Feeds:
Posts
Comments

Scrisoare deschisa

Catre conducerea Consiliului National al Audiovizualului,

Catre managementul posturilor TV comerciale,

Catre conducerea firmei AdePlast,

 Va scriu in legatura cu o campanie publicitara transmisa frecvent la TV, fara restrictii pentru intervale orare specifice. Ma refer la spoturile AdePlast in care se face o confuzie voita intre produsul promovat si o femeie prezentata intr-o ipostaza sexuala. Realizatorii clipului ne propun, in mod explicit, o suprapunere între doua obiecte: o vopsea si o femeie, fiindca veti fi de acord cu mine ca in acest produs publicitar femeia este portretizata, direct si neechivoc, drept un obiect sexual.

Nu voi face o pledoarie pentru drepturile femeii, fiindca o fac deja altii, mai aplicat si mai consistent. Dar vreau sa subliniez trei aspecte pe care le consider foarte importante, si sa va rog sa luati act de ele.

1. Potrivit unei cercetari realizate la comanda CNA, peste doua treimi din copiii cu varste cuprinse între 6 si 10 ani urmaresc publicitatea la televizor. Dintre acestia, cei în varsta de 6 ani sunt cei mai mari consumatori de reclame tv (75%). Faptul ca spotul mentionat este prezentat in timpul zilei si nu dupa ora 22 înseamna ca el este vizionat fara restrictii de catre copii. Nuditatea si limbajul prezentate nu intra in categoria pe care eu sau orice alt parinte sa o considere potrivita pentru copii.

2. Conform unor concluzii CNA, copiii tind sa se expuna la publicitate ca la orice alte emisiuni de televiziune, privindu-le cu aceiasi ochi si nediferentiindu-le. Acest segment de public îsi formeaza reprezentarile sociale si comportamentale inclusiv in functie de informatiile sau sugestiile oferite de astfel de clipuri publicitare. Drept urmare, din asemenea clipuri in care femeile sunt portretizate ca simple obiecte de uz sexual ei pot desprinde concluzii generale referitoare la rolul femeii in societate.

3. Conform statisticilor UNFPA, femeile intre 15 si 44 de ani sunt mai predispuse la riscul de viol sau violenta in familie decat la riscul de a contracta orice forma de cancer sau de a fi implicate intr-un accident rutier. De asemenea, intre 40 si 70% dintre femeile care au fost supuse violului sau violentei in familie au fost victimele propriilor soti. Prin reducerea femeii la statutul de accesoriu sexual, la care contribuie inclusiv clipul citat, astfel de comportamente sunt încurajate in mod aproape direct.  

Din toate aceste considerente, va adresez solicitarea ferma sa remediati aceasta situatie în cel mai scurt timp, pentru a putea evita efectele negative ce s-ar putea genera pe termen mediu si lung. In acest sens, adresez un apel:

  • Televiziunilor, sa inceteze difuzarea clipului publicitar in cauza, cel putin inaintea orei 22, si sa emita mesaje de sanctionare a comportamentului discriminator fata de femei
  • Companiei AdePlast, sa retraga in cel mai scurt timp acest clip din spatiul public si sa transmita un mesaj de scuze
  • Consiliului National al Audiovizualului, sa sanctioneze televiziunile care refuza suspendarea difuzarii acestui clip publicitar.
  • Consumatorilor, sa boicoteze achizitionarea produsului promovat în acest clip pana la rezolvarea situatiei.

 Cu toata consideratia,

Daciana Sarbu, europarlamentar

UPDATE: Subiectul este discutat aici: http://www.paginademedia.ro/2009/11/adeplast-o-reclama-de-autobaza-din-preistoria-publicitatii-care-a-suparat-o-si-pe-daciana-sarbu/

sibiu 2

sibiu

“Eurodeputata PSD Daciana Sarbu a inaugurat sambata cabinetul europarlamentar de la Sibiu, prilej cu care a organizat o intalnire cu reprezentantii crescatorilor de animale din mai multe zone ale tarii.

