresase deja autoritatilor italiene competente in domeniul muncii si luase legatura si cu familia Damian.

Am gasit apoi, prin intermediul unei fundatii pentru drepturile omului, un avocat specializat in litigii privind incalcari ale drepturilor omului in Italia, care va discuta in cel mai scurt timp cu Florin Damian.

Am scris unui coleg europarlamentar socialist din regiunea Torino, Andrea Cozzolino, care mi-a promis ca se va interesa de acest caz si va incerca personal sa discute cu patronul firmei de transporturi. Nu am inca noutati, dar voi insista.

Am incercat sa discut si eu, direct, cu acest patron. Am contactat firma respectiva si n-am trecut de secretara. Mi-a spus ca revine ea cu un telefon. Evident, n-a revenit. Nu stiu daca are legatura tot cu faptul ca m-am recomandat ca europarlamentar din Romania…

Nici macar Parlamentul European nu a schitat un gest de sprijin, Lenuta Damian adresand, inca de la sosirea in Bruxelles, o petitie pe care presedintele Comisiei de petitii a PE nu a luat-o in seama, pe motiv ca datele prezentate nu ar fi trecute in ordine cronologica.

Daca toate institutiile la care am apelat nu vor avea reactie, mai am o cale de actiune: sa apelez la prieteni. Un amic avocat care traieste in Italia nu se va da in laturi (sper eu) sa ajute o familie de romani necajiti. Dar in Uniunea Europeana a anului 2009, fiecare problema a fiecarui cetatean ar trebui sa-si gaseasca un raspuns institutional, din partea unui mecanism complicat pe care il finantam cu totii.

Povestea familiei Damian (1)

“Ma numesc Ingrid, am 3 ani si 7 luni si am nevoie urgent de ajutorul dumneavoastra”. Asa incepea mesajul disperat pe care l-am primit nu cu mult timp in urma, pe care  Lenuta Damian il scrisese in numele fetitei sale.

Am simtit si mai clar disperarea din aceste vorbe cand am mers sa stau de vorba cu Lenuta. In Place Luxemourg din Bruxelles, unde isi petreceau timpul asteptand, aproape fara speranta, un ajutor de la cineva: Lenuta, sotul ei, Florin, si fetita Ingrid. Ziua incercau sa se faca observati cu un cearsaf alb, pe care scrisesera “stop discrimination in Italy” sau “romani fara loc de munca in Italia”. Noaptea, dormeau in masina.

Le-am ascultat povestea cu un amestec de revolta si durere. Stiu ca nu sunt singurii – si in nici un caz ultimii – romani nedreptatiti in Italia pentru simplul motiv ca sunt romani. Dar ce vina are Ingrid?

Florin Damian are 52 de ani. Si-a adus sotia in Italia in 2000 si s-a angajat ca sofer de cursa lunga la o firma de transporturi, intr-un orasel nu departe de Torino. Nu se imbogateau din castigurile lui – nici pe departe. De-abia isi puteau acoperi cheltuielile obisnuite. De altfel, pe statul de plata apareau intotdeauna sume mai mici decat cele convenite, de fiecare data patronul mai taia cate ceva din orele muncite. Dar Italia insemna o sansa: cu una in plus fata de ce le oferise Romania…

Florin sufera de diabet, dar medicii l-au asigurat ca totul e sub control, cata vreme respecta orarul recomandat de munca si mergea periodic la control. Insa primii care incalcau orarul de munca erau angajatorii. Cat despre controale, el le-ar fi facut constiincios, dar de foarte multe ori, chiar in zilele in care era programat la medic, era trimis in curse lungi in strainatate.