Cabinetul va functiona la sediul PSD Sibiu, din strada Brukenthal, nr. 4, de luni pana vineri, intre 10.00-18.00.

Daciana Sarbu a multumit sibienilor care au votat-o la alegerile din luna iunie si a declarat ca a dorit sa deschida un cabinet in acest judet, deoarece a fost mereu bine primita aici: „Am venit in campanie si m-am simtit foarte bine. Mama este originara din aceste locuri, asa ca ma simt legata afectiv de Sibiu. Am discutat cu foarte multi oameni in campania electorala din aceasta primavara si am inteles dorinta lor de a fi ascultati, de a transmite catre reprezentantii lor politici tot ce ii nemultumeste si tot ce ii preocupa in legatura cu viata lor. 
Activitatea mea la Bruxelles trebuie sa exprime prioritatile oamenilor din tara, iar ele nu pot fi intelese cu adevarat decat venind in mijlocul lor si ascultandu-i.”

De asemenea, Daciana Sarbu, membru supleant in Comisia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a Parlamentului European a discutat cu reprezentantii crescatorilor de animale din Sibiu, Mures, Olt, Arad, Alba, mai ales ca in campanie a semnat un parteneriat cu acestia, pentru a le sustine doleantele in Parlamentul European.

Temele de lucru au vizat: subventiile, facilitatile pentru concesionarea pasunilor, pregatirea personalului din sectorul agricol, accesul la fonduri europene a persoanelor care au peste 35 de ani, preturile de achizitie, piata europeana de desfacere, interventia statului  prin fondul de garantare in problema creditelor agricole, birocratia si lipsa de reactie a statului, inventarierea efectivelor de animale din Romania.

Fermierii au afirmat ca Europa are nevoie de produsele romanesti, de exemplu carnea si produsele din lapte de oaie – sunt deficitare pe piata europeana: „Vrem sa facem produse pentru piata europeana, mai ales produse traditionale, romanesti! Ne trebuie seriozitate si sprijin! Tinerii nu vor sa mai fie ciobani, nici daca sunt platiti bine, afacerile in agricultura au clasa cea mai mare de risc, dobanzile sunt foarte mari, iar scolile agricole nu sunt incurajate sa scoata profesionisti in acest domeniu! Nu putem avea ferme performante, europene, pentru ca la sate nu s-au facut investitii, nu avem apa, gaze sau drumuri!” a declarat liderul Sindicatului National al Crescatorilor de Ovine, Marcel Andrei.

In urma acestei intalniri va fi elaborat un document cu prioritatile fermierilor romani, care va cuprinde doua sectiuni, una dedicata masurilor care tin de legislativul national si cealalta, care vizeaza actiuni la nivelul Parlamentului European.

Europarlamentarul PSD i-a anuntat ca Romania va fi prima tara din UE, care va avea o prezentare de produse traditionale in Parlamentul European, in prima saptamana din luna martie 2010, cand va fi programata o expozitie cu degustare de branza si preparate traditionale: „Dorim ca prin aceasta manifestare sa promovam produsele traditionale romanesti. Vom duce acolo urda, telemea, cas, branza in coaja de brad, branza de burduf, branza de Sibiu!”

Daciana Sarbu a mai spus ca, dupa expozitia din luna martie, va urma o vizita a unei delegatii a Comisiei pentru Agricultura: „Vor veni in iunie, in tara noastra, pentru a vedea exact situatia agriculturii romanesti. Colegii din PE nu cunosc situatia agriculturii din Romania si, din acest motiv, voteaza de multe ori in necunostinta de cauza. Ei nu inteleg de ce avem nevoie de atat de multe subventii sau de ce nu reusim sa ne descurcam, pentru ca fac in permanenta comparatie cu ceea ce se intampla in tarile lor! Ii vom duce sa le aratam la fata locului partea frumoasa, dar mai ales, partea mai putin frumoasa, pentru a intelege cat de important este sprijinul european pentru agricultura romaneasca”.

Bruxelles, 12 noiembrie 2009

Eurodeputata PSD Daciana Sarbu, membra a Comisiei pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara a Parlamentului European (ENVI), a adresat joi o intrebare scrisa Comisiei Europene privind crearea unui fond de urgenta pentru subventionarea ingrijirilor medicale de baza pentru bolnavii cronici, in statele membre puternic afectate de criza economica.

“Masurile introduse in incercarea de a stabiliza criza economica din Romania au majorat dramatic costurile de ingrijire medicala pe care trebuie sa le suporte bolnavii cronici, costuri pe care o mare parte dintre acestia nu si le mai permit. Pe fondul crizei economice, Guvernul Romaniei a redus fondurile alocate pentru sanatate, din aceasta cauza, Casa Nationala de Asigurari nu mai deconteaza analizele pentru pacientii care sufera de boli cronice iar farmaciile nu mai furnizeaza medicamente pentru persoanele cu transplanturi”, se arata in intrebarea scrisa.

“De asemenea, pentru persoanele cu boli rare, in farmacii se gasesc foarte putine medicamente compensate iar distribuitorii au inceput sa nu mai aprovizioneze spitalele pentru ca nu si-au primit banii datorati de acestea”, adauga Daciana Sarbu, precizand, in acest context, ca se estimeaza ca lipsa medicatiei adecvate va duce la o crestere a ratei mortalitatii in randul bolnavilor care sufera de boli cronice sau de boli rare.

Avand in vedere faptul ca articolul 152 din Tratatul CE cu privire la politica din domeniul sanatatii obliga Comunitatea Europeana sa sprijine imbunatatirea sanatatii publice, doamna Sarbu intreaba executivul comunitar daca prevede crearea unui fond de urgenta pentru a veni in sprijinul statelor membre, care din cauza crizei economice nu reusesc sa asigure subventionarea medicamentelor si ingrijirilor de baza pentru bolnavii cronici si cei care sufera de boli rare”.

Un apel la umanitate

Discutam in aceasta perioada, in cadrul unui trialog la care participa Parlamentul European, Consiliul si Comisia Europeana, noi reguli in privinta experimentarii pe animale. Am participat saptamana trecuta, alaturi de Raul Romeva, din grupul Verzilor europeni, la conferinta Save the Primates, in cadrul careia cei de la Animal Defenders International (ADI) au prezentat cateva dovezi socante ale abuzurilor la care sunt supuse animalele folosite pentru testarea produselor.

Consider ca noua Directiva privind protejarea animalelor folosite in scop stiintific este cea mai mare oportunitate pe care o avem, dupa 25 de ani de abuzuri, de a introduce etica in comportamentul nostru fata de animale. De altfel, aceasta a fost si una dintre ideile pe care le-am sustinut in cadrul interventiei mele: documentele primite de la Consiliu nu mentioneaza nici macar o singura data cuvantul “etic” atunci cand se refera la regulile care trebuie sa guverneze experimentele pe animale.

Ca raportor din umbra al grupului socialist pentru revizuirea directivei 86/609, pregatesc o serie de amendamente care vor reflecta un principiu simplu: obiectivele de cercetare si bunastarea animalelor trebuie sa coexiste. Cele mai importante decizii privesc restrictionarea unor zone de cercetare si interzicerea capturarii primatelor salbatice. In acelasi timp, alaturi de alti patru colegi, am depus si o declaratie scrisa privitoare la incurajarea alternativelor la testarea pe animale.

STP launch Nov 09 049

Alaturi de Tim Phillips (ADI) si Raul Romeva (MEP, Greens)

STP launch Nov 09 057

Foto © ADI

Documentarul ‘Save The Primates’, lansat de ADI, prezinta cateva imagini cutremuratoare. Un raspuns indirect pentru scepticii care se intreaba, poate, daca acest moment de maxima vulnerabilitate a oamenilor in fata crizei economice mai lasa loc (si) de grija pentru animale.