A venit apoi accidentul din Marsilia: pregatindu-si masina pentru drum, si-a fracturat glezna. Firma l-a trimis in concediu de boala, platit, asa cum era si normal. Dar normalitatea se opreste aici. Cand si-a revenit si s-a intors la munca, era insotit de o recomandare de la medic sa evite muncile grele. Dar nimeni nu a luat in considerare scutirea. Florin era trimis in continuare in strainatate, unde trebuia sa incarce si sa descarce marfa. Obosit, disperat ca nu putea face fata muncii dure fara sa-si pericliteze sanatatea, a mers la medic: i s-a recomandat sa-si ia concediu medical. Angajatorul, in schimb, avea o alta solutie: l-a obligat sa se prezinte la mai multe analize psihiatrice, in incercarea de a-l declara inapt de munca. Pana la urma, a fost trimis in concediu fara plata. De atunci, nu a mai fost chemat la munca niciodata.

Situatia sa il protejeaza pe angajator, dar trimite familia Damian in strada. Fiindca nu a fost concediat, Florin Damian nu poate beneficia de ajutor social. Daca ar demisiona, nu ar putea primi ajutor de somaj. Credeti ca toate acestea i s-ar putea intampla unui italian?!

Familia Damian nu-si doreste averi sau compensatii financiare uriase, pe care, poate, le-ar obtine daca ar apela la justitie. Isi doreste doar plata sumelor pe care angajatorul le datoreaza lui Florin pentru munca sa de pana acum, isi doreste ca Florin sa fie concediat ca sa poata solicita ajutor de somaj si sa-si poata cauta, apoi, un alt loc de munca. Unde sa o ia de la capat, fiindca nu e deloc usor sa fii roman in Italia.

Refugiatii climatici

“Bruxelles, 30 octombrie 2009

Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), au adresat vineri o intrebare scrisa Comisiei Europene privind fenomenul migratiei cauzate de schimbarile climatice, fiind vizate atat modificarile legislative privind recunoasterea termenului de “refugiat climatic”, cat si o posibila strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici.

“Se preconizeaza ca nivelurile in crestere ale apelor, cauzate de incalzirea globala si topirea ghetarilor, vor determina milioane de oameni care locuiesc in zonele de coasta sa migreze catre alte regiuni, daca emisiile de gaze cu efect de sera nu vor fi reduse semnificativ in urmatorii ani.

In 2008, catastrofele naturale cauzate de schimbarile climatice, degradarea solurilor si lipsa alimentelor au provocat deja migratia a peste 20 de milioane de persoane. Se estimeaza totodata ca in 2010 cifra refugiatilor climatici va ajunge la 50 de milioane de persoane, iar pana in 2050 200 de milioane de oameni ar putea fi obligati sa isi paraseasca domiciliul”, se arata in intrebarea scrisa.

Potrivit deputatelor europene, “problema va fi cu atat mai grava in cazul in care migratia are loc dincolo de frontierele statului de origine si este binecunoscut faptul ca in primul rand Uniunea Europeana si America de Nord vor fi confruntate cu valuri masive de refugiati. Pentru a veni in sprijinul migrantilor climatici, sunt necesare adaptari ale anumitor dispozitii de drept national si international pentru a le recunoaste acestora statutul de refugiat”.

In acest context, doamnele Sarbu si Dancila au intrebat executivul comunitar: ce masuri intentioneaza sa ia pentru completarea legislatiei comunitare in vederea recunoasterii din punct de vedere juridic a termenului de refugiat climatic; respectiv daca CE anticipeaza o strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici”.

Make Animal Testing History

Impreuna cu Dr. Marlene Wartenberg (Vier Pfoten) si Emily McIvor (Dr. Hadwen Trust ). Copyright: Intergroup on the Welfare and Conservation of Animals

Reuniunea de pe 21 octombrie a Intergrupului PE pentru bunastarea si protectia animalelor nu a fost una obisnuita.
In primul rand, alaturi de noi, membrii integrupului, s-au aflat Ministrul suedez al Agriculturii, Rolf Eriksson, ca reprezentant al presedintiei suedeze a UE, dar si o delegatie a organizatiilor de protectie a animalelor, care au organizat primul Mars Virtual in favoarea renuntarii la testarea pe animale.

Timp de sase luni, zeci de mii de europeni au fost parte a acestui cyber-mars, cerand institutiilor europene sa asigure protectia animalelor folosite pentru cercetare. O initiativa pentru care VIER Pfoten, Humane Society International si Dr Hadwen Trust au muncit mult si merita toata admiratia.

Marsul a atras sprijinul unor personalitati precum Brian May, Chrissie Hynde  sau Ricky Gervais, iar finalitatea actiunii a fost o cyber-petitie, semnata de 65.000 de oameni care solicita UE sa-si asume o actiune rapida.

Ca raportor din umbra al grupului socialist pentru revizuirea directivei 86/609 referitoare la protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice, am fost unul dintre destinatarii acestei petitii, pe care o consider un semnal foarte patrunzator. Un semnal ca multor oameni le pasa si ca actiunile noastre sunt sprijinite, moral si, uneori, chiar vocal, de cetatenii europeni.

Deocamdata, procesul legislativ pentru revizuirea Directivei 86/609 se afla la stadiul discutiilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana. Am pregatit deja cateva amendamente importante, pentru a putea raspunde cu adevarat dorintelor semnatarilor acestei petitii.

Pentru romani. Pentru Europa

Asa cum am mai evocat in multe randuri, inclusiv aici pe blog, in campania electorala am cunoscut, prin toate localitatile vizitate, foarte multi oameni. Tineri, varstnici, cu familii sau inca la scoala, priceputi la treburile politice sau dezinteresati de ele, pesimisti sau increzatori, insa cu totii impresionanti. Prin vointa de a se lupta cu greutatile, prin inventivitate, prin curajul de a spune cu voce tare ce nu le convine si de a propune cai de urmat.

Mi-as dori sa raman in dialog cu ei, desi stiu ca nu e omeneste posibil sa ma intorc pentru a sta de vorba cu fiecare dintre cei carora le-am strans mainile, chiar daca merg in tara cat de frecvent imi permite programul de la Parlamentul European. Unele dintre ideile pe care mi le-au transmis atunci au devenit proiecte la care lucrez astazi – insasi optiunea mea pentru Comisia de Agricultura are o mare legatura cu dorinta aproape disperata a oamenilor ca politicienii sa se aplece cu mai multa grija asupra agriculturii si a sanselor sale in plan european.

Fiindca mi-au ramas in amintire si in suflet, am strans cateva imagini si le-am grupat intr-o expozitie, pe care am numit-o „Pentru romani. Pentru Europa”. Sunt realizate in mijlocul oamenilor din Timis, Caras-Severin, Hunedoara si Arad si pot fi privite la sediile locale PSD.
Mare parte din aceste instantanee au putut fi admirate si la Parlamentul European, in cadrul unei expozitii de grup a Delegatiei romane de la Bruxelles.
Sunt franturi de viata care m-au invatat, fiecare in parte, cate ceva despre Romania.

Comisia de agricultura a Parlamentului European va vizita Romania

“Strasbourg, 22 octombrie 2009

Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila au propus Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI) sa includa Romania in programul vizitelor sale pe 2010. Solicitarea a fost avizata favorabil, biroul AGRI urmand sa decida perioada vizitei. Potrivit celor doua doamne europarlamentar, scopul acestui demers este ca deputatii europeni sa cunoasca la fata locului realitatile din Romania si problemele cu care se confrunta agricultorii pentru atingerea standardelor comunitare.

In conformitate cu regulamentul Parlamentului European, membrii comisiilor de specialitate pot decide ca una sau doua reuniuni periodice ale comisiilor sa se desfasoare in unul din statele membre. Daciana Sarbu si Viorica Dancila sunt membre ale Comisiei pentru agricultura si dezvoltare rurala a Parlamentului European”.

Folosirea telefonului mobil – un risc pentru sanatatea copiilor

“Strasbourg, 20 octombrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica şi siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a adresat marti o intrebare scrisa Comisiei Europene privind folosirea telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, avand in vedere ca persista riscurile de sanatate pentru aceştia.

“Utilizarea internetului şi a altor tehnologii de comunicare, precum telefoanele mobile, cunoaşte o creştere considerabila pe teritoriul Uniunii Europene şi ofera tuturor cetatenilor oportunitati deosebite, printre altele, de participare, interactiune şi creativitate. Cu toate acestea, riscurile pentru copii cauzate de folosirea tehnologiilor persista”, se arata in intrebarea scrisa.