De ce spun aceasta poveste? Fiindca mi-as dori sa fie citita de cat mai multi. Si in primul rand de cei care, auzind de problemele romanilor din Italia, le resping cu un gest plictisit sau cu un comentariu crud: “sa puna mana sa munceasca”. Ei bine, unii, cei mai multi dintre ei, nu vor decat sa munceasca – cinstit, serios, uneori in conditii dintre cele mai grele – si in final drepturile sa le fie respectate.

Deocamdata, micuta Ingrid nu mai doarme in masina intr-o piata din Bruxelles. In cele cateva zile de care am avut nevoie pentru a lua legatura cu diferitele institutii, i-am gasit un adapost, alaturi de familia ei la centrul de urgente sociale din Bruxelles. Apoi, s-au intors acasa, in Italia, asteptand sa se schimbe ceva. Astept si eu, impreuna cu ei, sperand ca macar undeva, pe acest impersonal traseu birocratic, sa fie inteleasa o drama umana.

Intre timp, atunci cand mi se va acorda timp de vorbire, voi lua cuvantul in plenul Parlamentului European, pentru a face cunoscuta povestea familiei Damian.

Povestea familiei Damian (2)

Povestea familiei Damian (1)

Va intrebati, poate, cum l-au ajutat autoritatile romane din Italia, cele finantate de la bugetul nostru de stat pentru ca oameni precum Florin si Lenuta Damian sa aiba la cine sa apeleze. Fiindca – sa nu uitam – Florin si Lenuta Damian sunt, in continuare, cetateni ai statului roman, care are obligatia de a-i proteja.

Am sunat  la consulatul de la Torino, ca sa verific daca se ocupa cineva de cazul lor. Isi aminteau vag numele. Dar si-au amintit cu multa claritate ca nu pot face nimic pentru el, fiindca la mijloc e un litigiu intre patron si angajat. Prin urmare, “angajatul” e pe cont propriu.

Am sunat apoi la ambasada Romaniei de la Roma, unde am gasit mai multa intelegere. Doamna Anita Cristea, specialist in dreptul muncii, s-a angajat ca-i va ajuta. Saptamana trecuta, domnia-sa se adresase deja autoritatilor italiene competente in domeniul muncii si luase legatura si cu familia Damian.

Am gasit apoi, prin intermediul unei fundatii pentru drepturile omului, un avocat specializat in litigii privind incalcari ale drepturilor omului in Italia, care va discuta in cel mai scurt timp cu Florin Damian.

Am scris unui coleg europarlamentar socialist din regiunea Torino, Andrea Cozzolino, care mi-a promis ca se va interesa de acest caz si va incerca personal sa discute cu patronul firmei de transporturi. Nu am inca noutati, dar voi insista.

Am incercat sa discut si eu, direct, cu acest patron. Am contactat firma respectiva si n-am trecut de secretara. Mi-a spus ca revine ea cu un telefon. Evident, n-a revenit. Nu stiu daca are legatura tot cu faptul ca m-am recomandat ca europarlamentar din Romania…

Nici macar Parlamentul European nu a schitat un gest de sprijin, Lenuta Damian adresand, inca de la sosirea in Bruxelles, o petitie pe care presedintele Comisiei de petitii a PE nu a luat-o in seama, pe motiv ca datele prezentate nu ar fi trecute in ordine cronologica.

Daca toate institutiile la care am apelat nu vor avea reactie, mai am o cale de actiune: sa apelez la prieteni. Un amic avocat care traieste in Italia nu se va da in laturi (sper eu) sa ajute o familie de romani necajiti. Dar in Uniunea Europeana a anului 2009, fiecare problema a fiecarui cetatean ar trebui sa-si gaseasca un raspuns institutional, din partea unui mecanism complicat pe care il finantam cu totii.