“Cercetarile arata ca radiatiile telefonului mobil vulnerabilizeaza sistemul imunitar al copiilor cu varste sub 18 ani. De asemenea, telefonul mobil are un impact negativ major asupra calitatii somnului, mai ales in randul tinerilor. Un studiu efectuat in Belgia pe 2.500 de tineri a aratat ca 20% dintre aceştia aveau probleme cu somnul din cauza folosirii telefonului mobil”, exemplifica doamna Sarbu.

Daciana Sarbu mentioneaza totodata ca, in Franta, Senatul a propus interzicerea utilizarii telefoanelor mobile de catre copiii sub 14 ani, şi intreaba in acest context Comisia Europeana daca:

● intentioneaza sa faca o mai buna informare, la nivel european, a parintilor cu privire la efectele nefaste pe care le are folosirea telefoanelor mobile asupra sanatatii copiilor;

● are o strategie de incurajare a companiilor de telefonie mobila pentru a pune in aplicare o informare mai clara asupra nivelului de radiatii a fiecarui tip de telefon mobil;

● prevede o reglementare la nivel european care sa interzica folosirea telefoanelor portabile de catre copiii cu varsta sub 14 ani, daca aceasta se dovedeşte necesara”.

Am sesizat Comisia Europeana in privinta patrulelor civile din Italia

“Bruxelles, 16 octombrie 2009

Europarlamentarii PSD Daciana Sarbu, Corina Cretu si Ioan Mircea Pascu au adresat vineri o intrebare scrisa Comisiei Europene privind patrulele civile din Italia si ascensiunea miscarilor extremiste, executivul comunitar fiind interpelat privind conformitatea cu legislatia Uniunii Europene a ‘pachetului de siguranta’ adoptat recent in Italia.  

“Cetatenii europeni au dreptul de a trai in libertate, fara frica persecutiei sau a violentei, pe tot teritoriul Uniunii Europene. Tratatul de la Amsterdam  prevede ca libera circulatie a persoanelor implica necesitatea ca fiecare cetatean sa beneficieze de acelasi grad de protectie si de acces la justitie oriunde pe teritoriul Uniunii”, se arata in intrebarea scrisa a celor trei deputati europeni.  

Sarbu, Cretu si Pascu mentioneaza ca ‘la 8 august, in Italia, a avut loc legiferarea ‘patrulelor civile’ prin pachetul referitor la siguranta publica si imigratia clandestina No. 94/2009, adoptat de parlamentul de la Roma. Autorizate sa combata criminalitatea si imigratia ilegala, sa participe, alaturi de carabinieri si politiile municipale, la mentinerea ordinii publice si intarirea securitatii sociale, patrulele civile au generat, inca din faza de proiect, intense polemici si proteste”.  

“Odata cu punerea in aplicare a acestora, un fenomen ingrijorator a aparut, si anume, printre primii voluntari inscrisi, se afla membrii unor formatiuni extremiste precum Lega Nord, formatiune de extrema dreapta, condusa de Max Bastoni, binecunoscut pentru celebra replica  ‘bastoane pentru imigranti’, sau ai Garzii Nationale PO, cunoscuta pentru  manifestarile sale  antisemite si rasiste. Acestia poarta uniforme si insemne fasciste – precum vulturul in cazul Ligii Nordului, Beretele Albastre, sau dublul V si sunt susceptibili de abuzuri la adresa imigrantilor”, afirma eurodeputatii social-democrati.  

 In acest context, executivul comunitar este intrebat:

● daca considera ca pachetul de siguranta adoptat in Italia este in conformitate cu Directiva Consiliului 2000/43/CE privind implementarea principiului tratamentului egal intre persoane indiferent de originea rasiala sau etnica si Directiva 2004/38/CE privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora;  

● respectiv ce actiuni are in vedere pentru a contracara ascensiunea extremismului in Europa.