“Ma numesc Ingrid, am 3 ani si 7 luni si am nevoie urgent de ajutorul dumneavoastra”. Asa incepea mesajul disperat pe care l-am primit nu cu mult timp in urma, pe care  Lenuta Damian il scrisese in numele fetitei sale.

Am simtit si mai clar disperarea din aceste vorbe cand am mers sa stau de vorba cu Lenuta. In Place Luxemourg din Bruxelles, unde isi petreceau timpul asteptand, aproape fara speranta, un ajutor de la cineva: Lenuta, sotul ei, Florin, si fetita Ingrid. Ziua incercau sa se faca observati cu un cearsaf alb, pe care scrisesera “stop discrimination in Italy” sau “romani fara loc de munca in Italia”. Noaptea, dormeau in masina.

Le-am ascultat povestea cu un amestec de revolta si durere. Stiu ca nu sunt singurii – si in nici un caz ultimii – romani nedreptatiti in Italia pentru simplul motiv ca sunt romani. Dar ce vina are Ingrid?

Florin Damian are 52 de ani. Si-a adus sotia in Italia in 2000 si s-a angajat ca sofer de cursa lunga la o firma de transporturi, intr-un orasel nu departe de Torino. Nu se imbogateau din castigurile lui – nici pe departe. De-abia isi puteau acoperi cheltuielile obisnuite. De altfel, pe statul de plata apareau intotdeauna sume mai mici decat cele convenite, de fiecare data patronul mai taia cate ceva din orele muncite. Dar Italia insemna o sansa: cu una in plus fata de ce le oferise Romania…

Florin sufera de diabet, dar medicii l-au asigurat ca totul e sub control, cata vreme respecta orarul recomandat de munca si mergea periodic la control. Insa primii care incalcau orarul de munca erau angajatorii. Cat despre controale, el le-ar fi facut constiincios, dar de foarte multe ori, chiar in zilele in care era programat la medic, era trimis in curse lungi in strainatate.

A venit apoi accidentul din Marsilia: pregatindu-si masina pentru drum, si-a fracturat glezna. Firma l-a trimis in concediu de boala, platit, asa cum era si normal. Dar normalitatea se opreste aici. Cand si-a revenit si s-a intors la munca, era insotit de o recomandare de la medic sa evite muncile grele. Dar nimeni nu a luat in considerare scutirea. Florin era trimis in continuare in strainatate, unde trebuia sa incarce si sa descarce marfa. Obosit, disperat ca nu putea face fata muncii dure fara sa-si pericliteze sanatatea, a mers la medic: i s-a recomandat sa-si ia concediu medical. Angajatorul, in schimb, avea o alta solutie: l-a obligat sa se prezinte la mai multe analize psihiatrice, in incercarea de a-l declara inapt de munca. Pana la urma, a fost trimis in concediu fara plata. De atunci, nu a mai fost chemat la munca niciodata.

Situatia sa il protejeaza pe angajator, dar trimite familia Damian in strada. Fiindca nu a fost concediat, Florin Damian nu poate beneficia de ajutor social. Daca ar demisiona, nu ar putea primi ajutor de somaj. Credeti ca toate acestea i s-ar putea intampla unui italian?!

Familia Damian nu-si doreste averi sau compensatii financiare uriase, pe care, poate, le-ar obtine daca ar apela la justitie. Isi doreste doar plata sumelor pe care angajatorul le datoreaza lui Florin pentru munca sa de pana acum, isi doreste ca Florin sa fie concediat ca sa poata solicita ajutor de somaj si sa-si poata cauta, apoi, un alt loc de munca. Unde sa o ia de la capat, fiindca nu e deloc usor sa fii roman in Italia.

Refugiatii climatici

Bruxelles, 30 octombrie 2009

Eurodeputatele PSD Daciana Sarbu si Viorica Dancila, membre ale Comisiei de agricultura a Parlamentului European (AGRI), au adresat vineri o intrebare scrisa Comisiei Europene privind fenomenul migratiei cauzate de schimbarile climatice, fiind vizate atat modificarile legislative privind recunoasterea termenului de “refugiat climatic”, cat si o posibila strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici.

“Se preconizeaza ca nivelurile in crestere ale apelor, cauzate de incalzirea globala si topirea ghetarilor, vor determina milioane de oameni care locuiesc in zonele de coasta sa migreze catre alte regiuni, daca emisiile de gaze cu efect de sera nu vor fi reduse semnificativ in urmatorii ani.

In 2008, catastrofele naturale cauzate de schimbarile climatice, degradarea solurilor si lipsa alimentelor au provocat deja migratia a peste 20 de milioane de persoane. Se estimeaza totodata ca in 2010 cifra refugiatilor climatici va ajunge la 50 de milioane de persoane, iar pana in 2050 200 de milioane de oameni ar putea fi obligati sa isi paraseasca domiciliul”, se arata in intrebarea scrisa.

Potrivit deputatelor europene, “problema va fi cu atat mai grava in cazul in care migratia are loc dincolo de frontierele statului de origine si este binecunoscut faptul ca in primul rand Uniunea Europeana si America de Nord vor fi confruntate cu valuri masive de refugiati. Pentru a veni in sprijinul migrantilor climatici, sunt necesare adaptari ale anumitor dispozitii de drept national si international pentru a le recunoaste acestora statutul de refugiat”.

In acest context, doamnele Sarbu si Dancila au intrebat executivul comunitar: ce masuri intentioneaza sa ia pentru completarea legislatiei comunitare in vederea recunoasterii din punct de vedere juridic a termenului de refugiat climatic; respectiv daca CE anticipeaza o strategie de avertizare si pregatire a statelor membre pentru a face fata posibilelor valuri de refugiati climatici”.

Intergroup 21 Oct 2009

Impreuna cu Dr. Marlene Wartenberg (Vier Pfoten) si Emily McIvor (Dr. Hadwen Trust ). Copyright: Intergroup on the Welfare and Conservation of Animals

Reuniunea de pe 21 octombrie a Intergrupului PE pentru bunastarea si protectia animalelor nu a fost una obisnuita.
In primul rand, alaturi de noi, membrii integrupului, s-au aflat Ministrul suedez al Agriculturii, Rolf Eriksson, ca reprezentant al presedintiei suedeze a UE, dar si o delegatie a organizatiilor de protectie a animalelor, care au organizat primul Mars Virtual in favoarea renuntarii la testarea pe animale.

Timp de sase luni, zeci de mii de europeni au fost parte a acestui cyber-mars, cerand institutiilor europene sa asigure protectia animalelor folosite pentru cercetare. O initiativa pentru care VIER Pfoten, Humane Society International si Dr Hadwen Trust au muncit mult si merita toata admiratia.

Marsul a atras sprijinul unor personalitati precum Brian May, Chrissie Hynde  sau Ricky Gervais, iar finalitatea actiunii a fost o cyber-petitie, semnata de 65.000 de oameni care solicita UE sa-si asume o actiune rapida.

Ca raportor din umbra al grupului socialist pentru revizuirea directivei 86/609 referitoare la protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice, am fost unul dintre destinatarii acestei petitii, pe care o consider un semnal foarte patrunzator. Un semnal ca multor oameni le pasa si ca actiunile noastre sunt sprijinite, moral si, uneori, chiar vocal, de cetatenii europeni.

Deocamdata, procesul legislativ pentru revizuirea Directivei 86/609 se afla la stadiul discutiilor dintre Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana. Am pregatit deja cateva amendamente importante, pentru a putea raspunde cu adevarat dorintelor semnatarilor acestei petitii.

Older Posts »